Partea I capitolul Despre tradiţie în cultura educaţiei fizice transilvănene



Yüklə 1,95 Mb.
səhifə20/27
tarix26.07.2018
ölçüsü1,95 Mb.
#58732
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   ...   27

Nuşa DEMIAN
Capitolul 3
JUDO
Începuturile acestui sport, ramură a artelor marţiale, în Cluj, datează de prin anii 1964-1966, când, tineri entuziaşti (Buţiu Doru, Csép Dezső ş.a.) alcătuiesc grupe de iniţiere la Casa de Cultură a Studenţilor, Institutul Agronomic. Secţia de judo a activat iniţial pe lângă Centrul Universitar Cluj (preşedinte dr. Blăjan Ioan).

În 1972, echipa din Cluj este preluată de prof. Ştefan Vodă (având, printre altele, şi titlul de campion naţional), în cadrul Clubului Sportiv „Universitatea”. Preşedinţi de secţie: dr. Ion Ştirbu, prof. dr. Virgil Toma, Teofil Berinde.

„Lunga listă a succeselor – scria Al. Paloşanu în 1994 – reuşitelor o începem cu cei care şi-au înscris numele pe tabloul de onoare al campionilor naţionali la individual: Vodă Ştefan 1970, Udvari Dezső 1976, 1978, 1979, Lazăr Loghin 1981, 1982, 1983, Udvari Béla 1981, Pop Dănuţ 1991, 1993. Un total, deci, de 10 medalii de aur la naţionale-individual.

Medalii de argint: Vodă Ştefan 1969, Csép Dezideriu 1971, Vilău Dorel 1972, Balogh Mihai 1987, Pop Dănuţ 1990.

Medalii de bronz: Vodă Ştefan 1972, 1973, 1974, Csép Dezideriu 1972, 1973, Naghi Eugen 1973, Tőrők Ladislau 1973, Olteanu Remus 1973, Udvari Dezső 1976, 1977, Páll Ladislau 1977, Anca Ioan 1977, Sărac Radu 1978, Toth Stefan 1979, Bastucescu Sabin 1980, Daniel Albert 1981, 1982, Udvari Béla 1982, Bercean Florin 1982, Cozma Ferdinand 1989, 1990, Moldovan Claudiu, 1990, Mărginean Octavian 1990, Pop Dănuţ 1992.

Campionatele pe echipe seniori – cele mai bune locuri ocupate în Divizia A: 1972 – IV; 1976 – IV; 1981 – III; 1991 – III; 1992 – III; 1993 – II. În anul 1994, echipa promovează în Superligă, unde va activa alături de echipele Steaua, Dinamo Bucureşti, Bucur Bucureşti, Dinamo Braşov şi Politehnica Iaşi. Iată echipa care a realizat această frumoasă performanţă: Mărgineanu Octavian, Ghiţă Nicolae, Pop Dănuţ, Mihu Dionisie, Duţu Constantin, Gergely Tamás, Tuferan Daniel, Bucurenciu Ovidiu, Balogh Mihály, Boboş Mihai, Pop Ioan Nelu, Szabo Alexandru, Munthiu Adrian, Năsăudean Alin.

Echipa vicecampioană universitară pe anul 1994: Pop Ioan Nelu – căpitanul echipei, Tuferean Eugen, Bucurenciu Ovidiu, Duţu C-tin, Mihu Dionisie, Pop Dănuţ, Ghiţă Nicolae, Mărgineanu Octavian.

Campioni naţionali universitari în perioada 1972-1994: Panteleciuc Horia, Tuferean D., Balogh M., Munthiu A., Pop Ioan Nelu, Mărgineanu O., Urcan Radu, Georgescu O., Calboreanu M., Roib I., Ile A., Dan A., Lazăr Loghin, Udvari Béla, Udvari Desző, Páll L., Anca Ioan, Sărac R., Csép D., Pop M., Deceanu I., Băruţa G.

Au mai activat în cadrul secţiei, de-a lungul anilor, aducându-şi contribuţia la succesele obţinute, următorii sportivi: Andronescu Teodor, Ardeleanu Ioan, Avram Călin, Baba Alexandru I., Bărbulescu Mircea, Buia Doru, Câmpianu Teofil, Clit Constantin, Deceanu Ioan, Fabian Imy, Fabian Mihai, Fangly Istvan, Fried Andrei, Fried Emeric, Gurghianu Aurel, Ilioaia Viorel, Iozsa Csaba, Kovacs Iosif, Podină Mihai, Selincean Vasile, Szabo Zoltan, Trâmbiţaş Emil, Urcan Radu, Anca Ioan, Bal Nicolae, Berceanu Florin, Matei Petrică, Pascu Andrei, Pop Nicolae, Rău Adrian, Băruţă Gavril, Butu Doru, Elefterescu Horea, Negrea Constantin, Stoica Mihai, Mareş Remus, Roib Ioan, Cristea Mihai, Defta Valer, Dumitru Ioan, Lazăr Silviu, Cenan Iacob, Gădălean Alexa, Aştileanu Păunel, Demian Aurel, Gergely Attila, Hadnaghy Ştefan, Ivas Marcel, Cadar Attila, Kiss Zoltan, fraţii Moldovan Stelian, Radu şi Viorel, Orban Gyuri, Părduţiu Aurel, Păuşan Andrei, Rusu Dionisie Dinu, Rusu Viorel, Sarlos Pişti, Teodorescu Costel, Tőrők Stefan, Baba Alexandru Gesti, Catana Emil, Hirişcău Dan, Mureşan Fane, Pop Dan Nicolae, Raţiu Octavian Cristian, Sântămărian Gavrilă, Wizer Marius – preşedinte de onoare al F.R. de Judo, Cos Marin, Coslovchi Constantin, Foitos Adrian, Trenca Dumitru Puiu, Aluaş Florin, Barbos Ioan, Furda Daniel, Jucan Alexandru, Tanko Zoltan.

Sportivi selecţionaţi în loturi pentru competiţii internaţionale: Vodă Ştefan, Csép Dezideriu, Páll Ladislau, Udvari Dezső, Lazăr Loghin, Sărac Radu, Toth Stefan, Udvari Béla, Daniel Adalbert, Anca Ioan, Olteanu Remus, Jucan Alexandru, Hirişcău Adrian, Cozma Ferdinand, Moldovan Claudiu, Pop Dănuţ.

Printre cei mai reprezentativi judoka de la „U” care s-au impus atât în competiţiile interne cât şi în cele internaţionale prezentăm pe următorii:

Loghin Lazăr, născut în 1954 la Arad, activează la Cluj, în perioada 1979-1983, fiind student la ICF. Iată palmaresul său: trei titluri de campion naţional, un loc II la campionatele naţionale, campion internaţional universitar, un titlu de campion balcanic. Cele de mai sus sunt cuprinse în perioada în care a activat sub culorile „U”, palmaresul său – intern şi internaţional – fiind mult mai bogat. Dotat cu calităţi fizice şi psihice deosebite, s-a afirmat ca unul dintre cei mai valoroşi judoka ai generaţiei sale.

Csép Dezső, unul dintre animatorii de început ai secţiei. Bun tehnician, obţine rezultate remarcabile şi, datorită calităţilor sale morale, a devenit un model pentru mai tinerii săi colegi.

Pop Dănuţ, născut în 1968 la Bozieş . Component, din anul 1990, al lotului naţional de judo. Obţine în perioada 1990-1994 două titluri de campion naţional. Pe plan internaţional, are la activ numeroase titluri şi rezultate, care l-au desemnat ca unul dintre cei mai valoroşi judoka din ultimii ani.

Pop Ioan Nelu, nu numai component de bază al echipei, dar şi căpitan şi antrenor secund. Aduce, prin exemplul dăruirii şi seriozităţii sale, un aport serios la succesele echipei.

Udvari Dezső, triplu campion naţional, component al echipei naţionale care a obţinut medalia de bronz la campionatele europene pe echipe din anul 1977.

Trebuie menţionat, alături de sportivii citaţi mai sus şi numele doctorului Gomboşiu Claudiu, sportiv şi apoi arbitru de certă valoare naţională.”

