Piaţa lemnului in Maroc
Yüklə 241,94 Kb.
|
|
Piaţa lemnului in Maroc 2013 CUPRINS CONCLUZII I. DEFINIREA SECTORULUI 1. Definirea sectorului 2. Clasificarea tarifara II. OFERTA 1. Dimensiunile pietei 2. Producţia locală 3. Importurile III. ANALIZA CALITATIVA A CERERII IV. PRETURI ŞI FORMAREA LOR V. PERCEPTIA PRODUSULUI ROMANESC VI. DISTRIBUŢIA VII. CONDIŢII DE ACCES PE PIATA VIII. ANEXE
CONCLUZII Sectorul lemnului este foarte important în economia marocană. Se compune din peste 300 de intreprinderi de procesare, care oferă 11.600 locuri de muncă, şi din aproximativ 550 de companii implicate în exploatarea pădurilor, care folosesc forta de munca sezonieră. Acest sector poate fi considerat un sector cu bune oportunităţi pentru companiile romanesti. Marocul este obligat sa recurga la importurile de cherestea, datorita capacitatii limitate de producţie a pădurilor marocane şi creşterii semnificative a cererii de lemn in sectorul de construcţii. În ceea ce priveşte situaţia sectorului in Maroc, trebuie amintit faptul că Guvernul a adoptat ample programe de reînnoire ale oraşelor şi teritoriilor, promovarea de locuinţe sociale si îmbunătăţirea habitatului nesănătos. Pentru mai multe informaţii sunt enumerate mai jos cele mai importante planuri guvernamentale din sectorul de construcţii:
Aceste realizări strategice au ca scop ca la orizontul 2020 sa se realizeze:
Pe scurt, Marocul se prezinta ca o oportunitate pentru companiile romanesti, dar este clar că este deja o piaţă matură de marime mijlocie, care necesită o anumită perioadă de învăţare si adaptare. Eliminarea progresivă a barierelor vamale pentru Uniunea Europeana, începuta în 2002, încheiata la 01 martie 2012, cu ocazia semnarii Acordului de Libera Asociere intre U.E. şi Maroc, îşi propune să creeze un mediu de securitate care sa încurajeze si sa faciliteze tranzacţiile comerciale cu Marocul şi obliga Regatul la confruntarea cu câteva provocări, printre care se numără restructurarea întreprinderilor în plan financiar, uman şi tehnic, precum si adaptarea la noul mediu juridic, economic şi tehnologic. Sectorul construcţiilor are un viitor cu mare potenţial, prin numeroasele planuri guvernamentale care implică construirea de infrastructură şi de locuinţe în întreaga ţară. Cu toate acestea, acest tip de lucrări publice necesita de regulă materiale produse la nivel national şi doar proiecte de construcţii specifice sau cele care se adreseaza unor paturi superioare ale societăţii utilizează materiale de mai bună calitate şi de import. I. DEFINIREA SECTORULUI 1. Definirea sectorului Înainte de a aborda sectorul lemnului in Maroc, am considerat esenţial sa prezentam sectorul forestier, pentru a înţelege mai bine potenţialul de furnizare interna de cherestea. Datorită poziţiei sale geografice între Marea Mediterană la nord, Oceanul Atlantic la vest şi Sahara la sud, şi luând în considerare diferentele de altitudine şi de climat, Marocul prezintă un ecosistem forestier bogat şi divers. In scenariul actual al implicaţiilor ecologice legate de deşertificare şi al schimbărilor climatice pe scară globală, acest patrimoniu natural este chemat să joace un rol medioambiental din ce în ce mai important ca şi unul de creare şi de distribuţie de bogăţie la nivel regional şi local. Suprafaţa împadurita, cu vegetaţie, atât arboricola cat şi non-arboricola, are o intindere de aproape 9 milioane de hectare, din care 5.8 milioane hectare sunt păduri, care reprezinta 8% din suprafaţa totală a tarii. Aceste formatiuni vegetale atenueaza impactul negativ pe care perturbarile climatice le au asupra resurselor naturale şi a capacităţii de producţie a terenurilor. Variaţiile climatice, marcate de o tendinţă spre perioade mai aride şi de seceta din ce în ce mai prelungite, mai frecvente şi mai severe, presiunea exercitată de o cerere excesiva de lemn de foc (de 3 până la 4 ori capacitatea potenţială), suprapăşunatul (între 2 la 5 ori potenţialul real), extinderea terenurilor agricole şi urbanizarea înfloritoare, sunt cele mai mari pericole la adresa conservarii pădurilor şi pot conduce la diferite dezechilibre în ecosistemele forestiere. Principala provocare cu care se confruntă sectorul forestier marocan este lupta împotriva deşertificării ca urmare