Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul dâmbovițA

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

4.3.1 Principalele constatări desprinse din înformaţiile din AMIGO la nivel regional

• 
  Populaţia activă, populaţia ocupată:
  

• 
  Iniţial tendinţa de scădere (2002-2008) la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, urmată de o creştere în anul 2009, cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale.
  
• 
  Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
  
• 
  Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semificativ în rural.
  

• 
  Rata de activitate şi rata de ocupare:
  

• 
  Tendinţă de scădere atât a ratei de activitate cât şi a ratei de ocupare la nivel regional, comparând anul 2009 cu anul 2002. Există însa disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul că rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină.
  

Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).

• 
  Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 2010⁶. Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2009 este cu 1,5 puncte procentuale peste media naţională şi cu 4.5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27). Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.
  

• 
  Şomajul (BIM), în 2009:
  

• 
  Rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional.
  
• 
  Rata şomajului mai ridicată în mediul urban.
  
• 
  Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor.
  
• 
  Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 23,6%, mai mare decât cea la nivel naţional (20,8) şi european (UE-27: 20.0%), mai ridicată însă în cazul femeilor (26.9 %) şi în mediul urban (24.8 %).
  

• 
  Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie
  

• 
  Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.
  

• 
  Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional.
  
• 
  În Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).
  

• 
  La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.
  

• 
  Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel scăzut de pregătire (cel mult gimazial)
  
• 
  Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară (conf. datelor pentru 2009):
  

• 
  Regiunea Sud Muntenia are cea mai mica pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel superior.
  
• 
  Este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională.
  

• 
  Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici. Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor.
  

• 
  Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2009).
  

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

• 
  Populatia activă civilă, respectiv populatia ocupată civilă (conf. BFM)
  

Tendinţa este de scădere, tendintă care ar fi putut contrazisă dacă fenomenele se mentineau conform evolutiei pentru intervalul 2002-2007. După 2007, se remarcă un trend descendent, iar anul 2009 înregistrează cele mai mici valori din perioada 2002-2009, pentru populatia ocupată civilă.

• 
  Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)
  

• 
  Tendinţa de scădere continuă a ratelor de activitate şi de ocupare a populaţiei civile în perioada 2002-2009 (singura exceptie înregistrată în anul 2007). În 2009 găsim cele mai mici valori ale acestor indicatori (61.9%, respectiv 56.6%) pentru intervalul analizat
  
• 
  Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mari în judeţul Dâmboviţa sau apropiate fată de cele înregistrate la nivel regional dar mai mici decât cele la nivel naţional.
  
• 
  Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină.
  

• 
  Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:
  

• 
  Cu o evolutie fluctuantă determinata de criza economico-financiară, rata şomajului înregistrat în judeţul Dâmboviţa se situează peste media naţională şi este mai mică decât cea regională în perioada 2002-2006, numai în 2007 şi 2008 depăşind-o pe aceasta din urmă, după care în 2009 si 2010 revine la valori inferioare celei regionale. Trebuie să mentionam totusi, că în anii în care nu s-a resimtit criza economică aceasta a dat tendinte de atenuare, proportia dominantă a somajului înregistrat fiind dată de mentinerea la cote înalte a numărului de şomeri neindemnizati, cea mai mare parte a acestora având un nivel de pregatire si educatie inferior.
  
• 
  Rata şomajului înregistrat în jud. Dâmboviţa - mai mică în cazul femeilor în toata perioada 2002-2009, cu exceptia anului 2008
  

• 
  Şomajul tinerilor. În perioada 2004-2010, numărul şomerilor tineri în judeţul Dâmboviţa (15-24 ani) este fluctuant, în general în scădere şi pe fondul evolutiei nivelului şomajului înregistrat. Ponderea acestora în totalul şomerilor este în scădere continuă cu exceptia anului 2008 (v. Anexa 3e). La 31 decembrie 2010 înregistrează valoarea de 16,7 % fiind mai mare decât cele înregistrate la nivel regional si national (15.8%).
  

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile

Tendinţă de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în agricultură, de scădere iniţial, urmată de un uşor reviriment în ultimii ani (2006-2008) în industrie în paralel cu creşterea în construcţii şi mai ales în servicii, servicii care ajung să înregistreze cea mai mare pondere a populaţiei ocupate, aceasta era evolutia pentru perioada 2002-2008. Anii de criză economico-financiara aduc însă mutatii si astfel anul 2009 ne arată scăderea acestor indicatori la pentru sectoarele industrie, constructii, servicii si crestere pentru agricultură, silvicultură , pescuit.

Ierarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile în 2009: agricultura 36,1 %, servicii 35,6 %, industrie 24,7 %, construcţii 3,5%.

• 
  Agricultura: ponderea populaţiei ocupate în agricultură în jud. Dâmboviţa – peste media naţională, dar cu 0,5 pp. sub cea regională. Este în scădere semnificativă comparând anul 2009 cu anul 2002, dar sectorul rămâne încă bine reprezentat în total economie din acest punct de vedere.
  
• 
  Serviciile – al doilea loc în ierarhia ocupării la nivel judeţean şi locul 2-3 între judetele Regiunii, având o medie superioară Regiunii ca pondere a populaţiei ocupate, în creştere constantă în ultimii ani (2002-2007), cu regres în 2008, revenire usoară în 2009 dar la un nivel inferior anului 2005.
  
• 
  Industria: deşi în scădere uşoară faţă de 2002, judeţul Dâmboviţa depăşeşte din acest punct de vedere Regiunea şi nivelul naţional, plasându-se pe locul 3 în Regiune, după Arges si Prahova. Cea mai avantajată a fost industria prelucrătoare, care a înregistrat un trend pozitiv comparând 2008 cu anul 2002 (în 2009 trendul se inversează) iar cea mai afectată este industria extractivă.
  
• 
  Construcţiile: judeţul Dâmboviţa se află pe penultimul loc din regiune, având pondere mică a populaţiei ocupate în construcţii, deşi acest sector înregistrează o creştere faţă de anul 2002 (în 2009 scade fată de 2007 si 2008).
  

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupatii a somajului si locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Învăţământul profesional şi cel liceal tehnologic:

• 
  Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă dat de următoarele domenii : mecanică, comerţ, industrie textilă şi pielărie, construcţii si lucrari publice, economic, turism si alimentaţie publică.
  
• 
  Domenii cu dinamică pozitivă: comertul, estetica si igiena corpului omenesc, turismul si alimentatia publică - balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau echilibrată. Comerţul cunoaşte o balanţă locuri de muncă-şomaj pozitivă, înregistrând scăderi la numărul şomerilor înregistraţi si cresteri la locurile de muncă vacante.
  
• 
  Domenii caracterizate în ultimii ani printr-o crestere a numărului locurilor de muncă vacante sunt protectia mediului si productia media, din păcate evolutia numărului de şomeri face să rezulte o balanţă negativă.
  
• 
  Majoritatea domeniilor prezintă balante negative, din cauza cresterii intrărilor în somaj si tendintei de scădere a locurilor de muncă vacante oferite. Tendinte de mentinere la un nivel aproximativ constant pentru cele două componente ale balantei se regăsesc la economic, pentru locurile de muncă vacante si la: constructii, instalatii si lucrări publice, turism si alimentatie publică, economic, chimie industrială, electronică si automatizări, estetica si igiena corpului omenesc, productie media, tehnici poligrafice, pentru numărul de şomeri intrati în evidente.
  

Mecanica rămâne domeniul care înregistrează cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cel mai mare număr de intrari în şomaj, fiind domeniul care a fost cel mai grav afectat de implicatiile recesiunii economice asupra locurilor de muncă.

Industria textilă şi a pielăriei se confruntă cu dificultăţi concretizate prin locuri de muncă în scădere, fenomen totusi stabilizat în anul 2010. Numărul acestora reprezintă totuşi un procent important din totalul locurilor vacante. Se înregistrează un şomaj cu o evoluţie uşor descendentă.

Şi în mecanică şi mai ales în industria textilă şi a pielăriei se manifesta dificultăti în ocuparea locurilor de muncă vacante, datorate acelor neconcordante dintre exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Referitor la analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde profilul servicii, care cuprinde domeniile cele mai favorizate de piata muncii, referitor la numărul locurilor vacante. Astfel în totalul numărului de locuri oferite, profilul servicii are o pondere de 39%.

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului mic de înregistrări în evidenţele AJOFM mai ales în cazul locurilor de muncă vacante

Învăţământul postliceal

Pentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai mare a numărului de şomeri faţă de cel al locurilor de muncă vacante, rezultând în cea mai mare parte balanţe negative. După amploarea solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: comerţ şi sănătate şi asistenţă pedagogică.

Tendinţa generală este de scădere a locurilor de muncă în paralel cu menţinerea la un plafon aproximativ constant a numărului de şomeri. Balanţa locuri de muncă-şomeri este negativă, cu excepţia a două domenii: comert şi economic. Sănătatea şi asistenţa pedagogică deşi cu un număr semnificativ de locuri vacante, din cauza intrărilor în şomaj prezintă o balanţă negativă.

Învăţământul superior

Dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul judeţului Dâmboviţa se desprind: inginerii constructori, inginerii energeticieni si electricieni, inginerii electronisti în transporturi, posta si telecomunicatii, inginerii mecanici, inginerii minieri, petrolisti si metalurgisti, juristi, economisti. Pentru marea majoritate a subgrupelor de ocupatii aferente învatamantului superior balanţa locuri de muncă –somaj este însă negativă întrucât numărul şomerilor intrati în evidente, proveniti din această categorie este mai ridicat.

Exceptie o fac grupele de specialisti în informatică- balanţă pozitivă si inginerii constructori - tendintă de echilibrare.

4.3.5. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete)

• 
  Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)
  

Aproape o cincime din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9,6% din numărul total de salariaţi. Cel mai mare deficit - construcţii, hoteluri şi restaurante, industria prelucrătoare, comerţ, tranzacţii imobiliare, servicii publice.

Regiunea se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate de aproximativ 11% în sectoarele analizate. Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele comerţ, sectorul public, agricultură şi construcţii. Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul tranzacţii imobiliare, industria prelucrătoare şi hoteluri şi restaurante. Descreşterea forţei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni. Tendinţele din cadrul sectorului construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care, pe termen lung, va înregistra o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate.

Concluzii desprinse din evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2008- martie 2009, în contextul crizei economice şi financiare

• 
  Creşterea numărului şomerilor înregistraţi în lunile studiate în paralel cu scăderea stocurilor de locuri de muncă vacante.
  
• 
  Ocupaţiile mai des întâlnite în ofertele de locuri de muncă vacante disponibile la sfârşitul lunii: sudor, maistru montaj, vânzător, confecţioner asamblor articole textile, agent vânzări, bucătar, ospătar, asistent medical generalist, lăcătuş mecanic, agent securitate.
  
• 
  Cel mai mare număr de şomeri în evidenţe este întâlnit la cei care provin din rândul muncitorilor necalificaţi, după care se întâlnesc următoarele ocupaţii: lăcătuş mecanic, mecanic agricol, strungar universal, vânzător, mecanic auto, ambalator manual, electrician întreţinere şi reparaţii, confecţioner articole din textile, contabil, lucrător comercial, tâmplar universal, tehnician mecanic, croitor, agent securitate.
  
• 
  Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar al locurilor de muncă vacante, desprindem concluzia că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificaâtive atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiza o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi.
  
• 
  Tendinţă de reducere de personal în industria prelucrătoare, în special cea care deserveşte subramura celei producătoare de autovehicule, afectaţi în special fiind cei cu pregătire în domeniul mecanic (prelucrători prin aşchiere, sudori, montatori subansamble, lăcătuşi mecanici). Alte sectoare afectate - construcţiile, agricultura, comerţul, industria confecţiilor.
  
• 
  Ramurile economice cele mai afectate de disponibilizări de personal sunt – extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea autovehiculelor de transport, construcţii de clădiri; lucrări de geniu civil, transporturi terestre; depozitare si activităţi de servicii anexe, comerţ.
  

Concluzii din ancheta INCSMPS, februarie-aprilie 2006, asupra angajatorilor şi angajaţilor

Opinia celei mai mari părti din angajatorii investigati a fost că activitatea este în continuă dezvoltare si ca atare, numărul de angajări va creste, existând însă si posibilitatea unui deficit de forţă de muncă, în unele domenii.

Pe domenii de exercitare a profesiei, la nivel regional, distribuirea în ordine descrescatoare a numărului de personal angajat în perioada care a facut obiectul anchetei se prezintă astfel: textile–pielărie, servicii, agricultură, constructii si lucrări publice, mecanic.

Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipa la acel moment la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal în special pentru: comert, servicii, turism si alimentatie, constructii, textile-pielărie situatie foarte apropiată de cea exprimată la nivel national.

Din răspunsurile prelucrate în cadrul anchetei, a rezultat că salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor (erodare în timp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale), iar pe de alta parte tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe sau abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă).

4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen mediu si lung la nivel regional

Studiul realizat de INCSMPS în 2005 previzionează estimativ următoarele evoluţii (2013 faţă de 2005):

• 
  Diminuare a cererii în: administraţie publică şi apărare, agricultură, silvicultură, educaţie, energie electrică, termică, apă, gaze, industrie extractivă.
  
• 
  Creşteri ale cererii în: comerţ, industrie prelucrătoare, hoteluri şi restaurante, constructii, transport, depozitare, comunicaţii, intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare şi servicii prestate firmelor, sănătate şi asistenţă socială.
  

Previziuni privind balanţa cerere-ofertă pe sectoare de activitate în 2013:

• 
  Deficit de forţă de muncă în: construcţii, comerţ, sectorul transporturi, depozitare, comunicaţii şi în hoteluri şi restaurante.
  
• 
  Excedent de forţă de muncă în agricultură, industrie, servicii publice
  

• 
  Agricultură: balanţă puternic excedentară, cu tendinţă de accentuare, datorată excedentului de populaţie ocupată în agricultură din prezent în raport cu cerinţele de competitivitate şi condiţiile ce decurg din procesul de întegrare în UE
  

• 
  Cantitativ: excedent estimat la nivelul regiunii de –11,1% care va trebui reorientat din agricultură spre alte activităţi.
  
• 
  Calitativ: în următorii ani agricultura va solicita mai puţină forţă de muncă dar mult mai calificată.
  

• 
  Industrie: balanţă excedentară, cu tendinţă de reducere treptată a excedentului.
  
  • 
    În industria prelucrătoare, deşi balanţa va continua să fie defavorabilă ofertei de forţă de muncă, creşterea cererii va conduce la o reducere treptată a excedentului de forţă de muncă
    

• 
  În industria extractivă, se păstrează aproximativ constant excedentul actual cu uşoare creşteri după 2007.
  

Concluziile privind şansele absolvenţilor ÎPT

Analizele şi prognozele privind evoluţia pieţei muncii conturează realitatea unei pieţe a muncii marcate de şomaj structural pe termen lung. Faţă de aceasta, şansele absolvenţilor pe piaţa muncii sunt condiţionate de conştientizarea şi valorificarea următoarelor alternative:

• 
  ocuparea locurilor noi de muncă care vor fi create prin creşterea economică;
  
• 
  înlocuirea celor care se pensionează (cererea înlocuită);
  
• 
  pregatirea continuă astfel încât să se poată prelua oricând locul celor slab calificaţi, împinşi în şomaj sau spre alte ocupaţii (cerere substituită);
  
• 
  crearea şi administrarea propriului loc de muncă.
  

Concluzii generale

Unele dintre concluziile parţiale au redat faptul că la multe dintre ocupaţii se regăsesc un număr mare de şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor de ocupare, deci un potenţial de forţă de muncă, echilibrat în mică măsură de locurile de muncă vacante. Tot pentru acestea, se fac solicitări de forţă de muncă. Pe de altă parte un număr mare de intrări în şomaj, mai ales prin disponibilizare, afectează în proporţie destul de mare, tot astfel de ocupaţii. Pentru astfel de posturi la angajatori e posibil să existe un flux destul de mare, dat de neconcordanţa dintre aşteptările angajaţilor, competenţele şi abilităţile lor şi pretenţiile angajatorilor (lipsind o negociere clară şi flexibilă a locului de muncă), un nivel de salarizare perceput diferit de către cele două părţi şi condiţii de muncă ce pot menţine această situaţie. Este foarte posibil ca politicile de dezvoltare şi de investiţii ale agenţilor economici să nu poată fi menţinute la nivelul obiectivelor propuse iniţial, datorită şi unor factori externi angajatorilor, ceea ce poate aduce mutaţii serioase în ce priveşte politica de personal. Evident că din punct de vedere al angajatului, este deosebit de importantă calitatea pregătirii lui profesionale, care trebuie să fie dublată de o serie de calităţi personale, pentru a depăşi potenţialele schimbări şi provocări.

Independent de eforturile depuse în vederea studierii pieţei muncii si anticipării evoluţiei acesteia, trebuie să constientizăm că ea este determinată în special de evolutia economico-financiară a ţării, de capacitatea de dezvoltare a mediului de afaceri, de programele guvernamentale de dezvoltare, de proiectele ce pot fi sustinute si finalizate prin finantări europene, de capacitatea membrilor societatii de a se racorda si la procesul de dezvoltare antreprenorială care să ducă la asumarea responsabilitatilor în ce priveşte initierea unor afaceri sau activităţi independente. S-a observat că în lipsa unor instrumente de finanţare, multi agenti economici nu au reusit să se mentină pe piaţă, recurgând în ultimă instanţă la concedieri de personal, dependenţa acestora de fonduri (subvenţionate sau din credite) fiind extrem de transparentă. În aceste conditii prognozele privind perspectivele de dezvoltare ale angajatorilor care au un cuvânt de spus şi pe piaţa forţei de muncă nu pot determina foarte exact excedentul sau deficitul de forţă de muncă, evolutia acesteia nemaifiind în niciun caz apropiată de o variatie cât de cât liniară. În astfel de situaţii de criză apare ca o soluţie pentru atenuarea şocurilor de pe aceasta piată apelarea la sistemul de formare profesională continuă, la evaluarea de competenţe obţinute în sistemul non-formal. Pentru resursele umane care datorită acelor conjuncturi îşi pierd locul de muncă este necesară pe lângă îndrumarea către alternative viabile de reconversie profesională oferirea unei asistenţe de specialitate sub forma consilierii, asistenţă care trebuie intensificată mai ales la începutul perioadei de inactivitate, ţinând seama de vârsta la care se află o parte dintre acestea, de capacitatea de a accepta anumite schimbări în conduita socio-profesională, toate acestea având ca scop evitarea unui şomaj de lungă durată.