După revoluţie , la ideea prefesorului Florin Bercean şi a profesorului Ştefan Vodă, are loc "fuziunea" a două secţii de judo din oraşul nostru, nascându-se Universitatea-CS Municipal Cluj-Napoca. Secţia devine fanion al judo-ului românesc, obţinând peste 800 de medalii, premii şi distincţii de la nivelul Campionatului Naţional de copii până la cel mai înalt nivel al Jocurilor Olimpice.

Rezultate notabile:

-1991 -prima medalie Crina Cheţa(locul II speranţe)

1992 -primul campion Cristian Colceriu(copii)

-primele sportive componente ale Centrului Olimpic din Oneşti: Diana Câmpean şi Cristina Cheţa

-prima medalie Divizia A-locul III feminin

-1995-1996 - Transferăm la secţiade judo cele mai bune două sportive ale României : Moricz-Moise Laura(48 kg), Richter Simona(70 kg). Impreună cu Aluaş-Dinea Ioana (52 kg) vor forma trio-ul de aur al României , care, în cursul a 10-12 ani, au adus glorie clubului nostru, oraşului şi ţării.

1996 - obţinerea primelor două medalii la Campionatul European de senioeri din Olanda: Moise Laura-locul III la categoria 48 kg şi Richter Simona locul III la open.

1997 - este numit ca antrenor principal al Lotului Olimpic feminin, profesorul Florin Bercean.

1998 - se aduce în pregătire la Cluj-Napoca, Lotul Olimpic feminin, în structura secţiei de judo şi sub conducerea lui Florin Bercean.

1999 - urmează aducerea în oraşul nostru şi a Centrului Olimpic, sub coordonarea profesorului Ştefan Vodă şi a profesoarei Gianina Andreica.

1993 - echipa feminină - loc II Divizia A

1994 - echipa feminină - loc I Divizia A

1995 - echipa feminină - loc I Divizia A

1996 - echipa feminină - loc I Divizia A

- CE sen: loc III- Moise Laura (48 kg)

loc III- Richter Simona (open)

-JO Atlanta – SUA – Richter Simona - loc IX - 72 kg

1997 - echipa feminină - loc II Divizia A

1998 - echipa feminină - loc III Divizia A

- CM Universitar : loc III-Moise Laura (48 kg)

loc III Aluaş Dinea Ioana (52 kg)

1999 - echipa feminină - loc I Divizia A

- CE sen : loc II Moise Laura (48 kg)

- JM Universitare : loc II - Richter Simona (72 kg)

- desemnarea ca antrenor emerit a lui Florin Bercean

2000 - CE sen- individual : loc I - Moise Laura (48 kg)

loc III –Aluaş Dinea Ioana (52kg)


loc V- Richter Simona(78 kg)

- CE sen. - pe echipe, Belgia): loc II din cele şapte sportive, cinci erau ale secţiei noastre:

- Moise Laura (48 kg)
- Aluaş Dinea Ioana (52 kg)
- Bădiţă Laura (57 kg)
- Sandu Alina (63 kg)
- Richter Simona (78 kg)

În istoria judo-ului românesc feminin este prima medalie obţinută la Campionatele Europene de seniori pe echipe.

- JO Sidney - Australia: loc III- Richter Simona (78 kg),şi prima medalie olimpică obţinută la feminin
loc V - Aluaş Dinea Ioana(52 kg)
participare Moise Laura(48 kg)

- echipele feminine: echipa A-loc I Div A


echipa B-loc II Div A

2001- CE sen-individual: loc II - Moise Laura (48 kg)


loc III - Aluaş Dinea Ioana (52 kg)

- CE juniori-individual: loc I - Mihalcea Nicoleta (+78 kg)- dublă legitimare cu Chimistul Râmnicu Vâlcea.