a degradării resurselor naturale, ale căror cauze sunt eroziunea, lucrarile efectuate asupra terenurilor, urbanizarea, suprapasunatul, salinizarea terenurilor in regiunea de litoral. Consecinţele sunt multiple, cu daune la nivelul sectoarelor de producţie agricolă, pastorală şi forestieră, pierderea biodiversităţii şi intrarea într-un cerc vicios sărăcie-degradare a resurselor care poate să fie reversibil sau nu. Le Haut Comisariat aux Eaux et Fôrets et à la Lutte Contre la Desertification (HCEFLCD) (Inaltul Comisariat al Apelor si Padurilor si al Luptei Impotriva Desertificarii) este organismul statal responsabil cu elaborarea şi punerea în aplicare a politicii Guvernului în materie de conservare şi dezvoltare durabilă a resurselor naturale, de combatere a deşertificării şi de a promova dezvoltarea rurală. Costul economic al degradării terenurilor în Maroc poate fi estimat la aproape 2,3 miliarde de dirhami pe an (1 Euro = 11,00 Dirhami). Luând în considerare, de asemenea, pierderile viitoare datorate degradarii acestor terenuri, estimate la 5,2 miliarde de dirhami, costul degradarii poate fi stabilit la 7,5 miliarde dirhami, reprezentând 1,7% din PIB. Pe de alta parte, sectorul forestier generează venituri anuale de aproape 5 miliarde dirhami, de care beneficieaza aproape jumătate din populaţia rurală prin generarea de zile de munca, între 8 şi 10 milioane de zile lucrătoare pe an (echivalentul a 50.000 de locuri de muncă permanentă). În plus, sectorul forestier produce 30% din necesarul de lemn pentru constructii şi industrie (600.000m3/an), 11 milioane m3/an de lemn de foc (care inseamna 4 milioane TEP (tone echivalent petrol)), 4% din oferta la nivel mondial de plută (150.000 de chintale/an) şi 17% din necesarul pentru cresterea animalelor (echivalentul a 15 milioane de chintale de orz). Aproximativ jumătate din pădurile naturale din Maroc au utilizare economică în ceea ce priveşte producţia de lemn şi plută şi nu aduc doar venituri comunităţilor rurale şi taxe autoritatilor provinciale şi de stat, dar localnicii obtin de asemenea si beneficii directe prin drepturile de păşunat, ocuparea forţei de muncă, diverse produse şi servicii oferite de pădure şi obtinerea de lemn de foc. Pădurile sunt proprietate de stat şi, în vederea asigurării protecţiei şi dezvoltării patrimoniului natural, există formule pentru exproprierea terenurilor adiacente terenurilor forestiere sau terenurilor cu vocatie forestiera. În plus, persoanele fizice sau juridice străine nu pot să deţina terenuri agricole, fapt pentru care orice investitor străin, persoană fizică sau juridică, care doreşte să investeasca în plantaţii de specii forestiere, trebuie să închirieze o proprietate agricolă de la un proprietar privat sau sa participe la licitatiile care au ca subiect proiecte lansate de societăţile publice SODEA sau SOGETA, arendand o parte din terenurile lor. Ar trebui remarcat faptul că resursele forestiere ale Marocului acopera cca. 30% din nevoile de cherestea şi de lemn industrial al tarii şi, în ciuda exporturilor de anumite produse, cum ar fi pasta de hârtie, pluta şi alte produse forestiere ne-lemnoase, comerţul cu produse forestiere cu restul lumii este deficitar Marocul fiind dependenta de importuri pentru a satisface cererea interna. Având în vedere caracterul deschis al pădurilor marocane şi multiplicitatea celor care intervin (ONG-uri, cooperative forestiere, autorităţi locale şi populaţiile beneficiare), gestionarea acestora implică cooperarea şi organizarea corespunzatoare. Acesta cooperare este pusă în aplicare prin intermediul proiectelor specifice, astfel încât aceste instituţii să asume rolul de mici firme care cooperează cu statul, contribuind la dezvoltarea locală şi regională si asigurand o dezvoltare durabilă, în scopul de a prelungi in timp aceasta relatie dintre păduri şi comunităţi. 2. Clasificarea tarifară Luând ca referinta codul TARIC (Tariful Integrat al Comunitatii Europeene) produsele derivate ale industriei lemnului sunt cuprinse în Secţiunea IX – LEMN, CARBUNE DE LEMN SI ARTICOLE DIN LEMN; PLUTA SI ARTICOLE DIN PLUTA; ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE. În cadrul acestei secţiuni, capitolul 44 cuprinde majoritatea produselor din sector.
II. OFERTA DE LEMN IN MAROC 1. Dimensiunile pietei Distribuţia principalelor specii din zonele împădurite din Maroc este prezentata în graficele următoare. 
Primele planuri de gestionare a pădurilor au apărut între 1917 şi 1940, iar in prezent sunt inregistrate un total de 2,2 milioane de hectare de păduri naturale şi 366 de mii de hectare de reîmpăduriri şi împăduriri, distributia pe principalele specii fiind prezentată în tabel. Producţia forestieră internă se împarte în două tipuri de economii: economia de autoconsum si de subzistenţă, cu caracter informal, care se desfasoara în interiorul şi la periferia pădurilor, şi economia oficiala, destinată pieţei şi schimburilor comerciale. Producţia internă satisface aproximativ 30% din nevoile de cherestea, iar restul de cerere este completat cu importurile de rasinoase din Europa şi de lemn tropical din Africa. Producţia de plută (aproximativ 15.000 de tone pe an) şi alte produse forestiere ne-lemnoase sunt destinate în principal exportului. Concesionarea produselor forestiere se face prin licitaţii publice organizate anual, la nivelul tuturor regiunilor din ţară, în urma unui program lansat la începutul fiecărui sezon. În mod excepţional, concesionarea se poate face prin licitaţie. Administraţia este responsabilă pentru exploatarea stejarului de pluta, plăcile de plută fiind stocate şi scoase la vânzare prin licitaţie publică anuală, la nivel naţional. Cheresteaua provine in părţi mai mult sau mai puţin egale din pădurile de cedru ale Atlasului Mijlociu şi ale Atlasului Inalt de Est şi din plantaţiile de pin din Maamora, Gharb, Rif şi regiunea Taza - Taounate. Lemnul industrial provine din plantatiile de eucalipt din Maamora si din campiile atlantice dintre El Jadida şi Tanger şi este destinat producţiei de pastă de hârtie prin compania « Cellulose du Maroc ». Lemnul de foc provine din taieri de gorun, în principal din Atlasul Mijlociu, şi din resturile taierilor de eucalipt si de cedru. Pluta este extrasa din stejarii de plută din Maamora, Rif, platoul central şi din regiunea Taza. Toate celelalte produse forestiere ne-lemnoase se referă în principal la taninuri, ciuperci, capere, licheni şi de ulei de rozmarin. 2. Producţia locală Sectorul lemnului din Maroc este împărţit între comerţul cu lemn ca materie primă şi cel cu produse prelucrate. Industria lemnului depinde în mare măsură de sectorul constructiilor, care este principala sa piata de desfacere. Lemnul este utilizat în tâmplărie, cofraje, pereţi şi pentru a fabrica usi si ferestre. De asemenea, este utilizat la stalpii de electrificare si pentru liniile telefonice, ca şi pentru traversele de cale ferată. Esentele cele mai utilizate în acest sector sunt pinul şi bradul (roşu şi alb). Al doilea sector mare consumator de lemn este reprezentat de industriile de prelucrare. Cele mai importante sunt: industria hârtiei, cea a mobilierului din lemn, industria plutei, tâmplăria şi industria ambalajelor din lemn. Vom prezenta in continuare principalele subramuri sectoriale :
3. Importurile În această secţiune vom analiza statisticile de comerţ exterior mai semnificative, dupa elementele tarifare enumerate anterior. 44 LEMN, CĂRBUNE DE LEMN SI ARTICOLE DIN LEMN Importuri pentru partida 44 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 480.576.861 2008 579.275.237 2007 531.009.462 2006 412.833.038 2005 336.956.891
2008 41.569.522 2007 50.280.206 2006 42.330.458 2005 35.076.699
Finlanda 269.412.177 Spania 221.028.424 Franta 191.237.695 Gabon 157.547.009 Alte tari 953.672.114 Se observa pozitia de lider a ţărilor nordice, datorită marilor lor intinderi de păduri, şi după acestea situaţia bună a Spaniei, pe locul al treilea, deşi, după cum vom vedea mai jos, la anumite articole se plaseaza ca lider al exportului in Maroc. 4403 Lemn brut, chiar cojit, curătat de ramuri sau ecarisat Importuri pentru partida 4403 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 33.512.733 2008 90.850.355 2007 79.356.406 2006 88.687.353 2005 53.682.365
Portugalia 74.956.822 Uruguay 33.473.643 Polonia 22.522.898 Belgia 21.098.782 Alte tari 81.338.716 4407 Lemn tăiat sau despicat longitudinal, transat sau derulat, chiar geluit, slefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm. Importuri pentru partida 4407 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 314.725.090 2008 374.392.173 2007 360.826.986 2006 256.791.806 2005 224.524.298
Finlanda 259.424.483 Franta 123.044.996 Brazilia 116.810.802 Austria 112.820.155 Alte tari 374.805.733 4408 Foi pentru furnir (inclusiv cele obtinute prin transarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar si alt lemn tăiat longitudinal, transat sau derulat, chiar geluit, slefuit, îmbinat lateral sau cap la cap, cu o grosime de maximum 6 mm Importuri pentru partida 4408 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 14.300.277 2008 17.141.902 2007 15.575.638 2006 10.581.401 2005 11.897.645
Spania 7.709.529 Italia 6.222.757 Germania 3.993.667 Franta 2.800.426 Alte tari 5.684.484 4409 Lemn (inclusiv lamele si frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, făltuit, sanfronat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau a mai multor canturi, fete sau capete, chiar geluit, slefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap Importuri pentru partida 4409 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 1.407.717 2008 3.324.075 2007 2.590.507 2006 1.774.300 2005 969.480
Brazilia 1.020.757 China 745.626 Canada 648.877 Spania 551.388 Alte tari 2.042.653 4410 Plăci aglomerate, panouri numite "oriented strand board" (OSB) și panouri similare (de exemplu, panourile numite "waferboard"), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau cu alți lianți organici Importuri pentru partida 4410 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 18.008.833 2008 11.979.384 2007 7.818.948 2006 6.564.232 2005 4.185.410
Portugalia 9.409.164 Franta 8.958.892 Italia 7.094.763 Belgia 1.048.012 Alte tari 1.697.063 4411 Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau alti lianti organici Importuri pentru partida 4411 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 25.892.615 2008 23.546.851 2007 19.877.194 2006 15.552.175 2005 16.857.050
Portugalia 15.596.200 Franta 8.971.881 Italia 4.651.751 Rusia 3.003.497 Alte tari 11.133.226 4412 Placaj, lemn furniruit si lemn stratificat similar Importuri pentru partida 4412 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 32.487.161 2008 24.243.386 2007 19.250.276 2006 13.682.627 2005 8.934.056
China 14.613.965 Coasta de Fildes 12.557.504 Egipt 5.797.263 Indonezia 2.708.493 Alte tari 14.028.786 4415 Lăzi, lădite, cosuri, cilindri si ambalaje similare, din lemn; tamburi pentru cabluri, din lemn; paleti simpli, boxpaleti si alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleti, din lemn Importuri pentru partida 4415 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 7,898,382 2008 8,710,323 2007 10,092,202 2006 7,078,749 2005 6,599,132
Franta 6.769.801 Germania 2.162.811 Brazilia 1.677.345 Olanda 852.503 Alte tari 2.363.079 4418 Lucrări de tâmplărie si piese de dulgherie pentru constructii, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua si sindrile ("shingles" si "shakes"), din lemn Importuri pentru partida 4418 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 21.692.381 2008 15.950.305 2007 8.271.428 2006 5.540.536 2005 4.703.920
Franta 7.621.466 Germania 5.807.416 Portugalia 4.417.343 Italia 3.711.220 Alte tari 17.444.874 4421 Alte articole din lemn Importuri pentru partida 4421 din 2005 pana in 2009, in dolari Anul Valoarea in dolari 2009 4.767.000 2008 3.942.143 2007 2.941.514 2006 2.781.711 2005 1.883.768
Franta 3.158.619 Italia 2.130.205 Spania 1.705.705 Emiratele Arabe Unite 843.078 Alte tari 3.674.289 Concluzia cea mai semnificativa ce reiese din statisticile de mai sus este că la lemnul brut, ţările nordice, în general, sunt predominante, datorită geografiei lor ce le permite a avea mai multa materie prima. Cu toate acestea, atunci când vom analiza statisticile de articole din lemn prelucrat, vom vedea că tendinţa din partea Marocului este aceea de a importa aceste produse din ţările europene mai aproapiate din punct de vedere geografic, cum ar fi Spania, Franţa sau Portugalia. Concret, ies în evidenţă poziţiile 4410 (Plăci aglomerate, panouri numite "oriented strand board" (OSB) si panouri similare (de exemplu, panourile numite "waferboard"), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu răsini sau cu alti lianti organici), 4411 (Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu răsini sau alti lianti organici), 4412 (Placaj, lemn furniruit si lemn stratificat similar), 4415 (Lăzi, lădite, cosuri, cilindri si ambalaje similare, din lemn; tamburi pentru cabluri, din lemn; paleti simpli, boxpaleti si alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleti, din lemn) si 4418 (Lucrări de tâmplărie si piese de dulgherie pentru constructii, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua si sindrile ("shingles" si "shakes"), din lemn), în care Spania este cel mai mare partener comercial al Marocului la nivel mondial. IMPORTUL DE LEMN DIN ROMANIA In anii 2010, 2011, Marocul a importat din Romania, conform statisticii de export romanesti, dupa cum urmeaza:
III. ANALIZA CALITATIVA A CERERII Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă acest sector este productia locala scazuta de lemn. Capacitatea de producţie a pădurilor marocane este relativ limitata din cauza ratei scăzute de împădurire (12%) şi a suprafetei limitate de pădure productivă (estimată la circa două milioane de hectare). Potrivit Diviziei de Cercetari şi Experimentari Forestiere ce face parte din Ministerul Agriculturii, pădurile marocane produc:
Regiunile cu cea mai mare suprafata de padure sunt, în ordine, regiunea orientala, delimitata de Mediterana şi de graniţa cu Algeria (28% din total), regiunea Agadir, în sud, (13%) şi regiunea Fez, in centrul tarii, (10%). Principalele specii sunt, în ordine, stejar verde (gorun, garnita), argan, thuya, stejar de plută, ienupăr şi cedru. Pădurea marocana este o pădure neproductiva şi resursele disponibile sunt îndreptate în principal către păşunat si catre lemnul de foc. Oficial se estimează că Marocul pierde anual 31.000 de hectare de resurse forestiere. Aceatei situaţii i se adaogă seceta, urmare a climatului aspru, cu perioade ocazionale de pana la 6 luni fără ploaie, furtuni puternice cu caracter eroziv, ca si supraexploatarea suferita de paduri ca urmare a activitatii umane (se estimeaza ca 9 milioane oameni trăiesc în aceste păduri). Această situaţie îngrijorătoare a determinat guvernul să ia în considerare realizarea de campanii de reîmpădurire. Cea mai mare campanie a fost lansată în 1997, avand caracter de urgenţă si prevăzand plantarea a 60.000 de hectare pe an pe o perioadă de timp de 10 ani. Această măsură a fost luată de către Ministerul Agriculturii şi presupune o investiţie de 600 de milioane de dirhami marocani. În mod similar, Administraţia, prin Inaltul Comisariat al Apelor si Padurilor si al Luptei Impotriva Desertificarii, realizeaza controlul cantitatii de lemn care poate fi tăiată anual de pe un milion de hectare de padure productivă. Companiile din sector trebuie sa solicite astfel o cotă anuală aproximativă de cherestea. Cu toate acestea, Ministerul acorda de obicei cantitati mai mici decât cele cerute, ceea ce face ca aceste companii sa apeleze la pieţele internaţionale de lemn. IV. PRETURILE ŞI FORMAREA LOR După cum s-a văzut în secţiunile anterioare, un procent foarte ridicat al consumului de lemn în Maroc provine din importuri. Lemnul este un sector care nu are prea multi intermediari, astfel că schimburile comerciale sunt relative directe. Pe de o parte, costul acestor produse depinde de costurile materiei prime în sine, plus costurile de prelucrare în cazul în care acestea există. Pe de altă parte, se adauga costurile logistice şi de transport. Trebuie remarcat faptul că Marocul, a adăugat un impozit pe lemnul importat de 12% din valoarea sa. Tarifele de import pentru aceste produse sunt: Pozitia Tarifara Tarife de import aplicabile U.E. (%) 4403 0 4407 3,5
4408 3,5 4409 7
4410 7 4411 7
4412 7 4415 7
4418 7 4421 5,5
La tariful aplicabil trebuie adăugată TVA la import, cu o rată generală de 20%, ca si TPI (taxa parafiscală la import) de 0,25%. Acordul de asociere semnat între UE şi Maroc, care a intrat în vigoare în 2000, stabileşte un calendar pentru demontarea completă a tarifelor planificata pentru 2012. Tarifele privind importurile mai multor produse au fost deja eliminate, dar altele raman aplicabile în continuare, insa cu un tarif, în multe cazuri, redus. Marocul a semnat asemenea acorduri preferenţiale de comerţ cu alte ţări, cum ar fi Statele Unite sau Liga Arabă. În orice caz, pentru toate importurile trebuie plătita în plus o taxa parafiscală (Taxe Parafiscale à l'Import, TPI, echivalentul comisionului vamal in Romania) si o TVA (Taxe sur la Valeur Ajoutee, echivalentul TVA-ului in Romania), in funcţie de natura mărfurilor importate. Aceste partide beneficiaza de o rată progresivă de eliminare a tarifelor de 10% pe an de la data intrării în vigoare a Acordului (1 martie, 2000). Eliminarea se realizează pe baza ratei aplicabile. ACORDUL DE PARTENERIAT CU UE Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Maroc a stabilit eliminarea progresivă a taxelor vamale între cele două regiuni economice, în termen de 12 ani (incepand cu 1 martie 2000) de la intrarea sa în vigoare. V. PERCEPTIA PRODUSULUI ROMANESC Produsul romanesc este, în general, un produs destul de bine apreciat în Maroc, în sectorul lemnului. Pana in anul 1990, piata marocana de brad, fag si stejar era dominata de fosta URSS, fosta Iugoslavie si Romania. Desi Romania are o mare traditie in lemn, exporturile catre Maroc au scazut foarte mult datorita aparitiei, dupa 1990, a mai multor societati exporatoare fara experienta, care au livrat marfuri fara sa tina cont de calitatile solicitate, termene de livarre, etc. In prezent, se pare ca aceste societati care au afectat imaginea produselor romanesti s-au autoeliminat, fiind posibila recuperarea unei parti semnificative din piat ape care Romania a detinut-o in trecut. Dispunand de o calitate a lemnului dovedita si de preturi competitive, Romania ar trebui sa se organizeze mai bine, programand cel putin odata pe an, prin MEC in colaborare cu asociatia patronala din Romania - ASFOR, o misiune economica sectoriala formata din reprezentantii societatilor mari exportatoare de lemn, in vederea eliminarii intermediarilor si recuperarii pietei marocane, la nivelul anilor 1990. VI. DISTRIBUTIA Transportul materiei prime din păduri la centrele de prelucrare se face în camioane rutiere. Cu toate acestea, canalele de distribuţie sunt diferite în funcţie de utilizările carora le sunt destinate produsele din lemn. Din acest motiv am anexat o reprezentare grafica a lanţului de producţie pe care il urmează lemnul de la obţinerea materiei prime până când ajunge la consumatorul final. Astfel, se pot intelege mai bine diferitele forme de distributie in functie de produsul final. 
VII. CONDIŢII DE ACCES LA PIATA In cele ce urmeaza sunt citate o serie de acorduri de parteneriat şi de liber schimb semnate de către Maroc şi care implică o serie de facilităţi în ceea ce priveşte comerţul cu mărfuri. Acordul de asociere cu Uniunea Europeană Acordul de asociere (AA): ZLS (Zona de Liber Schimb) pentru produsele industriale a devenit efectiva la 1 martie 2012. Cu toate acestea, reducerea barierelor tarifare a condus la punerea în aplicare a anumitor măsuri de protecție, alături de altele mai vechi, care ar trebui să fie monitorizate cu atenție. Există încă unele probleme care sunt încă nerezolvate: (1) demontarea produselor uzate (autoturisme de ocazie excluse) prevăzuta totusi în AA, (2) înlăturarea taxei parafiscale la import de 0,25% sau (3) stabilirea Nomenclaturii Combinate (NC), în conformitate cu articolul 30 din AA, care nu este încă pusa în aplicare desi Marocul era dispus sa o facă (in ultimul Comitet de cooperare vamală (noiembrie 2012), Marocul a solicitat timp pentru a reflecta la aplicarea și compatibilitatea sa cu nomenclatorul utilizat între țările din Liga Arabă și în special intre țările din Golf). Punerea în aplicare a noului acord agricol, intrat în vigoare la 1 Octombrie 2012. Aplicarea acestuia nu pare sa puna probleme in afara problemei recurente a importurilor de tomate marocane și a fixarii preturilor lor de intrare, considerate neverosimile de unele parti. Prevăzut în Acordul agricol, un acord privind indicațiile geografice este în curs de negociere, primele 3 runde