[
]
PATOLOGIA CEREBELULUI
Pt a produce o difunctie grava si permanenta a cerebelului leziunea trebuie sa implice cel putin unul din cei3nuclei cerebelosi profunzi(dintat,globular,fastigial).De cele mai multeori doar o pereche de member este afectata,afectarea membrelor inferioare este mai putin raspandita.pacientii sufera de ortostatism(dificultate de a sta in picioare).Hipotonia este datorata pierderii functei de facilitare pe care cerebelul o exercita asupra scoartei cerebralesi truncgiului cerebral,det scaderea tonusului musculaturii membrelor.sunt afectati nucleul dintat si cel globular.bolnavul manifesta pierderea rezistentei la miscari pasive,inatrzierea raspunsului de efectuare a unor miscari rapide.Ataxia reflecta erori in efectuarea miscarilor.Temurul intentional-miscarile voluntare ale pers sunt inexacte cand se apropie de tinta intentionala.este cauzat de incapacitatea cerebelului de atenua miscarile.Disartria(vorbire dezorganizata in care unele silabe sunt ptonuntate puternic,altele slab,vb devine neinteligibila),tremurul globilor oculari la incercarea de a fiza privirea undeva in lateral,disdiadocochinezia(progresia ordonata a miscarilor nu se poate realiza).
PATOLOGIA TALAMUSULUI
Sindromul talamic:lipsa senzatiilor pe o jumatate din suprafata corpului,jumatatea opusa leziunii talamice;hemipareza contralaterala;durere centrala a capului foarte intensa de tip arsura,apare in perioada de ameliorare a hemoragiei sau infarctului talamic,se accentueaza la stres si oboseala;ataxia membrelor inferioare(imposibilitatea de a afectua miscari precise cu picioarele-este legata de tulburarea sensibilitatii profunde;
Afazia talamica:tulburari ale fluentei verbale,expresiei faciale,voce slaba,raspunsuri scurte,debit incetinit;afectare a memoriei logice,a capacitatii de asociere.evolutia talamica are o evolutie buna,in afara de ce priveste memoria cuvintelor.
Neglijenta talamica(motorie si spatiala).motorie=imposibilitatea de a utiliza o jum din corp perfect functionala.se face o terapie prin stimulare verbala care face sa dispara partial neglijenta;spatiala=o deviere a privirii spre dreapta,refuzul de a explora spatiul din stanga;dificultati in a pune lucrurile impreuna,spontaneitate excesiva a limbajului,deficit de invatare ce priveste materialul verbal si cel vizual.Dementa talamica=pierderea spontaneitatii motorii si a initiatvei verbale,indiferenta fata de propria persoana,anturaj,absenta reactiei afective,dezorientare spatiala.
CONTROLUL NERVOS VEGETATIV AL
HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul este cel mai imp centru subcortical de reglare a activitatii simpatice si parasimpatice.Aceasta functie aigura mentinerea unie stari interne adecvate supravietuirii organismlui.controlul activitatii simpatice este legat de zona laterala si zona posterioara.stimularea acestor regiuni activeaza partea toracico-lombara,intensificand activitatile somatice si metabolice caracteristice stresului emotional,atacului si fugii.se observa reactii ca dilatarea pupilelor,cresterea tensiunii arteriale.ditrugerea hipotalamusului posterior produce letargite ,somn anormal.Controlul activitatii parasimpatice se afla in relatie directa cu zona anterioara si cu zona mediala a hipotalamusului.stimularea acestor regiuni duce la cresterea raspunsurilor autonome sacrate si vagale caracterizate prin cresterea acidului gastric,vasodilatatia periferica,creserea tonusuilui tractului digestiv si vezical,scadrea tensiuni arteriale.Excitarea hipotalamusului anterior provoaca o hipermotilitate a tractului gastrointestinal si o grabire a evacuarii,tulburari ale stomacului si duodenului,ulcere acute si peforarea acestora dupa lezarea hipotalamusuilui.Hipotalamusuil este implicat in numeroase actiuni cardiovasculare,respiratorii,gastrointestinale si in epilepsia diencefalica.
PATOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
Tulburarile hipotalamusului pot rezulta din leziuni specifice cauzate de tulburari vasculare,inflamatia tesutului hipotalamic sau tumori.Tulburarile sistemului endocrin sunt consecinta absentei hormonilor reglatori hipotalamici ce influenteaza adenohipofiza.lezarea hipotalamusului conduce la reducerea secretiei tuturor hormonilor adenohipofizei.simptome=hipotiroidism,anomalii ale ciclului sistemului reproducator;dezvoltarea sexuala este tulburata=>pubertate precoce(secretia prea timpurie de androgen la barbati si aparitia menstruatiei prea timpurii la fete);hipogonadismul(deficit de secretii gonade care conduce la intarzierea dezvoltarii caracteristicilor sexuale secundare-la fete subdezvoltarea sanilor,lipsa menstruatiei sia parului pubian,la baieti-subdezvolarea organelor sexuale.lipsa pilozitatii pubiene,toracice,faciale).Tulburarile legate de SNVinclud tulburari cardiovasculare,respiratorii,gastrointetsinale,epilepsia diencefalica.Tulburari ale controlului termic-febra hipotalamica(cresterea neregulata a temp corpului,lipsa transpiratiei,.Sindromul termic hipotalamic in5forme(poikilotermia,hipertermia sustinuta,hipertermia paroxista,hipotermia sustinuta);Tulburari ale foamei si aportului de hrana.Lezarea bilaterala a nucleilor ventromediali duce la obezitate,comportament salbatic.In general anorexia este considerata a boala .Anorexia este considerata o boala psihica dar poate aprea si ca urmare a dereglarii functiilor hipotalamice=>scaderea in greutate,absenta fiziologica a mensutiatiei.Emacierea repr lipsa foamei urmata de scaderea in greutate.este asociata cu miscari oculare,comportament afectiv inadecvat,iritabilitate.
ALCATUIREA HIPOCAMPULUI
Hipocampul este localizat in profunzimea lobului temporal .Numele de hipocamp se datoreaza asemanarii cu un calut de mare.este alc din hipocamopul propriu zis(cornul lui Ammon),girusul dintat si subiculum.in partea inferioara hip este acoperita de girusul parahipocampic sau cortexul entorinal care se continua cu subiculu,cornul lui Ammon.Exteriorul hipocampului este acoperit cu un strat de fibre numit alveus.Cornul lui ammon:campul CA1contine celule piramidale micii,CA2 o banda lunga de celule piramidale mari,situate intre ca1si ca3,ca3o banda larga de celule piramidale intreca2sica4,ca4formeaza zona iterna a giruslui dintat.Girusul dintat este o struc corticaal cu3straturi cu celule neuronii granulari,alc stratul granular.in stratul granular se afla un strat polimorf alcdin celule modificate.Subicumul este o regiune de comunicare intre cortexul entorinal si hipocamp.
FIZIOPATALOGIA FORMATIUNII
HIPOCAMPICE
Functiile formatiunii hipocampice includ anumite forme de invatare si memorare,controlul agresivitatii,functiilor vegetative si endocrine.In primele stadii ale dezvoltarii creierului uman hipocampul are rol in luarea deciziilor prin stabilirea importantei impulsurilor senzoriale aferente(daca hipocampul stabileste ca un anumit semnal aferent este important atunci informatia respectiva va fi sustinuta is memorata.Hipocamoul este implicat in taote aspectele memoriei declarative,episodice,spatiale=>hipocampul este responsabil pt trasnmiterea informatiilor din memoria de scurta durata in cea de lunga durata.In absenta hipocampului consolidarea pe termen lung a informatiilor este redusa sau nerealizabila.Sindromul amnezic cuprinde:amnezia anterogradata(imcapacitatea de a aminti informatiile inaintea lezarii), amnezia retrograda(imposibilitatea de a invata lucruri noi),confabularea(pacientul nusi aminteste un lucru dat isi foloseste imaginatia pt a da un raspuns).Agresivitatea si furia- actele explozive de violenta fizica.
STRUCTURA AMIGDALEI
Este o formatiune subcorticala f importanta ptr ca stabileste conexiuni directe cu aprope toate ariile corticale,cu hipocampul,cu talamusul precum si cu multe regiuni din tr cerebral.Comunica cu cubs reticulata.Este alc din o partea cortico-medial(atasat de unnucleu mic) si latero-leazala(ef dezvolatat la primate si la om).cele mai imp conexiuni ale amigadalei sunt cu cortexul si hipocampul;e conectata si cu zona subcorticala in special vizuala.amigala e f aproape de paleocortex .primeste multe impulsuri olfactive dar nu este uncentru important pt discriminarea olfactiva.amig este implicata in modificari viscero si somato motorii.intervine in modificarea starii de somn,a tranzitului intestinal,in mod ratei cardiace a tensiunii arteriale
PATOLOGIA AMIGDALEI
Sindromul Kluver Bucy-la animal se manifesta prin:lipsa reactiie de teama la orice,curiozitate extrema fata de orice,uitare rapida,tendinte orale,hipersexualitate.(la om la fel).Epilepsia temporala- criza epileptica se datoreaza unui dezechilibru intre excitatie si inhibitie la nivelul unor zone nucleare care provoaca o descarcare excesiva a neuronilor.manifestari:-modificari viscerale(diconfort gastric in partea de sus a abdomenului),greata,,palpitatii,salivatie excesiva,eructatie,defecatie si mictiune involuntara;modificari afective(teama,sentiment de singuratate,depresii,reactii de aparare si mai rar emotii pozitive(veselie,voiosie,excitatie erotica);iluzii perceptive(vizuale,olfactive,auditive);tulburari mnezice(senzatia de instrainare,senzatia de familiaritate-deja vu-)
PATOLOGIA MADUVEI SPINARiII
Leziunea nervilor periferici spinali dau nastere la tulburari motorii,tulburari senzoriale sau ambele.Aceste leziuni se grupeaza sub numele de neuropatie periferica:Aceasta poate fi:radiculopatia este rezultatul lezarii unei radacini nervoase si spondiloza –mai multe radacini nervoase;mononeuropatia-deficit ce reflecta lezarea unui sg nerv periferic(loviturile fizice puternice);polineuropatia-lezarea mai multor nervi periferici.Neuropatia periferica survine deseori la diabetici sau la pers ce sufera de artrita reumatoida sau lupus;tumorile subdurale(excrescente ce apar sub dura mater);tumorile medulare(apart in interiorul subsatnei cenusii sau albe=metaztaze);aparitia unor tumori vasculare(pe vasele de sange);inflamatia radacinilor nervilor spinali.Bolnavul poate acuza probl de tonus muscular si pot aparea paraliziile partiale(pareza) sau care implica muschii tuturor membrelor(tetrapareza).Eforturile de recuperare sunt necesare.Pot aparea nevroze,forme grave de depresie,confuzie,apatie,agresivitate.Se fac terapii in grup si sedinte de relaxare.
ANOREXIA NERVOASA
. Anorexia nervoasă este o tulburare psihiatrică din categoria tulburărilor de alimentare, caracterizată printr-o reducere anormală a greutăţii corpului şi printr-o deformare a imaginii propriului corp cu teama prevalentă , persistentă, de îngrăşare. Persoanele suferind de anorexia nervoasă îşi limitează greutatea corpului prin abţinerea voluntară îndelungată de a se hrăni (starvaţie sau post voluntar) (anorexia nervoasă de tip restrictiv) şi prin alte metode - ca de pildă abuzul de purgative, clisme, şi diuretice, folosirea de substanţe anorectigene, şi excesul de exerciţii fizice (anorexia nervoasă de tip eliminator, purgativ). Boala afectează mai ales tinerele adolescente, însă 10 % din cazuri apar la tineri de sex masculin. Anorexia nervoasă este o tulburare psiho - somatică sau psiho - fiziologică complexă, implicând componente psihologice, neuro-biologice şi socio-culturale. Termenul anorexia este de origine greacă veche: an (αν- sau α -lipsa de, "α privativ" ), şi órexis (óρεξις)= dor, poftă, apetit (de la verbul "orégo" ορεγω = a întinde , a oferi cuiva, a tinde spre) (există şi în greacă modernă: orexi - óρεξι = poftă). Bolnavul de anorexie nervoasă e numit de obicei "anorectic", deşi termenul simplu de anorexie (fără adaosul "nervoasă") este de fapt sinonim cu "inapetenţă", adică lipsa de apetit, lipsa de poftă de mâncare. Bolnavul de anorexie nervoasă nu e lipsit neapărat de poftă de mâncare, mănâncă intenţionat foarte puţin. "Anorexice" sau "anorexigene" sunt denumite substanţele care taie pofta de mâncare, care suprimă apetitul, folosite uneori în tratamentul obezităţii. În mass media, dar şi în literatura ştiinţifică termenul "anorexie nervoasă" este prescurtat de obicei sub forma "anorexie". Anorexia nervoasă are un risc crescut de mortalitate - până la 10%.Criteriile DSM - IV :
-
Refuzul de a menţine greutatea corpului la nivelul sau deasupra greutăţii minime considerate normală pentru o anumită vârstă şi înălţime (ex. pierderea ponderală ducând la menţinerea unei greutăţi corporale sub 85 % din greutatea optimă; sau incapacitatea de a realiza creşterea ponderală optimă în cursul perioadei de creştere, ducând la o greutate a corpului sub 85% din ponderea optimă.
-
Teama intensă de a creşte în greutate sau de a se îngrăşa (de a deveni supraponderal sau obez)
-
Tulburare în modul de a percepe greutatea şi forma corpului, influenţa exagerată a greutăţii şi a formei corpului asupra auto-evaluării, sau negarea gradului sever de slăbire
-
La femeile postmenarheale. premenopauzale (femei care au trecut de vârsta menarhei, dar nu au ajuns la menopauză), amenoreea (absenţa a cel puţin trei cicluri menstruale succesive)
-
sau alte tulburări de alimentaţie.
DSM - IV - TR specifică două tipuri de anorexie nervoasă :
-
Tipul restrictiv: în timpul episodului curent de anorexie nervoasă, persoana nu a avut comportamente regulate de accese de mâncare rapidă sau de eliminare sau purgaţie (adică de vărsături auto - provocate, de exerciţii fizice exagerate sau abuz de laxative, diuretice sau clisme)
-
Tipul cu Accese de mâncare rapidă sau Tipul eliminator: în cursul episodului curent de anorexie nervoasă, persoana s-a angajat în mod regulat în comportamente ca accese de mâncare rapidă sau comportamente de eliminare (vărsături auto-provocate, exerciţii fizice exagerate sau abuzul de laxative, diuretice sau clisme)
Factori psihologici
Numeroase cercetări asupra factorilor psihologici sugerează că anumite tendinţe în gândire şi percepţie pot contribui la menţinerea sau riscul de apariţie a anorexiei.
1/tulburare a imaginii corporale despre sine Comportamentul alimentar anorectic este considerat ca provenind din sentimente de îngrăşare şi de imagine despre sine ca fiind "neatractiv".[9] şi este menţinut de variate tendinţe, înclinaţii (bias) cognitive care denaturează evaluarea de către individ a propriului corp, a alimentelor şi nutriţiei.
Unul din cele mai cunoscute constatări este că oamenii suferind de anorexia nervoasă tind să supraestimeze dimensiunile sau grăsimea corpului lor. Un recent articol de revistă asupra cercetării în acest domeniu sugerează ca aceasta nu este de fapt o problemă de percepţie, ci o problemă a evaluării informaţiei perceptuale de către persoana afectată.[10] Studii recente sugerează că persoane cu anorexie nervoasă au o carenţă într- un anumit tip de bias de încredere excesivă în sine care face ca majoritatea oamenilor să se considere mai atractivi decât sunt consideraţi (clasificaţi - "rating" ) de alţii în realitate. Dimpotrivă, persoanele cu anorexie nervoasă par să -şi judece mai realist propria atractivitate decât persoanele neafectate de AN, adică ele nu posedă acest bias, înclinaţie augmentatoare a stimei de sine.ref>Jansen A, Smeets T, Martijn C, Nederkoorn C. (2006) I see what you see: the lack of a self-serving body-image bias în eating disorders. Br J Clin Psychol, 45 (1), 123-35. PMID 16480571.