- Jocurile francofone-Canada: loc I- Moise Laura(48 kg)

- echipa feminină Div A : - A - loc I


- B - loc III
- C - loc IV

2002 - CE sen-ind: loc III- Moise Laura(48 kg)

- CE Cadeţi-ind: loc III - Căprioru Corina(57 kg)

- CE jun I- ind: loc III Bucşa Marius(90 kg)

- CM jun I- ind: loc III Bucşa Marius(90 kg)

- echipa feminină: loc I în Div A

2003- Forumul Olimpic al Tineretului European (FOTE) : loc I - Cătuna Andrea

- CE cadete -ind: loc III Cătună Andreea şi Musteţea Oana

- CE jun I- ind: loc I- Bogdan Carmen(48 kg)

- CE U23-prima ediţie: - loc II-Vasilan Mirela(70 kg)


- loc III- Bogdan Carmen(48 kg)
- loc III- Galicza Andreea(52 kg)
- loc III- Băban Cristina(63 kg)
- loc III- Bucşa Marius(90 kg)

- echipa feminină Div A: A - loc I


B - loc III

2004- CE sen- ind: loc I - Aluaş Dinea Ioana(52 kg)

-CE jun I-ind: loc II - Căprioru Corina(57 kg)

-JO Atena -Grecia: loc VII - Aluaş Dinea Ioana (52 kg)


- echipa feminină Div A: - A - loc I
- B - loc III

2005 - CE U23- ind: loc II- Bogdan Carmen(48 kg)


- CE sen- ind: loc II - Aluaş Dinea Ioana(52 kg)
- CM sen-ind: loc V - Aluaş Dinea Ioana(52 kg)
-Jocurile francofone - loc I - Aluaş Dinea Ioana(52 kg)
- echipa feminină Div A: B - loc I
A - loc II

- din 15 mai 2005 secţia de judo U-CSM Cluj semnează un contract de colaborare cu secţia de judo a CS Dinamo Bucureşti, dând naştere secţiei U-CSM Cluj-Napoca - Dinamo Bucureşti.

2006 - CE sen- ind: loc II- Aluaş Dinea Ioana (52 kg)

- CE sen- echipe: loc IV -echipa este formată pe structura echipei noastre de divizie:

- Dumitru Alina(48 kg - Steaua)
- Bogdan Carmen(48 kg - U-CSM Cluj- Dinamo)
- Aluaş Dinea Ioana(52 kg - U-CSM Cluj- Dinamo)
- Căprioru Corina(57 kg - U-CSM Cluj- Dinamo)
- Samoilă Irina( 63 kg - U-CSM Cluj- Dinamo)
- Marcu Anamaria(70 kg - U-CSM Cluj- Dinamo)
- Croitoru Alina(78 kg - U-CSM Cluj- Dinamo)
- Mătăsaru Alexandra(+78 kg - U-CSM Cluj- Dinamo)

- CE U20 -ind: loc III-Ungureanu Monica(52 kg)

- CE U23-ind: loc III Croitoru Alina(78 kg)

- echipa feminină Div A: A - loc I


B - loc III

2007 - echipa feminină Div A: A - loc I


B - loc III

- CE sen- ind: loc V- Aluaş Dinea Ioana(52 kg)

- CE U23-ind: loc III - Cătuna Andreea(52 kg)

- CE U20-ind : loc V - Ungureanu Monica(52 kg)

2008 - CE sen-ind: loc III - Aluaş Dinea Ioana(52 kg)

- CE U23-ind: loc I- Cătuna Andreea(52 kg)

- CE U15-ind: loc V- Ghindariu Ana-Maria(44 kg)

- echipa feminină Div A: A - loc I


B - loc II

- profesorul Florin Bercean este desemnat antrenorul numărul 1 al Europei- la feminin

- în ultimii 20 de ani ai secţiei şi-au adus o contribuţie esenţială următorii profesori-antrenori: Vodă Ştefan, Pop Ioan, Andreica Gianina, Bercean Florin.

Capitolul 4

RUGBY
Prof univ. dr. Dan Georgia, în 1994, nota că „în anul 1949 o mână de studenţi entuziaşti au încropit prima echipă de rugby a Clujului. Totul a început ca un divertisment, dar pe măsura trecerii timpului a devenit o adevărată pasiune şi încet, sportul bărbătesc şi-a câştigat noi adepţi şi suţinători între care menţionăm în primul rând pe prof. univ. Nicolae Ghircoiaşu, cel dintâi preşedinte al secţiei.”

Să mai notăm că prof. univ. dr. Dan Georgia este „unul dintre antemergătorii care a pus umărul la înfiinţarea echipei universitare de rugby.”

