Outline of research on social inclusion in moldova

Portofoliul Indicatorilor de Incluziune Socială ai UE

Indicatori primari
SI-P1	Riscul sărăciei + valorile ilustrative ale pragului
SI-P2	Riscul persistent al sărăciei
SI-P3	Mediana relativă a riscului profunzimii sărăciei
SI-P4	Rata şomajului pe termen lung
SI-P5	Populaţia ce locuieşte în gospodării fără lucrători
SI-P6	Persoanele care părăsesc timpuriu sistemul şcolar neîncadrate în educaţie sau instruire profesională
SI-P7	Decalajul ocupării imigranţilor
SI-P8	Deprivarea materială – urmează a fi dezvoltat
SI-P9	Locuirea - – urmează a fi dezvoltat
SI-P10	Necesităţile nesatisfăcute pentru îngrijire pe chintile de venit
SI-P11	Bunăstarea copilului - urmează a fi dezvoltat
Indicatori secundari
SI-S1	Riscul sărăciei:
S1a	După tipul gospodăriei
S1b	După intensitatea de lucru a gospodăriei
S1c	După cel mai frecvent statut al activităţii
S1d	În funcţie de statutul deţinut al locuirii
S1e	Dispersia în jurul pragului sărăciei
SI-S2	Persoanele cu un nivel jos de cunoştinţe educaţionale
SI-S3	Performanţele scăzute în citire a elevilor
Indicatorii de context
SI-C1	Raportul veniturilor pe chintile (S80/S20) – acest indicator totodată este inclus în Portofoliul de indicatori globali (indicatorul 2)
SI-C2	Coeficientul Gini
SI-C3	Coeziunea regională: dispersia ratelor regionale de angajare - acest indicator totodată este inclus în Portofoliul de indicatori globali (indicatorul 13)
SI-C4	Speranţa la o viaţă sănătoasă şi Speranţa de viaţă la naştere, la 65 ani(după statutul socio-economic dacă este posibil) - acest indicator de asemenea este inclus în Portofoliul de indicatori globali (indicatorul 3)
SI-C5	Rata sărăciei ancorată în timp - acest indicator de asemenea este inclus în Portofoliul de indicatori globali (indicatorul 9)
SI-C6	Rata sărăciei înainte de transferurile sociale băneşti (exclusiv pensiile)
SI-C7	Gospodăriile fără lucrători după principalele tipuri
SI-C8	Riscul sărăciei pentru cei în muncă, divizat pe program deplin/redus
SI-C9	Crearea indicatorilor muncii plătite (capcana şomajului, capcana inactivităţii (al doilea caz în special pentru salariaţi), capcana salariului jos
SI-C10	Venitul net al beneficiarilor de asistenţă socială ca % al pragului sărăciei pentru tipurile de gospodării fără lucru
SI-C11	Raportările personale asupra limitărilor în activităţile zilnice pe chintile de venit, sex, vârstă (0-17; 18-64; 65+)
Sursa: Comisia Europeană, DGMPL (2006)

În prezent Republica Moldova a pornit pe calea constituirii propriului sistem de monitorizare a excluziunii sociale. Astfel, recent, Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, instrumentul statistic de bază utilizat în colectarea informaţiei necesare pentru monitorizarea excluziunii sociale a fost completată cu un Modul Ad-hoc privind Excluderea Socială, ceea ce a permis elaborarea unei matrice de indicatori relevanţi acestui domeniu. La constituirea matricei cu indicatori naţionali de excluziune socială s-a ţinut cont de lista de indicatorii monitorizaţi în acest context de alte ţări³⁵, lista indicatorilor structurali stabilită de Comisia Europeană (indicatorii Laeken³⁶), dar şi de indicatori de monitorizare a SND, ODM în context naţional.

Matricea indicatorilor naţionali pentru analiza excluziunii sociale în Moldova include: indicatori primari şi secundari, cuprinşi în lista de indicatori de incluziune socială, stabilită de Comisia Europeană, însă aceştia sînt ajustaţi la specificul naţional, sărăcia fiind evaluată către pragul absolut, cu utilizarea scalei de echivalenţă OECD: 1; 0.7; 0.5. În vederea constituirii listei de indicatori terţiari, de context, a fost inventariat un set de peste 100 indicatori relevanţi din diferite domenii social-economice. În ansamblu indicatorii primari, secundari şi terţiari asigură o evaluare amplă a incluziunii sociale şi a evoluţiei nivelului de bunăstare în contextul politicilor naţionale. Lista completă a indicatorilor propuşi pentru monitorizarea excluziunii sociale şi a efectelor politicilor de incluziune conform domeniilor caracteristice, care include şi definiţia acestora, este prezentată în Anexa 1.