de negocieri desfasurandu-se pana in prezent, ultima la Bruxelles la data de 28 iunie 2013. Acordul de instituire a unui mecanism de Soluționare a Litigiilor a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2012 și va juca cu siguranță un rol important în contextul actual al cresterii numarului de cazuri de bariere puse în calea accesului pe piață. Acesta se aplică la orice litigiu privind o presupusă încălcare a capitolului II (Libera circulație a mărfurilor) al AA sau la Acordul privind agricultura. Spre un acord de liber schimb complet și aprofundat (ALSCA): Statutul avansat acordat Marocului în 2008 prevede, în domeniul relațiilor economice și comerciale, stabilirea unui acord de liber schimb complet și aprofundat (ALSCA), ce merge dincolo de un simplu schimb de bunuri. Procesul de pregătire a unui posibil ALSCA a avut loc în 2012, urmat de acordul formal al ambelor părți pentru lansarea oficială a negocierilor în luna februarie 2013. Au avut loc primele doua runde de negocieri in lunile aprilie si iunie 2013, care au constituit obiectul unei activitati foarte amănunțite, inclusiv armonizarea legislativă, prin identificarea elementelor existente în Maroc și a celor care lipsesc, pentru care Marocul ar fi dispus să negocieze. Adoptarea unui ALSCA va fi un pas important în punerea în aplicare a statutului avansat și de armonizare reglementara, deoarece negocierile vor permite stabilirea unui calendar pentru punerea în aplicare a diferitelor angajamente în toate domeniile acoperite. Anexa I a raportului de fata oferă o imagine de ansamblu a nivelului de convergență legislativa în anumite domenii reglementate de ALSCA: achizițiile publice, politica în domeniul concurenței și proprietatea intelectuală. Cresterea numarului problemelor de acces pe piața și cazurilor antidumping: daca problemele de acces pe piață au fost puține până acum, o proliferare în acest domeniu a avut loc de la intrarea în vigoare a AA, în martie 2012. Unele puncte iritante dateaza de câțiva ani și merg împotriva cerințelor AA : obligatia de licență de export pentru piei brute și prelucrate și wet blue și pentru alge și agar (supuse in plus la o cotă). Aparitia unor cazuri noi, ca răspuns la solicitările industriilor marocane în cauză, sunt supuse fie unor anchete pentru aplicarea unor măsuri de salvgardare privind importurile (fier beton), fie unor anchete de dumping (insulină, tablă de oțel laminat la cald), fie unor amenințari de anchete de dumping (topuri de hârtie A4). Trebuie adaugata extinderea taxei de import pe lemn importat, introdusa prin Legea finanțelor 2012, la produsele de mobilier și altele similare, precum și problemele cu care se confruntă importatorii de produse originare din UE destinate agriculturii, pentru a obține scutirea de TVA. Discriminarea la accesul pe piață pentru noii intranti din sectorul tutunului prelucrat, denunțata în raportul precedent, a fost soluționata prin elaborarea unui proiect de lege ce elimina prețul minim de intrare și revizuirea sistemului de impozitare aplicat tutunului, printr-o reformă a taxei interne de consum - TIC. Ramane în continuare necesitatea de a monitoriza punerea în aplicare, pentru a evita cazurile de discriminare, tinand mereu cont de obligatiile sanitare. Ca urmare a excelentei recolte de cereale din anul 2013, cat si a scaderii pretului mobdial la grau, Marocul a introdus la graul moale o suprataxa de 45 % la import. Relațiile comerciale ale Maroc cu alți parteneri din afara UE: comerțul exterior non-UE al Marocului se desfășoara în principal în cadrul acordurilor de liber schimb cu SUA, Turcia (al 8-lea an de reducere treptata a taxelor) sau prin Acordul de la Agadir (al 7-lea an de reducere a taxelor în martie 2013). Cu marirea anuala a deficitului comercial, schimburile comerciale facute în acest context, au devenit tinta unor atacuri, deoarece Marocul este deficitar cu toți partenerii cu care a încheiat acorduri de liber schimb. Asa cum am mai precizat, in mod real aceste deficituri comerciale sunt inregistrate pe fondul ofertei de export marocane limitate, lipsei de concurenta si valoarea adaugata mica. Comerțul cu SUA, prin acordul intrat în vigoare în 