Într-adevăr, „jocul de rugby se practică în oraşul Cluj de la începutul anului 1949”. Ziarul „Sportul Popular” (nr. 1273 din 16.II.1949, nr. 1302 din 18.III.1949 şi nr. 1315 din 31.III.1949) insera în coloanele sale următoarele: „Clubul C.C.A. Bucureşti a dispus înfiinţarea de noi echipe militare de rugbi la Iaşi, Cluj, Timişoara, Arad. Zilele acestea a părăsit Bucureştiul un delegat al F.R. Rugbi care va studia posibilitatea difuzării şi popularizării rugbiului în centrele provinciale. Districtul Cluj a trimis la F.R. Rugbi o adresă prin care îşi anunţă înfiinţarea comisiei de rugbi. formată din: Schipor Constantin – secretar, Sambery Kurt – organizator, Lorenczy Francisc – tehnic, Avram Lazăr – administrativ, Rusu Vasile – presă şi propagandă.”

Aceasta a fost prima comisie de rugby în oraşul Cluj. care a început drumul greu de înfiinţare şi coordonare a primelor echipe de rugby din acest oraş. Districtul Cluj şi-a început activitatea având afiliate două formaţii sportive: „C.S. Armata” şi „C.S. Universitatea” Cluj.

Ziarul „Sportul Popular” (nr. 1506 din 16.X, nr. 1517 din 25.X, nr. 1519 din 27.X, nr. 1526 din 3.XI şi nr. 1553 din 7.XII.1949) menţionează: „Pentru a reuşi proiectata demonstraţie de rugbi la Cluj, echipele Constructorul, Electrica şi Metalul Bucureşti vor face un antrenament pentru acomodare. în 19.X.1949. prin două selecţionate.

În 23 octombrie 1949. a avut loc la Cluj jocul de demonstraţie între Electrica şi Metalul Bucureşti, terminat cu scorul de 8-8, fiind arbitrat de I. Sfetescu.



La 30 octombrie 1949. districtul local Cluj, în urma propagandei făcute de echipele bucureştene. a programat un nou joc demonstrativ la Cluj, între C.S. Universitatea şi C.S.Armata Cluj, jucătorii acestor echipe primind primele noţiuni de la jucătorii echipelor bucureştene care s-au aflat în localitate.

Pentru data de 6.X.1949. clujenii au cerut o echipă din Bucureşti pentru a susţine cu aceasta un joc la Cluj. S-a şi răspuns că se va trimite echipa C.C.A. contra echipei C.S. Armata Cluj. La rândul lor, echipele clujene fac jocuri de popularizare la Turda, în noiembrie 1949.

Primul derbi local se organizează la 30.X.1949. între echipele C.S.Armata şi C.S.Universitatea Cluj, câştigat de prima echipă cu scorul de 12-0, prin care se pun bazele campionatului de rugbi al Ardealului. Lotul de început: Manu, Şaramet, Georgia R., Popescu, Mavrodin, Lucaci, Pauer, Georgia D., Niculescu, Iepure, Radu, Dobrescu, Grosu, Silaghi, Igna, Deva. Studentul în medicină Mihai Negoescu, venit din Bucureşti, unde mai jucase, este primul îndrumător al formaţiei de mai sus.

Organizarea partidelor demonstrative între echipele bucureştene a reprezentat un mijloc eficace de răspândire a jocului de rugbi în centrele provinciale. Astfel au luat fiinţă mai multe echipe de rugbi la: Cluj, Târnăveni, Mediaş, Sighişoara, Blaj etc.



Activitatea echipelor de seniori de-a lungul anilor.

În anul 1950 se organizează, pentru prima dată, campionatul Transilvaniei, prin participarea echipelor: C.S. Armata Cluj, „Ştiinţa” Cluj, Metalul Târnăveni, C.S. Armata Mediaş, C.S. Locomotiva Sighişoara, C.S. Armata Blaj. Stiinţa Cluj, în componenţa Tolan, Rancea, Oli Power, Dan Georgia, Radu Georgia, Niculescu, Căliman, Pop, Benţia, Dobrescu, Grosu, Iepure, Igna, Deva, Nicolae Lucaciu, Moţiu, Silaghi, Ghica, Oprea, Tică, Liati, Beju, Statescu, Stan, Torner, Aldulea, Man, Popescu, Iuga, Saramet, Călăraşiu, Mavrodin, Radu – mama, Gheorghe Codrea, instructor Andrei Barasch. De referinţă sunt şi datele care urmează : Ştiinţa Cluj – CS Armata Someşeni 3-3 (0-0); primul eseu al universitarilor clujeni reuşit de dr. Eugen Deva, în întâlnirea Ştiinţa Cluj-Armata Someşeni 8-0 ;

