Perioada: 18-24 Mai 2015

SCANDAL la Cannes. Femeile fără pantofi cu toc, interzise la Festival

România Liberă, 20 mai 2015

De Maria Ionescu,

Festivalul de la Cannes 2015 a iscat un scandal în social media după ce producătoarea Valera Richter, care are o parte din piciorul stâng amputată, şi alte câteva femei nu au avut voie să participe la eveniment, pentru că nu purtau pantofi cu toc, informează bbc.com.

"Nu nu nu. Nu poţi intra aşa", i-ar fi spus producătoarei un reprezentant al Festivalului, în timp ce a arătat cu degetul spre picioarele ei.

Valera Richter a spus că nici colegele ei care purtau pantofi fără toc nu au fost lăsate să intre la Festival.

De asemenea, o femeie cu vârsta în jur de 50 de ani şi cu presupuse probleme de sănătate, a vrut să participe la premiera filmului „Carol”, în care apare actriţa australiană Cate Blanchett. Însă, nu i s-a dat voie să intre, pentru că nu purta pantofi cu toc, a povestit o sursă pentru Screen Daily.

Zvonul a fost confirmat de producătorul filmului biografic despre interpreta Amy Winehouse, Asif Kapadia, potrivit bbc.com.

„I s-a întâmplat şi soţiei mele (până la urmă i-au dat voie să intre)”, a scris Kapadia pe Twitter.

Organizatorii Festivalului au confirmat obligativitatea pantofilor cu toc pentru femei pe covorul roşu, potrivit Screen Daily.

„Până aici a fost anul femeilor”, a comentat, ironic, un corespondent The Times. „Dar, Cannes, pantofii fără toc sunt la modă în acest an... Sau, dacă nu au fost până acum, tocmai au devenit”, a comentat, în aceeaşi notă ironică, un jurnalist de la Irish Times.

Pe de altă parte, directorul Festivalului a dezminţit zvonul. „Regulile nu s-au schimbat: <>. Nu au fost menţionaţi pantofii cu toc”, spus a Thierry Fremaux.

Mesajul directorului apare şi pe site-ul oficial al Festivalului. „Cravată neagră/ rochie de seară”, sunt singurele informaţii care apar referitor la eticheta pentru eveniment.

Împotriva scandalului, organizatorii Festivalului de Film au spus că au făcut eforturi ca să rezolve inechilibrul de gen între regizorii concurenţi. Totuşi, au intrat doar două femei în competiţie, Emmanuelle Bercot, care a regizat drama „La Tete Haute (Standing Tall)”, şi Agnes Varda, care a primit premiul Palme d'Or.

http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/timp-liber/controversa-la-cannes--femeile-fara-pantofi-cu-toc-nu-au-putut-participa-la-festival-378994

Cum văd femeile musulmane lumea de sub vălul islamic

Adevărul, 19 mai 2015

De Ana Stan,

Imaginile lui Hassan Ammar, fotograf la „Associated Press“ (AP), arată o perspectivă fascinantă a Orientului Mijlociu, dezvăluind cum este văzută lumea de femeile care poartă vălul islamic (niqab) pe faţă.

Un fotograf de la „Associated Press“, Hassan Ammar, a decis să arate cum priveşte lumea o femeie musulmană care poartă niqab, după ce a văzut cum femeile Statului Islamic sunt obligate să poarte acest obiect vestimentar, considerat o alegere personală în multe ţări musulmane, notează „Daily Mail“.

Monumente ca piramidele din Egipt, sau promenada Beirut Corniche, dar şi momente din viaţa de zi cu zi, sunt prezentate de fotograf dintr-o nouă perspectivă: văzute prin vălul islamic.

„Călătoresc în Orientul Mijlociu şi văd deseori femei care poartă niqab. Acasă, în Liban, modul în care se îmbracă o femeie este la latitudinea ei, unele poartă bikini pe plajă, altele eşarfe care le acoperă părul sau niqab. Însă, sub controlul organizaţiei teroriste Statul Islamic, în Siria şi Irak, femeile sunt forţate să poarte niqab. Pedeapsa pentru neascultare poate fi foarte dură, chiar moartea. Asta înseamnă că acele femei văd acum lumea diferit“, explică fotograful Hassan Ammar.

„Niqabul este un văl care acoperă total faţa sau care are doar o mică despărţitură pentru ochi, schimbând complet modul în care o femeie vede viaţa din jurul ei. Femeile chiar trebuie să ridice puţin niqabul pentru a putea mânca sau bea ceva. În călătoriile mele, am decis să fotografiez din punctul de vedere al unei femei care poartă un niqab complet, să ofer o imagine a modului în care văd ele lumea“, adaugă Ammar.

http://adevarul.ro/international/in-lume/In-spatele-valului-fotografii-impresionante-facute-punctul-vedere-femei-musulmane-ascunsa-niqab-1_555b545bcfbe376e355ee590/index.html

MASS MEDIA

A fi femeie şi feministă online

Adevărul, 22 mai 2015

De Monica Stancu,

Acum câteva zile doi poliţişti au oprit două tinere în Râmnicu Vâlcea, România pentru că le-au auzit când au înjurat când au trecut pe lângă ei. Aceştia le-au rugat să se legitimeze, iar fetele au refuzat.

Una din ele a filmat întregul episod până când au fost duse la secţia de poliţia.

