Particularit~[i ale examin~rii clinice {i paraclinice în psihiatria copilului {i adolescentului

Aspecte psihoigienice, psihopedagogice. Ceea ce se cunoaste astazi despre oboseala si somn se bazeaza mai mult pe folclor, pe experienta persoanelor, decât pe întelegerea adevarata a unor mecanisme fiziopatologice. Dificultatile de somn sunt frecvente, putând fi generate, în parte, de conceptia sociala despre ceea ce constituie somnul normal, ca dovada ca majoritatea problemelor de acest gen raspund bine la psihoterapie comportamentala.

Adolescentul se confrunta cu o serie de dificultati care sunt suficient de mari pentru a marca toata existenta lui ulterioara, si chiar pe viitorii descendenti crescuti si educati de acesta (Milea, 1988). Aceste dificultati ramân, în general, bine acoperite de capacitatea de adaptare si disimulare a tânarului, sau sunt minimalizate de anturaj luându-se ca argument procentajul important care nu esueaza în confruntarea care li se ofera. Adolescenta este, cu siguranta, perioada cea mai solicitanta a existentei copilului, acum facându-se optiunile profesionale si radicale schimburi ale modului de viata. Rolul factorilor comportamentali în etiologie, evolutie si recuperare a fost demonstrat prin studii epidemiologice si prospective relevante (A. Baban, 1997). Astfel, în Alameda-California (Belloc, Breslow, 1992) au fost luati în observatie 7000 de subiecti urmariti longitudinal timp de 8 ani. S-au identificat 7 caracteristici comportamentale care reduc semnificativ riscul îmbolnavirilor: activitate fizica regulata (sport), 7-8 ore de somn pe noapte, absenta fumatului, mentinerea greutatii potrivite, evitarea gustarilor, mic dejun regulat, consum moderat de alcool. Concluzia studiului a fost aceea ca, practicarea a 6-7 comportamente drept obisnuinte, duce la o speranta de viata cu 11 ani mai mare, decât cea a indivizilor care practica doar 1-3 comportamente.

ANOREXIA MENTALA SI BULIMIA

Moda femeilor gratioase din frescele renascentine a apus. S-a devalorizat acea imagine clasica de Madona care simboliza, la ora respectiva, bunastarea, cumintenia trupeasca si a mintii, rodnicia. Femeia snur este astazi indelung mediatizata, aducand cu sine retete de slabire si o moda vestimentare care nu poate imbraca cu succes orice trup. Ea, Femeia- snur se ridica la rangul de prototip de reusita sociala, fiind prezenta pretutindeni- in lumeastiintei, a creatiei, a sportului, pe copertile revistelor, in reclame. Mesajele mass-media referitoare la modelul de frumusete au o influenta deosebita asupra fetelor tinere, la pubertate si adolescenta, într-o perioada de stres emotional, când încearca sa-si gaseasca independenta fata de parinti, sa se compare cu prietenii lor si sa-si gaseasca propria identitate.