Comisia locală de rugbi era compusă din: Schipor Constantin – preşedinte, cpt. Dacu Constantin, dr. Avram Lazăr, dr. Mora Niculescu, Nicolae Săivescu, dr. Georgia Dan şi Silaghi Vasile – membri, ajutaţi de instructorul sportiv Andrei Barasch care era şi arbitru, trimis de Bucureşti în perioada anilor 1950-1951, în vederea organizării bunei desfăşurări a activităţii rugbistice în districtul Cluj.



În anul 1951, campionatul republican se joacă pe două serii. O serie denumită Bucureşti, în care participă numai echipe bucureştene, şi o serie „B”, în care participă numai echipe provinciale. Echipa „Ştiinţa” Cluj a avut de-a lungul anilor în conducerea secţiei pe: dr. Tolan, prof. univ. Ghircoiaşu Nicolae, lector Lemneanu Alexandru, conf. Văcaru Liviu ş.a. Antrenorii echipei au fost, în ordine: Alecu Ştefănescu, Dan Ştefănescu, ing. Onciu Aurel, jurist Lucaci Nicolae, prof. Viorel Cîrligelu, jurist Dumitru Manoileanu, prof. Paloşanu Alexandru.

Iată una dintre formaţiile Ştiinţei Cluj din perioada anilor 1950-1951: Silaghi Vasile, Ghica Matei, Radu Ioan, Oprea Alexandru, Tică P. Cocol, Aurel Grosu, Liaţi Ioan, Georgia Dan, Georgia Radu, Stătescu Radu, Beju Dan, Iuga Ion, Igna Cornel, Lucaciu Nicolae, Stan Constantin, Torner Hans, Benţea Gheorghe, Popa Eugen.

„Ştiinţa” Cluj a reprezentat echipa de mare performanţă a oraşului Cluj. Echipa „Locomotiva” Cluj şi mai târziu C.F.R. Cluj, a activat între anii 1950-1957, în cadrul diviziei naţionale B, fiind de un real sprijin pentru echipa studenţească din divizia A. A ocupat locuri fruntaşe în divizia B. Antrenorii echipei au fost în ordine: Alecu Ştefănescu, Hubert Iosif.

Iată o parte din jucătorii echipei „Locomotiva” Cluj: Bexa Gheorghe, Pop Lorin, Bereş Corneliu, Pintilie Ion, Lungu Alexe, Borza Ştefan, Voievod Viorel, Damian Vasile, Bulubasa Mircea, Tarţa Nicolae, Grosu Aurel, Gaicu Nicolae, Fodor Valer, Dîrjan Ioan, Proca Dumitru, Ioana M., Budea Caius, Timbuş Octavian, Igna Mircea etc.



În anul 1952, campionatul republican se joacă pe două serii, în care echipele provinciale sunt intercalate cu echipe bucureştene. Prima serie este câştigată de Dinamo Bucureşti, iar a doua serie de „Locomotiva” Griviţa Roşie Bucureşti. În seria I, Ştiinţa Cluj ocupa locul 4 ( 9 2 5 144-79) cu 36 de puncte, seria fiind câştigata de Dinamo cu 47 de puncte. Ştiinţa Cluj – Aldulea, Codrea, Lucaciu, Stan, R. Georgia, Torner, Beju, D. Georgia, Popa, Bentea, Statescu, Szilagyi, Alexiu, Liati, Iepure, Oprea, Radu, Stefanescu, Ghica, Carol, antrenor Alecu Stefanescu – reuşeşte câteva rezultate memorabile. De amintit sunt Ştiinţa Bucureşti - Ştiinţa Cluj 3-11; Dinamo – Ştiinţa 6-6 !; Locomotiva Timişoara – Ştiinţa 0-30 ; Constructorul Bucureşti-Ştiinţa 6-3.

În anul 1953-1954, „Ştiinţa” Cluj este încadrată Institutului Politehnic.



În anul 1953, campionatul republican se desfăşoară pe trei serii, cuprinzând 22 de echipe. Primele două echipe din fiecare serie participă la un turneu final, câştigat de C.C.A. Bucureşti. Nici o echipă transilvăneană nu a reuşit să se claseze în acest turneu. Ştiinţa Cluj – Mihut, Constantinescu, Carol, Hagea, Beju, D. Georgia, R. Georgia, Szilagyi, Lucaciu, Iepure, Oprea, Matei, Liati, Iuga, Căliman, Stan, Torner, Tică, Grosu, Ştefănescu, Popa, Bejan, Voievod, Haţieganu, Bugnariu, Radu, antrenor Alecu Ştefănescu – este repartizată în seria I, serie în care ocupă în final, locul 3 cu 26 de puncte. Între rezultatele de amintit se înscrie şi victoria în faţa Ştiinţei Bucureşti, 6-5 pentru clujeni.

În anul 1954, prima categorie a ţării era formată din 9 echipe, între care a participat şi „Ştiinţa” Cluj. Ea retrogradează, la sfârşit, în Divizia B.

În anul 1955, prima divizie a ţării este formată din 10 echipe. Echipa „Ştiinţa” Cluj activează în categoria B, seria I, şi reuşeste, la sfârşitul anului, să promoveze în categoria A.

Ştiinţa Cluj – Lucaciu, Sălăjan, Iuga, Crăciuneanu, Oprea, Boros, Căliman, Şteflea, Haller, Radu, Ioniţă, Popa, Liati I şi II, Bulubasa, Prelipceanu, Torner, Codrea, Ionică Pop, Iepure, Ivan, Mătieş, antrenor Dan Ştefănescu . Cu 40 de puncte (13 0 1 98-9), Ştiinţa reuşeşte, asadar, promovarea în A. Locul 2 este ocupat de o altă echipă clujeană, Locomotiva, 35 de puncte.

În anul 1955, ia fiinţă o nouă echipă în oraşul Cluj, „Voinţa”, ca reprezentantă a cooperativelor meşteşugăreşti.

Echipa „Voinţa” Cluj a activat în cadrul diviziei B între anii 1955-1957, fiind o pepinieră pentru celelalte echipe mai mature, rezultatele fiind modeste. Antrenorul echipei a fost Grigore Aman.

Iată o parte din jucătorii echipei „Voinţa” Cluj: Demian Radu, Burzo Ioan, Pop Lorin, Iancsó Ernest, Albu Vasile, Pop Vasile, Covaci Ioan, Cosma Emilian, Ivan Dumitru, Cristescu Serafim, Dan Virgil, Vaida Teodor, Marcu Traian etc.

În anul 1956, echipa „Ştiinţa” Cluj, care abia intrase în Divizia A, retrogradează în Divizia B. Categoria A cuprindea zece echipe. Ştiinţa Cluj – Torner, Boros, Radu Damian, Buia, Ioan Pop, Lucaciu, Codrea, R. Georgia, Salajan, Mazare, Iuga, Eugen Popa, Steflea, Racasan, Maties, Vintila, Tascu, H. Pop, Spirea, Liati II, Onciu, Radu, Matei, Balan, Podaru, Catanici, Caliman, Grosu, Muresan, Marin, Prelipceanu, Craciuneanu, antrenor Aurel Onciu – la prima ei participare pe prima scena rugbistica naţionala nu reuşeşte mare lucru, ocupand în final locul 10 cu 18 puncte (0 1 17 18-299), loc care o trimite în… B. Motivele ? Le gasim în scrisul colegului nostru Viorel Cacoveanu : ”Aceasta comportare nesatisfacatoare provine din cauza conducerii colectivului sportiv şi a sectiei de rugby, care s-au preocupat prea putin de bunul mers al echipei divizionare. Aşa se explica faptul ca până la sfarsitul turului nu i-a fost asigurat echipei un teren pentru antrenamente, jucătorii fiind nevoiti sa se pregateasca pe campul din apropierea stadionului Gh. Gh. Dej. Mai poate exista omogenitate în sanul echipei când jucătorii se intalnesc numai la meciuri ? Credem ca nu…Antrenorul Aurel Onciu nu s-a preocupat deloc sa organizeze cantonamentele şi, în general, sa remedieze lipsurile constatate, el privind situatia cu o totala indiferenta. ”   

