Abordări subiective
Gradul de educaţie scăzut şi superficialitatea actului de guvernare a condus la o mulţime de abordări subiective, fapt ce a tergiversat reformele democratice. Constituţia Republicii Moldova, de exemplu, s-a dovedit a fi un text eclectic, foarte confuz şi contradictoriu care ridică şi astăzi multe întrebări, creând adesea insurmontabile blocaje politice.
Marcată de subiectivism şi conjuncturism a fost şi transformarea la cumpăna dintre milenii a republicii semi-prezidenţiale în una parlamentară. Realizată în grabă pentru a satisface anumite interese politice de moment, această reformă a dat naştere unei forme de guvernare hibrid care acuză acum mai multe desfuncţionalităţi.
Arbitrare s-au dovedit a fi şi multe dintre legile care au structurat autonomia găgăuză din sudul republicii pe principii etnice, ceea ce a generat ulterior mai multe probleme. Găgăuzii, bunăoară, au multe drepturi la nivel local, dar nu se pot manifesta plenar ca o comunitate etnică la nivel naţional. Ei nu pot să-şi creeze un partid politic naţional care ar putea participa la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Din acest punct de vedere, găgăuzii sunt excluşi de la participarea la viaţa politică pe plan naţional.
|
