Asupra CE Oltenia se manifestă o serie de riscuri şi incertitudini determinate atât de mediul intern cât și de cel extern la care compania trebuie să reacționeze imediat pentru diminuarea efectelor acestora. Acestea se vor manifesta şi în continuare, iar consecinţele sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Riscuri şi incertitudini
Consecinţe
Riscul de volum
Acest risc se manifestă atât în zona de energie, cât şi în zona de minerit. Scăderea consumului de energie la nivel naţional coroborat cu creşterea puterii instalate în capacitati de productie a energiei regenerabile conduce la diminuarea cotei de piaţă pe care o deţinem, prin reducerea cantităţii de energie vândută. Diminuându-se cantitatea de energie vândută, implicit s-au redus şi veniturile realizate, dar şi cantitatea de cărbune produsă. În aceste condiţii, este evident că societatea nu are decât opțiunea eficientizării, restructurării si reorganizării prin dimensionarea activității pe capacitățile viabile, în condițiile în care există o supracapacitate atât în zona de energie cât și în zona de minerit ceea ce generează un dezechilibrul mare între capacitatea de producţie, volumul vânzărilor şi veniturile realizate.
Riscul de preţ
Capacitatile de productie din zona energiei regenerabile, interconectarea cu piața din Ungaria, Chehia si Slovacia,au avut un efect importantîn scaderea preţurilor de vânzare în piața de energie, cu consecințe în realizarea unor venituri mai mici pentru CE Oltenia. Pe piaţa cărbunelui din România, preţul lignitului s-a menţinut în media realizată în ultimii ani, dar cantitatea vândută a scăzut. Acest risc, coroborat cu riscul de volum poate conduce la înregistrarea de pierderi deoarece viteza de adaptare a cheltuielilor operaţionale la reducerile de preţ sau de volum este lentă la niel de companie. Dacă la nivel de sucursale energetice adaptarea poate fi facută relativ uşor, în domeniul mineritului acest lucru este dificil de facut deoarece pentru a asigura o producție de lignit fluctuantă cheltuielile practic rămân constante datorită descopertei și a extinderii perimetrelor în funcție de necesități.
Având în vedere numărul mare de certificate de CO2 pe care trebuie să-l achiziţionăm (aproximativ 1 certificat/MWh produs), precum şi tendinţa de creştere a preţului unui certificat, acest fapt generează cheltuieli suplimentare pentru CE Oltenia şi implicit efecte negative asupra rezultatului operaţional.
Deprecierea monedei naţionale în raport cu valutele în care am contractat credite pentru finanţarea investiţiilor conduce la înregistrarea unui rezultat negativ din activitatea financiară.
Riscul de intrare în faliment a principalilor debitori
Acest risc poate să se manifeste din cauza realizării unor venituri mai mici (urmare a reducerii preţurilor pe pieţele de electricitate) coroborat cu neîncasarea valorii producţiei vândute, în special pentru cărbune şi energie termică.
Principalii debitori sunt RAAN Dr. Tr Severin şi Termo Craiova, debitori care sunt captivi Cariera Husnicioara şi respectiv SE Craiova.
Strategie nețională energetică neactualizată
Deoarece strategia energetică actuală a României este depașită de dinamica evoluției pieței de energie și a structurii producătorilor, si luând în considerare propunerea de strategie energetică aflată în dezbatere aceasta trebuie actualizată pe niște ipoteze realiste care să concretizeze care va fi aportul cărbunelui în asigurarea siguranței energetice naționale. În funcție de procentul care se alocă carbunelui, pentru a fi posibilă și realizarea acestuia, este evident că trebuie modificat și cadrul legislativ corespunzător.
Reorganizarea sistemului energetic național.
Este evident faptul că structura producatorilor de energie în România este una atipică față de celelalte state europene și este necesar crearea unui mix de surse pentru producerea energiei electrice, în așa fel încât producătorii existenți să fie competitivi pe o piață integrată la nivelul Uniunii Europene și care în același timp să asigure independența energetică naţională.