Mihai Bendeac, un actor român a postat clipul menţionând că: „De-asta n-aş fi putut niciodată să lucrez în poliţie. Că nu aş avea răbdare şi una ca asta şi-ar aduna dinţii de pe jos... În orice caz, e din ce în ce mai plin de mucoase care au senzaţia că, dacă nu sunt foarte urâte şi câţiva băieţi mai şmecheri le dau târcoale, sunt deasupra universului. Iar, când deschid gura, auzi timbrul acela vocal de neconfundat. Acela îngălat, ăla care emană lipsă de educaţie, de feminitate, de... Mă rog..”

Câteva ore mai târziu actorul a postat glume legate de posibilitatea că tinerele ar fi fost violate.

Am scris un articol unde l-am citat şi am argumentat că nimic nu justifică violenţa şi că acel comentariu este sexist. După şase zile, articolul a avut peste 12,100 de vizualizări şi peste 1,030 de aprecieri pe Facebook, iar eu am primit câteva mesaje private de la tinere pe care nu le cunosc, dar care mă încurajau să continui să scriu.

Articolul a declanşat şi o avalanşă de comentarii pe reţelele de socializare şi pe site-ul Adevărul, marea majoritatea scrise de bărbaţi, care apărau cu agresivitate cele spuse de Bendeac şi care erau presărate cu atacuri personale la adresa mea legate în special de gen. Acestia susţineau că nu există discriminare împotrivă femeilor, că femeile sunt inferioare bărbaţilor, că sunt o misandră, “o fetiţă,” şi o fascistă, că mi s-au umflat ovarele, că sunt iraţională pentru că sunt femeie, că ar trebui să îmi fie ruşine de mine etc.

Au fost şi comentarii mai “moderate” care notau că nu am simţul umorului, că “a adună dinţii de pe jos” este o figură de stil, şi că astfel de articole nu fac decât să creeze probleme între bărbaţi şi femei. Deşi le respect punctul de vedere, nu sunt de acord că atunci când cineva mărturiseşte în mod public că ar desfigura o femeie şi face glume despre viol, este amuzant şi artistic, şi că cei care îl critică sunt oamenii răi care greşesc în toată aceasta situaţie. Când o persoană publică spune că ar desfigura o femeie sau facă glume despre viol arată o lipsă de empatie faţă de victimele reale ale violenţei, şi ridiculizează şi trivializează experienţele acestora. Deşi majoritatea celor fac sau gustă acest tip de glume nu sunt violenţi, astfel de comentarii normalizează misoginismul, şi le transmite celor care au aceste tendinţe violente că acţiunile lor sunt acceptate de societate.

Un journalist de la Metropotam, bărbat, a scris un articol în care şi el argumenta că acel comentariu al lui Bendeac este sexist şi instigă la violentă împotrivă femeilor. Deşi mai multe persoane nu erau de acord cu această interpretare, nici una din ele nu a făcut atacuri personale/sexiste la adresa lui Gruia. Nu l-au descris ca fiind un băieţel, un fascist, nu l-au suspectat că i s-au umflat organele sexuale, nu l-au acuzat că este iraţional, şi nu au ajuns la concluzia că este evident că articolul este scris de un bărbat.

În afară de cele două articole menţionate mai sus, comentariul lui Bendeac nu a declanşat un nivel mare de interes aşa cum s-a întâmplat când de exemplu, Mihaela Rădulescu a mărturisit pe blogul personal că nu ar vrea să aibă un copil gay. Comentariile sexiste legate de violenţa împotrivă femeilor şi de viol sunt de multe ori tolerate, ignorate, acceptate, şi apărate. Femeile, criticii susţin, merită să fie bătute/violate sau mint că au trecut prin această experienţă.

Violenţă împotrivă femeilor, hărţuirea sexuală şi violurile sunt un fenomen global şi naţional. Potrivit unui studiu efectuat de Comisia Europeană, doar 68% din respondenţii români consideră că violenţa împotriva femeilor este inaceptabilă şi ar trebui pedepsită prin lege în comparaţie, de exemplu, cu 93% din respondenţii din Grecia.

Dacă încerci să schimbi acest status quo, vor fi oameni care vor încerca să te aducă aducă la tăcere, să îţi chestioneze credibilitatea şi să îţi clatine încrederea în şine. Toxicitatea acestor atacuri personale îi descurajează şi pe alţii de la a îşi exprimă părerea pentru a evită să devină următoarea ţintă.

Deşi femeile nu sunt singurele care sunt ţinta comentariilor agresive, mai mulţi cercetători şi jurnalişti au arătat că de obicei, criticile online împotriva femeilor sunt mai degrabă comentarii legate de genul autoarelor decât critici legate de argumentele invocate de acestea. În cazuri extreme, ele ajung să fie ameninţate şi terorizate aşa cum s-a întâmplat în cazul Anitei Sarkeesian după ce a criticat sexismului din jocurile video. Aceste tipuri de comentarii sunt un mod de "a pune femeile la locul lor," de a le marginaliza şi de a le exclude din spaţiul public.

Voi continua să scriu pentru că nu vom avea progres social, economic şi politic dacă nu vom avea conversaţii despre discriminare şi egalitate, pentru că feminismul ajută femeile şi bărbaţii, şi pentru că “prefer să fiu etichetată drept o feministă enervantă decât să fiu complice la propria-mi dezumanizare.”

http://adevarul.ro/news/societate/a-femeie-feminista-online-1_555f6fc2cfbe376e357bb156/index.html