Echipa rămâne în Divizia B până în anul 1958, când revine în Divizia A, fiind antrenată de prof. Viorel Cîrligelu. Promovarea este comentata de Radu Fisch astfel : ”Cu o pregatire excelentă, asigurată de către antrenorul Viorel Carligelu, proaspăt absolvent al Institutului de Cultura Fizică şi Sport, cu o orientare exclusiv ofensivă, cu un joc plin de subtilităţi, Ştiinţa Cluj a demonstrat cu prisosinţă că merită să revină în prima categorie de rugby a ţării, făcand un real serviciu popularizarii sportului cu balonul oval ‘’  (în ‘Sportul popular, 29 decembrie 1958, pagina 2).

Lotul 1957-59: Ioniţă, Leaţi, Căliman, Cătănici, Mazăre, Pop I, Gebefügy, Pop H. Şteflea, Constantinescu, Răcăşan, Demian, Iancso, Boboc, Mătieş, Crişan, Fodor, Cîrligelu, Hagiu, Cordoş N, Buia, Miclea, Petreanu. Antrenori: 1951-1953- Alecu Ştefănescu; 1954-1955- Dan Ştefănescu; 1956- Aurel Onciu; 1957- Niculae Lucaciu; 1958- Viorel Cîrligelu, 1959-1961- Dumitru Manoileanu. Preşedinţi secţie: dr. Tolan, prof. N. Chircoiaşu, prof. Al. Lemneanu.

Între anii 1959-1965, echipa „Ştiinţa” Cluj cunoaşte perioada ei de glorie în cadrul diviziei naţionale A. Între anii 1960-1962 se clasează pe locul 4, după Griviţa Roşie, Steaua şi Dinamo, impunându-se ca cea mai bună echipă din provincie. Din echipa de aur a „Ştiinţei” Cluj au făcut parte următorii jucători: Miclea Ioan, Pop Ioan, Gebefűgi Andrei, Buia Alexandru, Mazăre Ilie, Cîrligelu Viorel, Boboc Bebe, Demian Radu, Fodor Ioan, Leaţi V., Crăciuneanu Alexandru, Cordoş Nicolae, Incicaş Dorel, Hagiu Dumitru, Ioniţă Mihai, Cătăniciu Viorel, Terbőczi Z., Sorin Petreanu, Sălăjan Damian, Căliman, etc. fiind antrenată de jurist D. Manoileanu. O parte din jucătorii echipei au fost componenţi ai lotului republican de rugbi, jucând efectiv în mai multe jocuri ale naţionalei: Demian Radu cu 29 de jocuri, Cordoş Nicolae cu 7 jocuri şi Gherasim Dumitru cu 4 jocuri, Fodor Ioan ş.a. Lotul 1960-1965: Gebefügy, Buia, Grigoriu, Manolache M., Pop Ionică, Fodor, Demian, Boboc, Mazăre, Sălăjan, Micela, Hossu, Mătieş, Crăciuneanu, Cătănici, Ioniţă, Károly Béla, Petreanu, Bunea, Paloşanu, Gherasim, Alexandrescu, Pop H., Cordoş, Căliman, Tolu, Crişan, Simion, Păulescu, Terböczi, Baba, Călian, Bucur, Chirilă, Buzilă, Catană, Munteanu, Gudea, Ştefu, Constantinescu, Bucşa, Mureşan, Bălan, Cincora, Héghetö, Gădălean, Tănăsescu, Cîrligelu, Ursu. Antrenori: Dumitru Manoileanu, Alex Paloşanu, Gebefügy Andrei, Cordoş Nicolae. Preşedinţi secţie: Al. Lemneanu, Ivanciu Proinov, Liviu Văcaru, lect. univ. Dumitru Mugioiu.

Dar, iată, pe scurt, ce s-a întâmplat în acesti ani, 1959-1965:


Yüklə 1,95 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   ...   27




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin