profesorului Mihai Ulmu şi al Mariei Răzeşu) este recuperată o istorie. Pe de altă parte, lumea
gulagului, magistral redată la nivel portretistic şi al atmosferei, îl aşează pe Nicolae Dabija în
galeria unor scriitori ca Alexandr Soljeniţîn şi Vasilii Grossman.
În câteva luni de la apariţia sa la Editura „Princeps Edit” din Iaşi, distribuit în mii de
exemplare, romanul a devenit celebru. Citit, re-citit, discutat, dramatizat. Şi, ceea ce e şi mai
important, a urmat drumul traducerilor: rusă, engleză, franceză, germană. Au avut loc peste o
sută de lansări. Lansări rodnice, pentru că, fiind altfel organizate („Chişinăul citeşte o carte”,
„Basarabia citeşte o carte”, „România citeşte o carte”), ele erau în fapt dezbateri şi interpretări
ale romanului, rod al receptării acestei extraordinare cărţi. Ne menţinem, fără ezitări, ideea de
la prima lectură:
Tema pentru acasă de Nicolae Dabija este o carte de Premiul Nobel.
Dostları ilə paylaş: