Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul dâmbovițA

4. PIAŢA MUNCII

Tranziţia la economia de piaţă necesită construirea unui sistem informaţional bazat pe o analiză riguroasă a pieţei muncii, utilizând metode şi tehnici moderne. Echilibrele si dezechilibrele existente pe piaţa muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acestei pieţe şi studiind trăsăturile la nivel local, regional, naţional. Analiza fluctuaţiilor care apar în domeniul ocupaţional, poate conduce la previziuni care să constituie o bază fundamentată ştiinţific pentru politicile de formare profesională. În capitolul de faţă au fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-AMIGO, sau din Balanţa Forţei de Muncă (INS) şi date administrative deţinute de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dâmboviţa.

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii²

În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă –BFM şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România. BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1. Principalii indicatori statistici ai pieţei muncii la nivelul judeţean

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii, conform datelor din AMIGO, este prezentată detaliat în Anexele 3a şi 3b, din PRAI 2010-2013. În 2009, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 60,1%, iar rata şomajului BIM de 8.0%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă se situează la o distanţă de 9,9 puncte procentuale faţă de ţinta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona.

Populaţia activă totală (peste 15 ani) din regiunea Sud Muntenia număra în 2009, 1572 mii persoane, reprezentând 15,8% din populaţia activă a ţării. În perioada analizată (2002-2009), populaţia activă a regiunii a scăzut pana în 2005, a crescut în 2006 si 2007, după care scade iarăsi în 2008 si 2009. Pentru femei, s-a înregistrat reducerea populaţiei active cu 37 mii, în timp ce la barbati aceasta a crescut cu 9 mii persoane. Se constată dezechilibre pe medii rezidenţiale: în timp ce în mediul urban populaţia activă a scăzut cu 11 mii persoane, în mediul rural s-a redus cu 39 mii. În cadrul populaţiei active în vârstă de muncă, cea mai dezavantajată grupă este cea a populatiei tinere (15-24 ani), care are o pondere de 37,9 % în totalul populatiei, fiind mai ridicată pentru bărbaţi (44,9%) si mai mică în mediul urban decât în cel rural (29,4% fata de 43,4%).

Populaţia ocupată totală din Regiunea Muntenia număra 1445 mii persoane în 2009, reprezentând 16,7 % din populaţia ocupată a României. În perioada analizată (2002-2009), populaţia ocupată din regiune a cunoscut o crestere totală de 2 mii persoane, realizată în special în întervalul 2006 –2008 iar în anul 2009 a înregistrat o scădere de 23 mii. Scăderea populaţiei ocupate s-a manifestat numai în cazul femeilor (-4 mii) în timp ce în cazul bărbaţilor a avut loc o crestere cu 46 mii persoane. Se constată dezechilibre şi pe medii rezidenţiale: în timp ce în mediul urban populaţia ocupată a crescut cu 35 mii persoane, în mediul rural a scăzut cu 33 mii.

Rata de activitate³ a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut în întervalul analizat, de la 65,1% în 2002 la 65,7% în 2009 (totuşi în scădere faţă de 2008). Pentru sexul masculîn acest indicator creste cu 2%), în timp ce pentru femei scade cu 0,8%. În 2009, se constată rate de activitate semnificâtiv mai reduse pentru populaţia feminină şi pentru cea din mediul urban. În cazul tinerilor (15-24 ani), ratele de activitate sunt mai reduse în mediul urban şi în cazul femeilor.

Rata de ocupare¹¹ a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut de la 58,2% în 2002, la 60,1% în 2009,cresterea fiind mai mare în mediul urban. În 2009, se constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populaţia feminină (51,3%, faţă de 68,9 % în cazul bărbaţilor) şi pentru populaţia urbană (57,8 % faţă de 62,0 % în rural). În cazul tinerilor (15-24 ani), ratele de ocupare sunt mai reduse în mediul urban şi în cazul femeilor. Se mentîne fenomenul subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din rural, combînat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări cu caracteristici de subzistenţă, în agricultură). Comparativ cu situaţia la nivel naţional şi european, se constată un decalaj privind rata de ocupare care în Regiunea Sud Muntenia în 2008 este cu 1,5 puncte procentuale peste media naţională şi cu 4,5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27). Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.– v. Anexa 3

Rata şomajului (BIM)⁴. Rata totală a şomajului (raportat la întreaga populaţie activă, 15-74 ani), a cunoscut o evoluţie fluctuantă, cu un mînim de 7,7 % în 2003. Datele din AMIGO pentru 2009 evidenţiază o rată generală a şomajului în regiune (8,0%) mai ridicată decât cea la nivel naţional (6,9%). În ultimul an analizat (2009), se constată o crestere faţă de anul anterior a ratei şomajului (de la 6,8 % la 8,0 %), îndeosebi în cazul tinerilor (de la 19,4% la 23,6%).

Şomajul pe medii de rezidenţă: în 2009, rata şomajului (BIM) în mediul rural (7,0 %) este mult mai mică decât în urban (9,5%). Pe sexe, în 2009, rata şomajului (BIM) este mai ridicată în cazul bărbaţilor (8,1%, faţă de 8,0% - femei).

Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivel judeţean

Tab. 4.1

	ROMANIA	Regiunea Sud Muntenia	Jud Dambovita
Resurse de muncă - mii pers.	13875.9	2063.0	341.3
Populaţia ocupata civilă - mii pers.	8410.7	1159.9	193.1
Şomeri înregistraţi - mii pers.	709.4	120.4	18.0
Populaţia activa civilă - mii pers.	9120.1	1280.3	211.1
Populaţia în pregătire prof. şi alte câteg. de pop. în vârstă de muncă - mii pers.	4755.8	782.7	130.2
*) Rata de activitate a resurselor de muncă %	65.7	62.1	61.9
**) Rata de ocupare a resurselor de muncă %	60.6	56.2	56.6
***) Rata şomajului înregistrat %	7.8	9.4	8.5

Sursa: INS, "Balanţa forţei de muncă" la 1 ianuarie 2010
4.1.1.1. Populaţia activă civilă si populaţia ocupată civilă

Populaţia activă civilă a judeţului Dâmboviţa, la sfârşitul anului 2010, era de 211,1 mii persoane, înregistrând o scădere cu 5,4 % faţă de anul 2002. Pe sexe, cea mai mare parte a populaţiei active este reprezentata de segmentul bărbaţilor (55%), faţă de (45%) cel feminin. Reprezentând 16,6% din populaţia ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată a judeţului Dâmboviţa număra 193,1 mii persoane la 1 ianuarie 2010 (fată de 203,4 mii persoane la 1 ianuarie 2003). De-a lungul perioadei 1990-2006, populaţia ocupată din judeţul Dâmboviţa a cunoscut evoluţii asemănătoare celor ale populaţiei active, înscriîndu-se pe un trend de scădere după anul 2000. Analizând evoluţia indicatorilor furnizaţi de BFM la nivel judeţean pentru perioada 2002-2007, rezultă evoluţii similare cu cele ale regiunii Sud Muntenia, de scădere a ratelor de activitate, respectiv de ocupare a resurselor de muncă⁵ (de la 71,8% la 61,9%, respectiv de la 65,5% la 56,6% -2002 faţă de 2009) pe seama creşterii accentuate a populaţiei în pregătire profesională şi a altor câtegorii de populaţie în vârstă de muncă – de la 87,4 mii persoane în 2002 la 130,2 mii persoane în 2009, - v. Anexa 3.

În 2009, prin Balanţa Forţei de Muncă se raportează o rată de activitate mai mică la nivelul judeţului decât cele agregate la nivel naţional sau regional şi o rată de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă mai mare decât cea regională, dar mai mică decât cea natională.

Conform datelor din BFM pentru judeţul Dâmboviţa la 1 ianuarie 2010, rata de ocupare a populaţiei civile feminine este mai mică (53,4%) decât cea pentru populaţia masculină (59,5%).

4.1.1.2 Şomajul înregistrat

În judeţul Dambovita, rata şomajului înregistrat⁶ în perioada 2002-2010 are o evoluţie fluctuantă cu o tendinţă generală descrescătoare până în anii 2007-2008, când se înregistrează valorile cele mai mici (5,3, respectiv 5,5%) după care se evidenţiază creşterea datorată impactului crizei economice asupra pieţei muncii. Este mai mare decât media naţională dar mai mică decât cea regională – v. fig. 4.2 şi v. Anexa 3.

Trebuie să mentionăm totusi, că în anii în care nu s-a resimtit criza economică aceasta a avut tendinte de atenuare, proportia dominantă a somajului înregistrat fiind dată de mentinerea la cote înalte a numărului de şomeri neindemnizati, cea mai mare parte a acestora având un nivel de pregătire si educatie inferior.


Fig. 4.2.

Sursa: INS, Anuarul statistic al României

În perioada 2002-2010 (cu exceptia anului 2008) rata şomajului a fost mai mică în cazul femeilor (însemnând că au fost mai puţine femei înregistrate în evidenţele Agenţiilor de ocupare), deşi la nivelul ratei de ocupare a resurselor de muncă femeile sunt dezavantajate în faţa bărbaţilor. Rezultă că femeile deşi active, prin desfăşurarea unei activităţi oarecare, nefiind ocupate si nici înregistrate în evidenţe administrative, fac să apară această situaţie aparent paradoxală, cu nivel al şomajului înregistrat mai mic sau apropiat de cel al bărbaţilor dar cu nivel al ratei de ocupare mai mic decât al acestora.

Rata şomajului feminin înregistrat a ajuns de la 8,2% în anul 2002 la 7,8% în 2010. - v. Anexa 3.

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor

La 31 decembrie 2010, ponderea şomerilor sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Dâmboviţa era de 16,7%, mai mare decât cele la nivel regional şi naţional (15,8%) – v fig. 4.3 si v. Anexa 3.

În perioada 2004-2008, numărul şomerilor sub 25 ani a scăzut în judeţul Dâmboviţa cu 40,1%, în timp ce numărul şomerilor înregistraţi a crescut cu 25,7%. Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta 30-39 ani, respectiv 40-49 ani.

Fig.4.3.


Sursa: INS, Anuarul statistic al României


Şomajul înregistrat de lungă durată

Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Datele din Anexa 3e arată că şomajul înregistrat de lungă durată este mai mare în cazul tinerilor sub 25 ani – la 31.12.2010 acesta având un nivel de 17,8%, în scădere faţă de 2007, în timp ce la adulţi nivelul este mai mic, de 17,5 %, acesta înregistrând o curbă ascendentă faţă de anul 2007. Trebuie să remarcăm că pentru tineri şomajul înregistrat de lungă durată este mai ridicat în judeţul Dâmboviţa decât cel înregistrat la nivel regional sau naţional în timp ce la adulţi situaţia este inversă.

4.1.2. Structura populatiei ocupate civile pe niveluri de înstruire, la nivel regional

Tab.4.4

Nivelul de instruire	TOTAL REGIUNE				FEMEI
	2006	2007	2008	2009	2006	2007	2008	2009
superior	10.0	9.8	9.6	10.7	10.8	10.7	10.6	12.3
postliceal	4.4	4.0	3.8	3.4	4.4	4.3	4.5	3.7
liceal	32.4	32.7	31.7	31.5	37.3	37.7	36.0	35.5
Profesional sau de ucenici	26.0	26.2	26.5	26.2	15.0	15.4	15.6	15.8
gimnazial	18.7	19.3	20.5	21.2	21.6	22.0	23.2	23.7
primar sau fără şcoală	8.5	8.0	7.9	7.1	10.9	9.8	10.1	8.9
TOTAL	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0

T
Sursa: INS (AMIGO).Date prelucrate după Anuarul Statistic al României

ab.4.5

Nivelul de înstruire	ROMANIA	FEMEI
	2009	2009
superior	15.4	17.6
postliceal	4.3	4.8
liceal	31.8	34.9
Profesional sau de ucenici	23.6	15.5
gimnazial	19.1	20.6
primar sau fără şcoală	5.8	6.7
TOTAL	100,0	100,0

Faţă de anii anteriori (v. în tabelul 4.4, 2009 faţă de 2006), se observă în structura ocupării o crestere a ponderii celor cu studii superioare şi a populaţiei ocupate cu nivel de pregătire profesional sau de ucenici si a celor cu nivel gimnazial, în paralel cu o scădere a ponderii în ocupare a celor cu nivel de înstruire liceal si postliceal. Conform datelor pentru 2009 (ÎNS, Anuarul statistic 2010), nivelul mediu de instruire (cumulând nivelurile liceal, postliceal, profesional sau de ucenici) al populaţiei ocupate din Regiunea Sud Muntenia este mai ridicat decât media pe ţară (61.1% fata de 59.8%) - v. în tabelul 4.5. Regiunea are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu nivel superior de educaţie (numai 10.7%), şi este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de înstruire mai mare decât media naţională (28.3% fata de 24.9 %). Comparaţie:

• 
  pregatire profesionala si pregatire gimnaziala, mai mari decât media la nivel de tara; pregatire postliceală,
  
• 
  pregatire liceala si pregatire superioara mai mică decât cea agregată la nivel naţional.
  

La nivelul anului 2009, structura pe sexe a ocupării indică un nivel general de pregătire uşor mai ridicat în cazul femeilor. Se constată în schimb o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici, comparativ cu femeile. Această constatare poate semnifica, pe de o parte, faptul că şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire, iar pe de altă parte sugerează nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională.

Structura pe medii rezidenţiale a ocupării în 2009 indică diferente substantiale între rural şi urban:

• 
  doar 18,29% din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 81,71% în urban)
  
• 
  53,40% din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 46,60 % în urban
  
• 
  mare parte din populaţia ocupată din mediul rural (86,13%) are un nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 13,87% în urban
  

Fig.4.5

Sursa: INS (AMIGO).Date prelucrate după Anuarul Statistic al României

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Prelucrarea şi analizarea datelor anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de muncă permit comparaţii la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.

Fig. 4.6 a


Fig. 4.6 b



Sursa: INS, Anuarul Statistic (Balanţa Forţei de Muncă - la sfârşitul anilor)
Dacă până în 2001 structura ocupării civile la nivelul judeţului era marcată de o pondere mai mare a industriei comparativ cu serviciile, începând cu 2002 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea serviciilor. Se constată tendinţa de scădere a numărului populaţiei ocupate agricultură (mai puţin a ponderii acesteia în total pentru anul de criză 2009), o tendinţă de menţinere în palier a populaţiei ocupate în industrie-cu scădere în 2009- în paralel cu creşterea în servicii şi în construcţii până în 2007 (după care se înregistrează un uşor regres pentru acestea, mai ales în 2009) (v. fig. 4.6 a şi b). Practic, în anul 2009, cu excepţia agriculturii unde creşte uşor populaţia ocupată, la celelalte trei mari sectoare economice acest indicator este în scădere faţă de anul anterior.

Totuşi se menţin valori încă mari ale populaţiei ocupate în agricultură, lucru care asociat cu alte tendinţe poate să ducă la implicatii asupra procesului de formare profesională, fie ea iniţială sau continuă. Criza economică ce a adus primele semne în a doua parte a anului 2008, a afectat şi nivelul serviciilor (sector care ar fi putut prelua personal în căutare de loc de muncă). Astfel, în 2009 se înregistrează o populaţie ocupată în servicii mai mică decât cea înregistrată la nivelul anului 2006. În perioada 2002-2009, în cadrul serviciilor populaţia ocupată a crescut cel mai mult în transport, depozitare şi comunicaţii ( 44,3%), administratie publică si apărare (34,2%), hoteluri şi restaurante (cu 27,3%), comerţ- 24,1 % şi a scăzut cel mai mult în tranzacţii imobiliare - vezi. Anexa 3c.

În cadrul industriei, în perioada 2002-2009, populaţia ocupată în industria extractivă a înregistrat cea mai mare scădere (cu 57,3 %) în timp ce pentru industria prelucrătoare populaţia ocupată a scăzut cu 5,2 %. În 2009, pe sectoare mari de activitate, cel al serviciilor care detinea locul fruntaş este devansat cu puţin de agricultură (1 mii persoane). Astfel, agricultura, silvicultura şi pescuitul care totalizează o pondere de 36,1% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, devansează serviciile (35,6%). Industria are o pondere de 24,7% iar construcţiile 3,5%.

Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în judeţul Dâmboviţa,

comparativ cu Regiunea Sud Muntenia si cu nivelul naţional, 2009

Fig.4.6 c

Comparativ cu structura ocupării la nivel naţional şi regional în 2009 (v. fig.4.6 c si Anexa 3d), judeţul Dâmboviţa se remarcă printr-o structură relativ echilibrată. Fost până în 2006 şi revenind în 2009 ca cel mai reprezentativ sector din judeţ, Sursa: INS, Anuarul Statistic (Balanţa Forţei de Muncă - la sfârşitul anilor)

agricultura este puţin (0,5 pp) sub nivelul regional dar cu peste 7 procente peste nivelul naţional. În cadrul serviciilor, la nivel global judetul depăşeşte Regiunea dar este cu 7,2 procente sub nivelul naţional. Nu se remarcă diferenţe foarte mari pentru activităţile componente în ce priveşte comparaţia între judeţ, regiune şi nivelul naţional. Sesizăm totuşi că judeţul este în urma regiunii şi a ţării la Hoteluri şi restaurante; Intermedieri financiare si asigurari; Informatii si comunicatii; Sănătate şi asigurări sociale dar le devansează la Transporturi, depozitare, comunicaţii. La nivel de judet, în cadrul serviciilor, cel mai bine se plaseaza comerţul, transporturile si comunicaţiile, serviciile publice.

Sectorul construcţiilor din prisma populaţiei ocupate este mult mai slab reprezentat la nivel de judet decât la nivel de ţară sau regiune. Industria (ca pondere în total) este şi la nivelul anului 2009 peste media naţională, respectiv regională, ocupand locul III între judetele Regiunii.

Este evident că la nivelul judeţului Dâmboviţa, anul 2009, profund marcat de criza economică este caracterizat de scăderea ponderii populatiei ocupate pentru trei sectoare mari de activitate economică (servicii, construcţii, industrie) însoţită de creşterea acesteia în agricultură.

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor si al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

În 2009, salariatii din judeţul Dâmboviţa reprezentau 13,9% din umărul total al salariaţilor din Regiunea Sud Muntenia. Raportând numărul salariatilor din judeţ la numărul salariaţilor din Regiunea Sud Muntenia, obţinem următoarele valori procentuale pentru activitatile economice: industrie 15% (industria extractivă – 25%), construcţii 11,3%, agricultură 6,9%, comerţ 13,4%, tranzactii imobiliare- 15,3%, învătământ – 18,2 %, sanatăte si asistentă socială – 15,7%, administraţie publică şi apărare, asigurări sociale în sistemul public- 15,4%, intermedieri financiare si asigurări- 12,7%, etc. - v. Anexa 3g.

Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante), exprimat procentual.

Datele pentru 2009 (v. Anexa 3f ) evidenţază o rată a locurilor de muncă vacante în regiunea Sud Muntenia de 0,86% (faţă de 0,88% la nivel naţional). Rate mari ale locurilor de muncă vacante în 2009 s-au înregistrat în Sănătate şi asistenţă socială - atât la nivel regional (2,01%) cât şi naţional (3,42%), urmat de administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (2,00% la nivel regional, 2,14% la nivel naţional), agricultură (0,49% la nivel regional, 1,42% la nivel naţional).