2/trăsături de personalitate:
Persoanele cu anorexie nervoasă au fost găsite ca având anumite trăsături de personalitate considerate ca predispozante pentru tulburări de alimentare : un nivel înalt de obsesivitate (având gânduri intrusive despre alimente, sau despre chestiuni legate de greutatea corporală ), de ascetism, restricţie (capacitate de rezistenţă la tentaţii), şi nivele clinice de perfecţionism (căutarea patologică de standarduri personale înalte şi nevoia de control) - aceştia sunt factorii găsiţi cel mai des de către cercetători.[11]
3/co-morbiditate psihiatrică:
Frecvent există co- morbiditate : la persoanele cu anorexie nervoasa coexistă şi alte dificultăţi psihologice şi tulburări psihiatrice. Cele mai frecvente fiind:
-
depresia clinică,
-
tulburarea obsesivă - compulsivă,
-
una sau mai multe tulburări de personalitate: ex. tulburarea de personalitate de limită
-
abuzul de substanţe
În peste jumătate din cazurile de anorexie nervoasă la tinere femei se diagnostichează şi prezenţa în acelaş timp de tulburări afective (mai ales depresie) şi tulburarea de personalitate de limită (borderline).(Bemporad et al. 1992, vezi M Stone)
Sunt prezente grade înalte de depresie şi anxietate, chiar dacă nu întotdeauna ele îndeplinesc criteriile diagnostice ale unui sindrom specific.[12]
4/factori cognitivi
Rezultatele cercetărilor în domeniul neuropsihologiei în anorexia nervoasă nu sunt consecvente în diversele studii şi este greu de a diferenţia efectele starvaţiei asupra creierului de caracteristicile pe termen lung. Totuşi, o constatare destul de fiabilă este cea a existenţei unei slabe flexibilităţi cognitive.[13] (capacitatea de a schimba tipare de gândire, mai ales legată de functia lobilor frontali şi de sistemul executiv.
Alte studii au sugerat că anorexia ar fi menţinută de anumite tendinţe deviante (biases) în atenţie şi memorie. [14] Bias-urile atenţionale par să se concentreze în special în conceptele legate de corp şi dimensiunile corpului -acestea fiind mai evidente la persoanele cu anorexie. Unele studii limitate au găsit că bolnavii de anorexie au mai mare tendinţă de a-şi aminti materiale legate decât materiale nelegate de aceste subiecte.
Deşi s-au efectuat un număr mare de cercetări în domeniul factorilor psihologici ai anorexiei nervoase,sunt relativ puţine ipotezele care încearcă să explice boala în ansamblu.
Profesorul Chris Fairburn de la Universitatea Oxford şi colegii, au creat ceea ce se cheamă un model "transdiagnostic" [15] care aspiră spre o explicaţie a modului în care care sunt menţinute anorexia nervoasă, condiţiile înrudite cu ea, ca bulimia nervoasă şi tulburarea de alimentare nespecifică ED-NOS. Modelul lor s-a dezvoltat odată cu terapii psihologice. mai cu seamă cognitiv - comportamentale şi sugerează care sunt ariile unde clinicienii pot interveni cu tratamente psihologice. Modelul de bazează pe ideea că toate tulburările majore de alimentare (cu excepţia obezităţii au un număr de tipuri nucleare de psihopatologie:
-
perfecţionism;
-
auto-apreciere scăzută,
-
intoleranţă la anumite stări emoţionale (dificultatea de a reacţiona în mod potrivit)
-
dificultăţi interpersonale.
Un caz renumit de comportament cel puţin parţial anorectic manifestat prin dorinţa obsesivă de a menţine o greutate de până la maximum 50 kg (faţă de talia de 172 cm) prin diete excesive şi exerciţii fizice lungi şi intense, a fost împărăteasa Austriei, Elizabeta de Bavaria, cunoscută şi sub numele de Sisi sau Sissy. În ultima parte a vieţii ea a trăit sub impresia acumulării a multor experienţe de doliu după morţi premature şi în împrejurări tragice în familia imperială
[modifică] Factori sociali şi culturali
Studii socio-culturale au pus în lumină rolul factorilor culturali în apariţia anorexiei nervoase ca "alegere de simptom" (vezi M Stone). Exemple de factori culturali:
-
promovarea slăbirii ca formă ideală feminină în rândul naţiunilor vestice industrializate, mai ales prin mass media. Un studiu epidemiologic recent efectuat pe 989,871 de locuitori ai Suediei a indicat că
-
sexul,
-
originea etnică
-
statutul socio- economic
au avut influenţe considerabile asupra riscului de a se îmbolnăvi de anorexia nervoasă - cei având părinţi ne-europeni fiind cel mai puţin afectaţi de această boală, iar cei provenind din familii "albe", înstărite, având riscul cel mai ridicat. [16]
Un studiu clasic al lui Garner şi Garfinkel a demonstrat că persoanele având profesii unde se exercită o deosebită presiune socială în direcţia păstrării unei greutăţi corporale scăzute (ca de pildă, manechinele sau top-models, gimnastele şi balerinele, unii interpreţi din lumea filmului şi a spectacolului) sunt cele mai în risc de a suferi de anorexie nervoasă în cursul carierei lor.[17] iar cercetări ulterioare au sugerat că persoanele având anorexie au avut mai mult contact cu surse culturale care promovează reducerea greutăţii corporale. [18]
Elizabeta de Bavaria, sau "Sissi"
În 1983 lumea spectacolului din Vest a fost impresionată de decesul prin stop cardiac al căntăreţei Karen Carpenter ca urmare a unei recurenţe a anorexiei. Cu manifestări de anorexie nervoasă se spune că au trebuit să se măsoare şi fiica lui Sigmund Freud, Anna Freud (în tinereţea ei), devenită mai apoi renumită psihanalistă), poeta Anne Sexton, gimnasta Christy Henrich, actriţa Christina Ricci ş.a.
Deşi anorexia nervoasă este de obicei asociată cu culturile occidentale, se crede că expunerea la media din Vest a contribuit la creşterea cazurilor de boală şi în ţări ne-vestice. Totuşi s-a constatat că în alte culturi nu există aceeaşi "fobie de îngrăşare " ca în Vest, ci mai degrabă o scădere a poftei de mâncare însoţind celelalte semne ale tulburării. [19] În ţări şi colectivităţi unde există frecvent foamete şi subnutriţie sau mari lipsuri de alimente anorexia ar fi o alegere absurdă ca mijloc de exprimare a unui conflict psihologic (vezi M Stone). Profesorul Lambo din Nigeria susţinea la Congresul Mondial Psihiatric din Danemarca din 1986 ca în ţara lui nu ar exista cazuri de anorexie nervoasă.
-
tradiţii religioase - culturale de post şi ascetism-la femei în societăţi creştine:
[modifică] Tratament -
Cura de creştere in greutate: Prima linie de tratament pentru anorexia nervoasă se concentrează pe imediata creştere în greutate - mai ales în cazurile care necesită spitalizare. În cazuri deosebit de grave, se pot aplica ordine de spitalizări forţate acolo unde legislaţia o permite. În majoritatea cazurilor persoanele bolnave sunt tratate ambulator, de către medici, psihiatri, psihologi clinici şi alte profesii din domeniul sănătăţii mentale.
-
Psihoterapia individuală. Un studiu de revistă clinică a sugerat că psihoterapia este o formă efectivă, care poate duce la restaurarea greutăţii, reapariţia menstruaţiei la paciente, şi o ameliorare a funcţiei psihologice şi sociale, în comparaţie cu eşantioane care au primit numai programe educaţionale sau simplu suport.[29]
-
psihoterapia psihodinamică (de orientare psihoanalitică) - promovată mai ales de Hilde Bruch (1973)
-
psihoterapia comportamentală:
-
tehnici de reinforcement pozitiv (Agras et al 1974) - în condiţii de spital: gratificarea pacientului cu un anumit privilegiu (ex.vizionarea unui program de televiziune, permiterea întâlnirii cu un prieten etc) în cazul unui anumit câştig în greutate într-o anumită perioadă de timp.
-
psihoterapia comportamentală - cognitivă - (K Halmi 1985, Garner & Bemis 1985). Totuşi articolul de revistă menţionează faptul că există numai un număr prea mic de experimente controlate randomizate pentru a susţine această recomandare, şi nici o formă specifică de psihoterapie nu prezintă un avantaj de ansamblu în comparaţie cu celelalte.
-
Terapia de familie a fost găsită de asemenea ca un tratament efectiv pentru adolescente cu anorexie.[30] şi mai ales o metodă pusă la punct la Spitalul Maudsley - larg folosită şi cu rezultate pozitive de ameliorare clinică în timp.[31] În anorexie sunt deseori evidente lupte de putere între fiică şi mamă, temeri de asumare a rolului adult de soţie şi mamă, (îngrăşarea devenind în ochii pacientei o echivalenţă a gravidităţii).
-
Tratamente medicamentoase, ca SSRI şi alte medicamente antidepresante, nu au fost găsite in general eficiente pentru anorexia nervoasă. [32] ori pentru prevenirea relapse-ului [33] Totuşi s-a menţionat rezerva ca nu există suficiente cercetări adecvate în acest domeniu.
Medicamente antidepresive sunt prescrise de obicei în anorexie, aceasta pentru cura depresiei şi anxietăţii coexistente. Suplimentarea cu Zinc 14 mg/zi este recomandată ca tratament de rutină în anorexia nervoasă, aceasta după ce un studiu a arătat dublarea greutăţii corpului după începerea tratamentului cu zinc. Mecanismul de acţiune presupus în acest caz ar fi creşterea eficienţei neurotransmisiunii în diverse părţi ale creierului, inclusiv în amigdală. După un aport adecvat de zinc apare o creştere a poftei de mâncare.[34]
-
Tratamente de grup. Există de asemenea terapii de grup în cadrul unor asociaţii non-profit şi a unor comunităţi, care oferă suport şi îndrumare persoanelor suferind de anorexie şi aparţinătorilor sau apropiaţilor lor.
SUBSTANTA RETICULATA
Este o retea de neuroni si fibre care se intinde de la maduva spinarii pana la diencefal si scoarta.A fost descoperita in19111deKajal.In1954i-au fost descrisi 98 de nuclei impartiti in5categorii:nuclei care comunica excesiv cu cerebelul,nuclei mediali,laterali,rafeului si nuc lui Nanta.Un axon poate intra in contact cu27de neuroni.Aceasta proprietate face ca sub retic sa aiba un rol fundamental in activarea scoartei.Neuronii sunt dispusi sub forma de retea chiar si in afara nucleilor sai.cea mai mare aglomerare de retele e in jurul axei centrale si in zonele laterale la nivelul mezencefalului.Axonii formatiunii ajung la maduva,trunchi,cerebel.talamus si scoarta.SITEMUL RETICULAT ACTIVATOR ASCENDENT(SRAA)/SISTEMUL RETICULAT INHIBATOR ASCENDT( SRIA)
SRAA se intinde dela trc cerebral pana la scoarta si are rolul de a stimula cortexul in mod difuz.vb dsp2faze=tonica(mentine starea deveghe)si fazica(trezeste scoarta).ImPortanta:da raspunsuri de tip atentie accentuata,pot aparea reactii de soc brusc sau repulsie la stimul si disfunctie(insensul scaderii activitatii SRAA)duce la somnolenta.
SRIA inducestare de somn..Ameble au rol in controlul tonusului muscular prin control exercitat asupra motoneuronului medular.Substa ret are rol in reglare a vigilentei corticale,perceptiei si rafineaza perceptia spatio-temporala,are rol in empresiile emotioanle,in homeostazie mentinerea normalitatii ritmurilor biologice si in starea de somn,controleaza muschii scheletici,reajusteaza pozitia corporala si locomotia.influe indemanarea,gesturile,expresiile faciale,masticatia,respiratia,circulatia sanguina,sist neuroendocrin.
PATOLOGIA RETICULATA
Sindromul de logoree si hiperchinezie apare la pacientii cu atingeri corticale.Se caracterizeaza prin simt critic ascutit,exagerare atentiei a miscarilor,somn putin(2-3hla24),prezinta rationament normal sau deteriorat in fuctie de localizarea si intinderea leziunii.Mutismul achinetic=lipsa de raspuns la intrebari,imobilitateacapului si corpului,ochii deschisi,lipsa raspunsurilor emotional si motor fara paralizie,prezenta reflexuui de orientare.
