3.1. Excluziunea economică şi dezvoltarea umană
Definiţii de bază.
Excluziunea economică este determinată de accesul limitat al persoanelor la piaţa muncii, la surse potenţiale de venit, bunuri şi active şi se referă la diferenţele relative ale veniturilor şi a nivelului de trai al grupurilor vulnerabile într-o societate în comparaţie cu veniturile grupurilor înstărite sau în comparaţie cu venitul mediu al persoanelor care trăiesc în această societate. Această abordare conduce la definirea conceptului de sărăcie umană şi permite estimarea incidenţei fenomenului prin evaluarea unui prag de referinţă, care se calculează prin aplicarea metodelor relative sau absolute.
Conceptul de sărăcie umană reprezintă o măsură multi-dimensională şi este foarte aproape de conceptul de excluziune socială. Cu toate că sărăcia, excluziunea socială şi vulnerabilitatea au anumite caracteristici comune, acestea de asemenea au şi importante caracteristici distinctive. Oamenii care nu sunt săraci pot fi excluşi, dar mulţi din ei pot deveni săraci, ca rezultat al excluderii din activitatea economică, şi astfel pot deveni vulnerabili în acest context.
Dostları ilə paylaş: |
