Plan de Dezvoltare Locală cuprins I. Introducere 3 II
Yüklə 1,03 Mb.
|
|
Cea mai des intalnita sarbatoare in zona sunt ''Zilele comunei" in cadrul careia are loc un program artistic sustinut de ansamblul Valea Mostistei in general sau alte ansambluri invitate din Calarasi , solisti de muzica porulara, foc de artificii si dupa caz alte activitati. 
Oras Lehliu Orasul LEHLIU GARA detine in patrimoniu Biserica din satul Razvani - construita in anul 1912; si Monumentul Eroilor - Razvani , care dateaza din anul 1920. Pe raza orasului se mai gasesc si urmatoarele institutii locale Poliţia , Centrul comunitar/Casa de cultură, Dispensar, Parohie. FRASINET Biserica Sf. Nicolae Tăriceni Comuna SARULESTI, are ca obiective de madrie 4 Biserici dintre care 2 biserici dateaza de cel putin un secol (100 ani) ILEANA • 3 monumente istorice cu referire la eroii din cele două războaie mondiale şi la eroii revoluţiei române din 1989 Despre decorarea caselor Stilul decorului este preponderent geometric. Specific zonei este si motivul denumit "roata" , constand intr-o succesiune de romburi diferit colorate, pe intreaga suprafata. Ramul este cea mai cunoscuta tesatura de perete folosita in satele din zona Calarasi. Are un caracter decoratia deosebit, culorile utilizate fiind armonios imbinate. Pot avea dantela realizata cu crosete sau ciucuri impletiti. De dimensiuni mari, pentru a acoperi un intreg perete (de regula, cel de deasupra patului) ramurile se realizau din doua sau trei latimi de tesatura. Motivele decorative sunt geometrice, vegetale sau zoomorfe. Se mai pastreaza in localitati ca Manastirea, Valea Popii, Vlad Tepes, Galdau. Feloreta se incadreaza in acelasi tip de tesatura cu "ramul", dar are dimensiuni mai mid (2-2,5m). Stergarele pentru impodobirea peretilor s-au folosit si se folosesc si in prezent. Dimensiunile variaza intre 70 cm (ex. "puii de stergar" de la Sohatu) si 4 m (Mitreni, Chirnogi, Radovanu, Borcea). Sunt tesute in doua sau patru ite, din bumbac si borangic ("trupul" din bumbac, capetele din borangic) sau numai din borangic. Decorul este dispus la ambele capete, in dungi, la cele mai vechi, sau cu motive geometrice, avimorfe si vegetale, la cele mai recent confectionate. Pot avea franjuri si ciucuri sau dantele si ca sistem de aranjare pe perete, cele mai vechi erau atarnate de un cui la mijloc, iar la capete cadea liber formand falduri. Altele au fost aranjate la icoana (stergare de icoana), cu busuioc sau in dreptul patului. Odata cu asezarea de-a lungul peretilor, deasupra usii sau a ferestrei (stergar de fereastra) au fost fixate si capetele, stergarele marindu-si dimensiunile. Impresioneaza sobrietatea si stilizarea unor stergare vechi, ca cele gasite la Radovanu si Mitreni, realizate "in sabace" (dungulite subtiri colorate in tente de galben sau bej, brodate cu acul pe "fire trase" sau alese in razboi). Perdelele pentru ferestre sunt lucrate pe panza alba, decorate cu acul de cusut sau broderie "sparta" (cu fir alb) si cu colti decupati in panza si brodati. In trecut s-a tesut si "panza pentru perdele" (Sohatu) in 4 ite, subtire, alba, cu dungulite discrete, descriind carouri (in tente de albastrui sau bej). Binecunoscute in zona, tesaturile ocazionale sunt legate de ceremonialul nuntii, botezului si inmormantari. Cel mai frecvent utilizate sunt stergarele lucrate in aceleasi tehnici, dar cu un decor mai bogat, in cazul celor "de nunta" , sau mai redus si mai sobru la cele "de moarte" . Mai numeroase sunt cele de nunta, care se ofera nuntasilor (obiceiul pastrandu-se si astazi) numai ca stergarele traditionale sunt inlocuite cu prosoapele industriale. PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT 
Analiza SWOT la nivelul teritoriului Teritoriu- caracteristici geografice, patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural şi cultural I I Puncte tari Puncte slabe Amplasarea în apropierea unor importante căi de cmunicaţii regionale, naţionale şi europene (autostrada A2 - Bucuresti - Constanţa, calea ferată Bucureşti - Constanţa, drumul naţional DN3 Bucureşti - Călăraşi); Amplasata in imediata vecinatate a Municipiului Bucuresti; Existenta unor retele bue de telefonie (atat fixa cat si mobila); Asezarea sa in Campia Romana ii confera un fond funciar de cea mai buna calitate; Raul Mostistea (devenit salba de lacuri, in urma unor lucrari de amenajare hidrotehnica in perioada comunista) reprezinta un important capital natural pentru microregiune si a doua sursa de apa dulce la nivelul judetului Calarasi; Clima temperat continentala ofera conditii bune de viata pentru locuitori; Zona este caracterizata de o foarte mare luminozitate ceea ce ofera potential pentru cultivarea oricarui tip de plante precum si de utilizare a energiei solare; O larga varietate de flora si fauna specifica zonelor de stepa si silvo-stepa, unele dintre ele protejate prin reteaua europeana Natura 2000; Existenta unor izvoare subterane de apa plata si sulfuroasa pe teritoriul microregiunii; Un patrimoniu arhitectural si cultural deosebit cu numeroase zone de interes pe teritoriul intregii microregiuni (incluzand numeroase situri arheologice); Existenta a numeroase traditii locale precum si a unor mestesuguri traditionale; Lipsa unei infrastructuri de transport adecvate in interiorul microregiunii, drumuri ocolitoare pentru accesul intre comune; Infrastructura deficitara (drumuri, apa, canalizare, statii de epurare apa uzata, retea energie electrica de calitate slaba) Baltile sunt concesionate de Intreprinzatori Privati acestea fara a aduce mari beneficii regiunii; Intensificarea fenomenului de seceta din ultimii ani; Reteaua de irigatii este redusa si deteriorata; Existenta unor soluri degradate; Lipsa perdelelor forestiere de protectie; Calitatea proasta a surselor de apa (cantitati mari de nitriti si nitrati); Lipsa gropilor ecologice de gunoi ; Lipsa sistemului de colectare a gunoiului de grajd; Lispa sistem de colectare pentru majoritatea deseurilor reciclabile; Insuficienta resurselor forestiere pentru uzul individual; Nivel crescut de poluare datorat atat cetatenilor cat si firmelor care nu respecta legislatia de depozitare a deseurilor; Abandonarea traditiilor; Pierderea unora din mestesugurile traditionale; Oportunitati Riscuri Dezvoltarea cooperarii la nivelul microregiunii; Apropierea de orasul Lehliu care reprezinta un nod de comunicatii si un pol de dezvoltare pentru Necesitatea unor investitii foarte mari in infrastructura si de durata lunga; Conditii meteorologice nefavorabile agriculturii microregiune; Proiecte de infrastructura în derulare aproape in fiecare localitate a GALului; Noi posibilitati de accesare a fondurilor de dezvoltare rurala; Dezvoltarea unor servicii de salubritate care sa gestioneza si colectarea selectiva a deseurilor; Reteaua de gaze naturale trece prin apropierea microregiunii; Valorificarea potentialului natural al zonei; Realizarea de perdele forestiere de protectie; Asocierea la comunitatile ce implementeaza Agenda Locala 21. traditionale, datorate în special încalzirii globale; Aridizarea solurilor; Posibilitatea unei dezvoltari haotice sub presiunea extinderii zonei metropolitane a Bucurestiului; Economie locală (IMM-uri, comerţ, servicii, turism) Puncte tari ■ Puncte slabe Amenajari hidrotehnice si bazine piscicole Potential turistic (sporturi de apa) Lipsa activităţilor de colectare, procesare si marketing a produselor realizate (in agricultura) Existenta la Valea Argovei a unui investitor care a concesionat 1400 ha luciu de apa cu intentia de a amenaja lacul pentru organizarea unor sporturi pe apa _ concurs international Existenta la Valea Argovei a unui demers de amenajare a unei zone de agrement/strand Baltile sunt concesionate de catre investitori privati Cupa mondiala de pescuit la crap la Sarulesti care nu permit accesul catre acestea (Brand cunoscut deja la nivel international) Parteneriat fragil intre producatori (agricoli) Lipsa utilizarii produselor secundare rezultate din agricultura Sectorul de afaceri este foarte slab dezvoltat a unui sat de Existenta in zona padurii Ciorani vacanta Capacitate limitata de adaptare la noile standarde în agricultura Existenta unei traditii in cresterea cailor (la Sohatu) Existenta unei activitati de crestere a oilor (Sohatu: 2 - 3 mii oi) (prelucrarea lanii poate fi facuta in alte localitati din microregiune - exista darac in Lehliu) Existenta unei activitati de crestere a bivolilor (Sohatu: cca 400 buc) Branza de Sohatu (piata _ Bucuresti) Acces limitat la surse de informatie Acces redus la consultanta în domeniul agriculturii Mecanizare redusa a agriculturii Sectorul zootehnic este foarte slab dezvoltat; Dezinteresul investitorilor cauzat de infrastructura saraca Lipsa fortei de munca specializate Cresterea bovinelor (la Balcescu exista > 140 ha de pasune naturala) Existenta unor unitati agricole de calitate Lipsa iniţiativei Infractionalitatea ridicata Migrarea tinerilor catre oras Proximitatea fata de centrul de cercetari in agricultura Fundulea Existenta unui potenţial de producere a energiei alternative (Fabrica biodiesel, potenţial solar) Proximitatea oraşelor Lehliu si Fundulea care au un potential important de concentrator/consumator de servicii Existenta unei afaceri cu puieti de sturion (in scopul repopularii Dunarii) Existenta operatorilor de transport persoane Existenta operatorilor de transport marfa Existenta unor spatii de cazare si servicii Existenta unei infrastructuri pentru irigatii, infrastructura ce poate fi reabilitata Existenta apicultorilor Existenta unei afaceri cu lalele, capsuni etc, cultivate in serele locale Oportunitati Riscuri Potential de devoltare a fermelor ecologice Potential pentru utilizarea surselor regenerabile de energie (energie solara si biomasa, în mod special); Existenta surselor de finantare pentru dezvoltarea durabila a comunitatii (pentru cresterea competitivitatii economice, dezvoltare rurala, mediu, dezvoltare regionala, îmbunatatirea infrastructurii, cresterea capacitatii administratiei publice si dezvoltarea resurselor umane) Potential practicare activitati sportive si de recreere Potential dezvoltare zone rezidentiale sau sate de vacanta, avand in vedere distanta fata de Bucuresti Potential exploatare ape subterane (apa plata, ape sulfuroase) Potential dezvoltare brand care poate fi valorificat pe pietele capitalei (in special branzeturi si produse rezultate din prelucrarea fructelor, produse legate de apicultura) Concentrarea capitalului si a investitiilor in Bucu resti Imbatranirea populatiei (fortei de munca) Riscuri induse de catre schimbarile climatice (seceta, temperaturi medii mai ridicate, cresterea vulnerabilitatii plantelor, animalelor si oamenilor fata de boli si agenti patogeni) Populaţie, servicii şi infrastructură medico-socială
Yüklə 1,03 Mb. Dostları ilə paylaş:
|