NERVII
1olfactiv-mediatorul modalitatii olfactive,singura cale senzoriala care nu face sinapsa precorticala in talamus.este un nerv visceral aferent alcatuit din axonii nemielinizati ai neuornilor bipolari din mucoasa nazala(epiteliu olfactiv).IIoptic-nerv somatic aferent care mediaza vederea si reflexele pupilare la lumina.un nerv optic sectionat nu se reface=orbire.IIIoculomotor-nerv somatic visceral care misca globul ocular strange pleaopele,acomodeaza globul pt vedere optima.iese din trcunchiul cerebral prin santul interpeduncular al mezecefalului.patologie:paralizia oculomotorie,atarnarea ploeapeu,pupila dilatata,fixa.IVtrohlear-nerv somaticcare inerveaza muschiul oblic superior.iese contralateral din stanga pt ochiul drept siinvers,din partea dorsala a mezencefalului.patologie;rigitate a miscarilor oculare,diplopie(vedere dubla)verticala.Vtrigemen-nerv special visceral eferent(ises din punte si inerveaza muschii masticatiei)si somaticaferent general(la nivelul fetei,mucoaselor cavitatii bucale si nazale,sinusului frontal si structurile profunde ale capului).patologie:hemianestezie faciala si a mucoasei cavitatii nazale si bucale,pierderea reflexului corneean,paralizia muschilor masticatori,devierea falcii pe partea afectata,nevralgie trigeminala.VI abducens-nerv somatic eferent general care inerveaza muschiul drept lateral al ochiului.porneste din nucleul abducens aflat in partea posterioara a puntii.patologie:hemipareza abducens,strabism convergent,diplopie orizontala.VIIfacial-nerv somatic aferent general(inerveaza suprafata posterioara externa a urechii),visceral aferent general(peretii faringelui),visceral aferent special(mugurii gustativi din partea anterioara a limbii),visceral eferent general(glandele lacrimale) si visceral eferent special(muschii expresiilor faciale).patologie:paralizie faciala,pierderea reflexului corneean,pierderea functiei lacrimale,uscaciunea gurii,pierderea gustului.VIII vestibulocohlear-nerv somatic aferent special cu doua subdiviziuni functionale:un nerv vestibular(mentinerea echilibrului si balansului)si unul cohlear(mediaza auzul).iese din partea dorsala a puntii.patologie:vestibularul-dezechilibru,ameteala,miscarea involuntara a ochilor;cohlearul-surzenie.IXglosofaringean-nerv somatic aferent general(inerveaza o parte a urechii externe),visceral aferent general(mucoasa cavitatii bucale),visceral aferent special(inerveaza mugurii gustativi din1/3posterioara a limbii),visceral eferent special(ridicarea faringelui in timpul deglutitie),visceral eferent general(inerveaza glanda parotida care elimina saliva).patologie:disfagie,pierderea gustului in partea posterioara,anestzie.X vag-nerv somatic aferent general(urechea externa si membrana timpanului),visceral aferent general(faringe,laringe,esofag,torace),visceral aferent special(muguri gustativi din regiunea epiglotica),visceral eferent special(muschii faringelui,esofagului),visceral eferent general(interiorul gatului,toracelui si stomacului)patologie:disfonie(cauzata de paralizie a faringelui si laringelui),pierderea reflexului de tuse.XI Accesoriu-nerv visceral eferent special(mediaza miscarile capului si umerilor).patologie:paralizia muschiului sternocleidomastoidian(dificultate la intoarcerea capului pe partea opusa),paralizia muschiului trapezoid(lasarea umerilor).XII hipoglos-nerv somatic eferent general:mediaza miscarea limbii prin inervarea muschilor interni si externi ai acesteia.patologie:hemipareza limbii
TIPURI DE NERVI
Aferenti:general somatic aferent=nerv care mediaza sensibilitatea cutanata(de durere,de atingere si temp),special somatic(mediaza sensibilitatile speciale-vaz,auz,miros,gust),special visceral aferent medaza sensibilitatile chimice(gust,miros),general visceral aferent)mediaza sens interoceptive(foame,sete,durere organica)
Eferenti:general somatic eferent-inerveaza muschii scheletici.special visceral eferent-inerveaza muschii derivati din arcul faringean,general visceral eferentinerveaza muschii netezi sau glandele
Dostları ilə paylaş: |
