Psihologia exercită o anumită fascinaţie şi generează o puternică motivaţie a cunoaşterii dimensiunilor

Scala engleză pentru aptitudini.
Testele Stanford-Binet şi 
Wechsler au fost destinate, în special, investigării populaţiei americane. 
Scala engleză pentru aptitudini a fost elaborată pentru populaţia 
engleză între 2 şi 17 ani (Elliot şi colaboratorii, 1983). Acest test, pe 
lângă problemele tradiţionale referitoare la raţionament, memorie de 
scurtă durată etc, conţine şi evaluări ale dezvoltării raţionamentului 
moral. 
Interpretarea coeficientului de inteligenţă 
Pentru interpretarea coeficientului de inteligenţă trebuie luaţi în 
calcul o serie de factori, precum: 
1. CI de raport şi de deviaţie. CI care exprimă doar raportul 
VM/VC este cunoscut sub denumirea de CI de raport. Este evident că, 
pentru ca un CI să fie constant în timp, este necesar ca VM să crească 
proporţional cu VC. Dar, din moment ce majoritatea testelor consideră 
că dezvoltarea intelectuală este desăvârşită în jurul vârstei de 16-20 
ani (în funcţie de testul utilizat), conceptul de vârstă mintală nu mai 
are relevanţă. Din acest motiv, ca şi din alte motive de ordin tehnic, pe 
care nu le detaliem aici, tot mai mulţi psihologi au abandonat VM şi 
CI de raport în favoarea conceptului de CI de deviaţie. Acesta exprimă 
rezultatele obţinute în relaţie cu deviaţia de normă-sau de la scorul 
mediu - pentru un grup de vârstă considerat. In mod particular, CI de 
deviaţie punea în evidenţă un scor standard, bazat pe modul în care 
deviaţiile standard (DS) se distribuie în jurul mediei, pentru un anumit 
grup de vârstă. (Deviaţia standard este o măsură a distanţei medii faţă 
de scorurile de mijloc). 

---

.Inteligenţa şi măsurarea ei 29 
2. Diferenţele între teste. Toate testele sunt construite astfel 
încât să prevadă o distribuţie normală, cu o valoare medie de 100. O 
distribuţie normală se obţine prin introducerea, într-o histogramă, a 
unui număr mare de indici care privesc caracteristicile umane (precum 
înălţimea şi greutatea). Astfel, se obţine o histogramă simetrică şi 
relevantă ca formă. Aproximativ 68% din totalitatea scorurilor se 
distribuie între prima DS de deasupra normei (mediei) şi prima DS de 
sub normă. 
Astfel, un subiect care rezolvă două teste - unul cu DS de 15, 
celălalt cu DS de 20-va obţine două valori diferite pentru CI. Figura 
1.3 prezintă curba normală de distribuţie pentru două teste ipotetice, 
cu DS de 15, respectiv 20. În funcţie de valoarea DS, subiectul va 
obţine un CI de 115 la primul test şi un CI de 120 la cel de al doilea. 
De aceea, în interpretarea valorilor CI, se va ţine seama de DS 
prevăzută pentru testul utilizat.