Plan de îNVĂŢĂMÂNT

Modul I: Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate

1. 
   Notă introductivă
   

Modulul „Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale de nivel 2, Electronist aparate şi echipamente”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 de ore conform planului de învăţământ, din care:

• 
  70 ore – laborator tehnologic
  
• 
  70 ore – instruire practică
  

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul „Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării “Electronist aparate şi echipamente”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.

2. 
   Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
   

• 
  Desenarea asistată de calculator a circuitelor electronice
  

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

Modulul: Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate
Cunoştinţe	Deprinderi	Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Organizează o sesiune de lucru
Documentaţie tehnică -schemă electrică -listă de componente Mediul de lucru - soft specializat pentru desenarea asistată de calculator a circuitelor electronice (ex: Orcad, Protel, Workbanch etc.) -ecranul grafic -controlul mediului de desenare -biblioteci de componente	Citeşte şi interpretează schemele electrice. Identifica zonele specifice ecranului grafic al utilitarului utilizat. Personalizează mediul de lucru. Utilizează mijloace ajutătoare pentru desenare (controlul suprafeţei afişate, plasarea reţelelor de puncte etc.) Creează şi salvează fişierele realizate.	Descrierea modului de folosire a bibliotecilor de componente electronice. Identificarea componentelor electronice în scheme. Precizarea elementelor asociate unei componente electronice, de interes pentru programul folosit. Precizarea semnificaţiei unei anumite opţiuni dintr-un meniu specificat. Identificarea în barele cu instrumente a butoanelor asociate unor acţiuni specificate. Căutarea şi selecţia unei anumite componente într-o bibliotecă de date. Editarea şi crearea unei componente.
Rezultatul învăţării 2: Desenează schema electrică
Editorul de scheme -meniuri şi comenzi -spaţiul de desenare -facilităţi ajutătoare -atribute componente -tip -capsulă -pini -valoare -elemente asociate: -trasee -joncţiuni -borne -împământare -alimentare -etichete -text Reguli de amplasare optimă a componentelor	Organizează planşa de lucru (a spaţiului de desenare). Căută şi selectează componentele în biblioteci Plasează componentele pe schemă. Editează elementele asociate (tip, capsulă, numerotarea pinilor, valoare) componentelor. Interconectează componentele în conformitate cu cerinţele sarcinii (plasarea traseelor, nodurilor, bornelor de acces, alimentărilor, legăturilor la masă). Amplasează etichete şi texte în schemă. Verifică schema desenată prin comparaţie cu schiţa de referinţă. Identifică şi marchează eventualele greşeli. Execută corecturile necesare.	Desenarea unei scheme electronice specificate. Modificarea unei scheme desenate. Aplicarea regulilor de amplasare a componentelor electronice la desenarea unei scheme. Interpretarea mesajelor de eroare şi remedierea erorilor.
Rezultatul învăţării 3: Realizează circuitul imprimat
Editorul de cablaje imprimate -meniuri şi comenzi -spaţiul de desenare -facilităţi ajutătoare -lista de conexiuni (Netlist) -atribute componente -tip -capsulă -orientare -caracteristici cablaj Principii fundamentale pentru plasarea componentelor -spaţiere -echilibru -orientare	Realizează lista de conexiuni pe baza schemei electrice. Apelează utilitarul pentru realizarea cablajului imprimat. Încărcă lista de conexiuni. Desenează conturul circuitului imprimat respectând dimensiunile impuse. Stabileşte caracteristicile cablajului (dimensiunile, forma şi orientarea traseelor, diametrele găurilor, forma şi dimensiunile pastilelor de lipire, număr de straturi). Realizează circuitul utilizând facilităţile sistemului software pentru optimizarea soluţiei (realizarea manuală sau automată a cablajului, mutarea, copierea, lipirea, ştergerea elementelor cablajului). Verifică cablajul desenat. Identifică şi marchează eventualele greşeli. Execută corecturile necesare.	Interpretarea Netlist. Finalizarea cablajului imprimat pentru o schemă electronică desenată specificată. Modificarea manuală / automată unui cablaj imprimat. Aplicarea principiilor fundamentale pentru realizarea cablajelor imprimate. Interpretarea mesajelor de eroare şi remedierea erorilor.

4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

Tema 1 – Elemente introductive soft proiectare:

• 
  Prezentare generală. Structurarea programului de proiectare.
  
• 
  Interfaţa program: meniuri şi bare de instrumente.
  

Tema 2 – Biblioteci de componente electronice:

• 
  Prezentare biblioteci de componente.
  
• 
  Elemente asociate unei componente.
  
• 
  Căutarea şi selecţia componentelor în biblioteci.
  
• 
  Editarea şi crearea componentelor.
  

Tema 3 – Editorul de scheme:

• 
  Configurarea iniţială.
  
• 
  Meniuri de comenzi.
  
• 
  Organizarea planşei de lucru.
  
• 
  Reguli de amplasare optimă a componentelor.
  
• 
  Crearea de planşe de lucru multiple.
  
• 
  Detectarea erorilor de desenare.
  

Tema 4 – Procesarea schemei electronice realizate cu editorul de scheme:

• 
  Numerotarea componentelor.
  
• 
  Amplasarea de etichete, texte şi obiecte desenate în schemă.
  
• 
  Vizualizarea informaţiilor despre componente, trasee şi joncţiuni.
  
• 
  Înlocuire componente sau trasee de interconectare.
  
• 
  Verificări şi corecţii finale.
  

Tema 5 – Elemente introductive pentru realizarea desenului plăcii imprimate:

• 
  Crearea desenului plăcii imprimate pornind de la schemă.
  
• 
  Configurarea iniţială a programului.
  
• 
  Meniuri de comenzi.
  
• 
  Amplasarea componentelor.
  
• 
  Metode şi reguli de realizare a traseelor.
  
• 
  Verificări şi corecţii finale.
  

Tema 6 – Imprimarea schemei şi a desenului de cablaj:

• 
  Setarea adecvată a opţiunilor de imprimare.
  
• 
  Listarea schemei şi a desenului de cablaj.
  

Tema 7 – Realizarea unui proiect final:

• 
  Structura şi etapele realizării unui proiect.
  
• 
  Intocmirea documentaţiei tehnice.
  
• 
  Imprimare documentaţie.
  

• 
  
  

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

• 
  Scheme electronice.
  
• 
  Unitate de calcul.
  
• 
  Soft specializat.
  
• 
  Documentaţie utilizare soft.
  

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

• 
  aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
  
• 
  îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei etc.;
  
• 
  folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
  
• 
  însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
  

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

• 
  Elaborarea de referate interdisciplinare;
  
• 
  Exerciţii de documentare;
  
• 
  Navigare pe Internet în scopul documentării;
  
• 
  Realizarea unui portofoliu cu produse care să satisfacă cerinţe tehnice precizate;
  
• 
  Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
  
• 
  Realizarea de activităţi practice în conformitate cu sugestiile prezentate în curriculum sau cele ale agentului economic.
  
• 
  Exercitii de simulare a intervenţiei în situaţii de risc în cadrul lucrărilor desfăşurate;
  
• 
  Joc de rol pentru dezvoltarea comunicării profesionale în cadrul stabilirii rolului în echipele de lucru pe durata intervenţiilor.
  

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării in conditiile de evaluare precizate în standardele de pregătire profesională .

7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi :

1. 
   în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
   
   • 
     Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
     
   • 
     Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
     
   • 
     Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
     
2. 
   Finală
   

• 
  Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
  

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

• 
  Fişe de observaţie;
  
• 
  Fişe test;
  
• 
  Fişe de lucru;
  
• 
  Fişe de autoevaluare;
  
• 
  Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
  

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

• 
  Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
  
• 
  Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
  
• 
  Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
  

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie
Autorii lasă la latitudinea cadrului didactic alegerea softului specializat pe care îl va utiliza la parcurgerea acestui modul şi a bibliografiei necesare, care să permită însă elevului să dobândească toate deprinderile specificate.