2006, este în creștere atât nivelul importurilor cat si al exporturilor, dar se traduce într-un deficit semnificativ pentru Maroc (înmulțit cu 6 între 2005 și 2011). Acest rezultat este explicat, in afara de oferta de export marocana foarte slab diversificata, de barierele tehnice rezultate din normele și standardele americane, specificice si stricte, promovarea insuficienta si de mijloace logistice inadecvate. Pe produse, porumbul, huila, cocsul si uleiul de soia sunt produsele principale importate de către Maroc, fosfații și îngrășămintele reprezentand 77% din exporturile către Statele Unite ale Americii. Intrat în vigoare la aceeași dată, acordul de liber schimb cu Turcia nu a permis recuperarea deficitului existent în 2005 (2,8 miliarde de euro), ci, dimpotrivă, l-a dublat. O remarcă identica se aplică la punerea în aplicare a acordurilor cu SUA și Turcia: statisticile Oficiului de Schimb din Maroc arată ca o serie de bunuri comercializate nu beneficieaza de avantajele oferite de respectivele acorduri. In cadrul Uniunii Maghrebului Arab (UMA), sau în cel al țărilor din Acordul de la Agadir (Tunisia, Iordania, Egipt), schimburile rămân slabe și în defavoarea Marocului. În 2011, UMA reprezintă 3% din importurile Marocului și 2% din exporturi. Relansarea procesului este dorită de către părți: deficitul doar în ceea ce privește comerțul, este estimat la mai mult de 3 miliarde de dolari sau echivalentul a 1% din PIB-ul agregat al țărilor din Maghreb. Schimburile cu țările din Acordul de la Agadir sunt de ordinul a 1% din comerțul total al Marocului ; Maroc are un deficit mare și acoperirea acestuia în temeiul prezentului acord este de aproximativ 30%. Exporturile Marocului in aceste țări sunt dominate de autoturisme (in special Dacia Logan). Se fac eforturi vis-à-vis de Africa sub-sahariană și exporturile către aceste țări au crescut constant, intr-atat incat balanța, deficitara în 2000 (7, 2 milioane de dirhami) avea un excedent de 3,8 miliarde în 2011. 42% din exporturi (alimente, in principal) sunt absorbite de Senegal, urmat de Mauritania, Ghana, Coasta de Fildeș și Mali. Nigeria este cel mai important furnizor. Dar ponderea Marocului în Africa sub-sahariană este încă redusă (0,26% din piață în 2011). Circulara Nr 4617/222 a Administratiei Vămilor din Maroc, din 15 februarie 2000, grupeaza diferitele partide tarifare în mai multe liste, în funcţie de calendarul reducerii corespunzătoare a taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent (tarif vamal şi PFI, Prélèvement fiscale à l'lmportation, în cazul Marocului). Anexa I cuprinde produsele originare din Uniunea Europeană importate in Maroc, clasate în şapte liste. Produsele analizate în acest studiu (capitolul 44 din tariful vamal) se regăsesc în lista nr 3 din Anexa 1 a Circularei 46170 din anul 2000 : Lista 3: produse industriale carora li se vor reduce progresiv drepturile de vama şi taxele cu efect echivalent aplicabile acestora în conformitate cu calendarul urmator:
Acestea sunt valabile pentru produsele fabricate la nivel local, în primul rând pentru produsele alimentare şi bunurile de consum, în general. Valoarea de bază pentru calculul reducerilor, asa cum sunt prevăzute pentru fiecare produs in parte, se compune din taxa vamală aplicată efectiv de către Maroc pentru UE la 1 Ianuarie 1995. În cazul în care, ulterior acestei date, au fost aplicate reduceri tarifare, taxele reduse vor înlocui în calcule taxele de baza originale. În ceea ce priveşte documentaţia necesara pentru aplicarea tarifului vamal, vama marocana cere o dovadă documentară de origine a produsului, în acest caz, certificatul de circulatie a mărfurilor EUR1. VIII. ANEXE
SIB - Salon International du Bâtiment (Salonul International al Constructiilor) www.sib.ma Are loc la doi ani odata, ultima editie a avut loc in noiembrie 2012, la Casablanca (21 - 25 noiembrie 2012). LA SEMAINE DU BATIMENT (Saptamana Constructiilor) www.lesalondubatiment.com Are loc la doi ani odata, in iunie, la Casablanca si Tanger CASABLANCA 12ème édition : Du 10 Au 13 Mai 2012 - TANGER 13ème édition : Du 21 Au 24 Juin 2012).
FIRME PRODUCATOARE DE MOBILA
Yüklə 241,94 Kb. Dostları ilə paylaş:
|