Indicatorii propuşi permit monitorizarea excluziunii sociale, precum şi evaluarea politicilor de incluziune socială, oferind posibilităţi de analiză complexă a impactului acestora asupra nivelului calităţii vieţii populaţiei. Matricea indicatorilor naţionali include indicatori primari, secundari şi terţiari care sunt grupaţi în 10 dimensiuni principale ale calităţii vieţii populaţiei: (i) sărăcie şi inegalitate (14 indicatori), (ii) locuinţă şi condiţiile locative ale gospodăriilor (10 indicatori); (iii) piaţa muncii (14 indicatori); (iv) educaţie (19 indicatori); (v) sănătate (13 indicatori); (vi) protecţia socială (9 indicatori); (vii) justiţia şi securitatea (8 indicatori); (viii) cultura sportul şi petrecerea timpului liber (4 indicatori); (ix) participarea la viaţa socială, guvernare, comunicarea şi accesul la informaţii (10 indicatori) şi (x) mediul (2 indicatori).

În cadrul fiecărui domeniu au fost identificaţi indicatori maxim şi mediu reprezentativi care au fost definiţi ca primari şi secundari care urmează a fi monitorizaţi anual. Ceilalţi indicatori care vin să aducă o valoare adăugată pentru o claritate mai bună a unei sau altei situaţii, au fost definiţi ca terţiari având o periodicitate a monitorizării o dată la 3 ani (Anexa 2).

În selectarea fiecărui indicator s-au luat în consideraţie următoarele criterii:

• 
  să fie relevant, să descrie un domeniu specific şi să măsoare o anumită formă a excluziunii sociale şi deprivării cât se poate de direct;
  
• 
  să aibă o interpretare simplă, dar fundamentală;
  
• 
  să fie actual şi posibil de a fi actualizat continuu;
  
• 
  să fie robust în sens statistic, să aibă aceeaşi semnificaţie în timp;
  
• 
  să reflecte performanţele politicilor sociale de stat şi/sau sectoriale;
  
• 
  să fie transparent şi accesibil;
  
• 
  să asigure comparabilitate în timp şi spaţiu.
  

Indicatorii, incluşi în matricea respectivă descriu într-un sens sau altul excluziunea socială, posibilitatea evaluării incluziunii sociale ca rezultat al politicilor promovate de către stat, de asemenea şi coeziunea socială, care este privită şi ca un efect al promovării incluziunii sociale. Indicatorii menţionaţi permit efectuarea monitorizării fenomenului prin prisma politicilor sectoriale implementate, precum şi efectuarea analizei complexe a impactului acestora atât asupra nivelului de trai al persoanelor, gospodăriilor, cât şi a dezvoltării comunităţilor în ansamblu.

În monitorizarea sărăciei, deprivării şi excluziunii sociale, şi pentru elaborarea politicilor de incluziune socială de o importanţă majoră sunt datele statistice şi administrative, care să permită evaluarea rezultatelor obţinute. În acest context, este necesară selectarea unui ansamblu complex de indicatori strict definitivaţi, care să caracterizeze diferite faţete ale fenomenului, precum şi determinarea surselor de informaţii statistice, metodele de evaluare propuse de teoria şi practica statistică internaţională şi naţională. Sunt cunoscute diferite tipuri de surse de date, care permit evaluarea complexă şi analiza comprehensivă a situaţiei într-o societate în general, dar şi a studierii unei probleme şi/sau a efectelor implementării unor politici în diverse domenii ale vieţii. În contextul studiului respectiv pot fi menţionate următoarele:

• 
  date administrative, care sînt colectate la diverse nivele administrative şi transmise într-o forma generalizată organelor de statistică. Acest tip de date este recunoscut ca unul dintre cele mai veridice;
  
• 
  cercetări statistice periodice, care, în Republica Moldova, se efectuează de către Biroul Naţional de Statistică, prin sondaje periodice, cum ar fi Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), Ancheta forţei de muncă (AFM);
  
• 
  sondaje scop, care sunt special efectuate pentru a obţine anumite informaţii, spre exemplu un astfel de studiu pe tema „Excluziunea socială”, a fost efectuat în republică în anul 2009 (modul „ad-hoc”);
  
• 
  studii de caz, care sunt necesare pentru culegerea informaţiilor ce nu se referă la statistică, dar permit o evaluare calitativă a unei anumite situaţii. Acestea se referă, în special, la indicatorii calitativi obiectivi, în baza scalei reale de evaluare;
  
• 
  sondaje de opinie, care se efectuează, de obicei, de ONG-uri pe teme specifice, în funcţie de nevoile de moment.
  

În analiza excluziunii sociale sunt utilizaţi şi indicatori agregaţi ca: