Tranziţia politică a Republicii Moldova după proclamarea independenţei
1. Factorul UE -
Impactul Uniunii Europene asupra sistemului politic, în ciuda fluctuaţiilor conjuncturale ale Chişinăului oficial, este determinant. Practic, acesta a fost structurat după modele europene, adesea cumulate, ce-i drept, la întâmplare. Constituţia Republicii Moldova, de exemplu, încorporează teze şi prevederi preluate din legile supreme ale mai multor state europene (Franţa, Belgia, România). Bune în esenţă, dar incompatibile în multe privinţe, ele au creat în 2009 confuzii şi ambiguităţi care au provocat un puternic blocaj politic, soldat până la urmă cu o adevărată criză constituţională.
Democratizarea graduală nu întotdeauna consecventă a ţării s-a produs de-a lungul anilor în urma implicărilor europene. Aceste relaţii au căpătat coerenţă şi constanţă odată cu semnarea acordului Republica Moldova–UE şi odată cu cristalizarea cursului de integrare europeană. Totuşi, autorităţile moldovene au ratat în repetate rânduri imense oportunităţi, deoarece pentru fosta guvernare retorica europeană era lipsită de substanţă, fiind dictată mai curând de motivaţii electorale.
După alegerile politice din 2009, se întrezăreşte o anumită schimbare de optică în relaţia Chişinăului cu Uniunea Europeană. Noua guvernare caută să formuleze politici care ar conduce la ralierea ţării la standardele europene, mai cu seamă în ceea ce priveşte justiţia, drepturle omului, combaterea corupţiei, liibertatea de exprimare etc. Acest fapt a favorizat demararea procesului de negocieri în vederea semnării unui acord de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Dostları ilə paylaş: |
