Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic (plai) judeţul neamţ
Yüklə 1,11 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 14.273 de şomeri, din care 628 de absolvenţi, şi 8.918 de locuri de muncă vacante
- Domeniul de pregătire Tendinţă locuri muncă vacante Tendinţă şomeri
- Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
- Industrie alimentară ↑ IS ↓ BC, BT, ↔ Regiune, NT, SV, VS ↓ BC, NT, SV, VS ↑
- Mecanică ↑ NT, BT, ↔ Regiune, ↓ BC, IS, SV, VS ↓ Regiune, BC, NT, IS ↔ SV, VS ↑
- Industrie textilă şi pielărie ↓ Regiune, BT, IS, VS ↑
- Fabricarea produselor din lemn
- Electric ↑ Regiune, NT, BT IS, SV, VS ↓ BC ↓ Regiune,BC, NT, SV, VS ↔BT ↑
- Electromecanică ↑ Regiune, BC, NT, IS, VS, BT ↔ SV ↓ Regiunea BC, NT VS ↔ IS, SV ↑
- Fig. 4.3. Rata şomajului 2002-2009
- Structura şomajului pe categorii de vârstă
- Fig.4.4 Structura şomajului pe grupe de vârstă şi sexe Situaţia şomerilor de lungă durată
- Fig.4.5. Evoluţia şomerilor de lungă durată
- Fig.4.6 Evoluţia şomerilor cu studii postliceale
- Industrie alimentară
- Analizele şi concluziile care urmează sunt formulate sub rezerva următoarelor limite metodologice
- Ancheta în rândul salariaţilor
- Uzura şi atrofierea calificărilor
- Supra-calificare / sub-calificare faţă de nivelul postului
|
În anul 2010 se observă o scădere importantă a numărului de şomeri din rândul absolvenţilor, faţă de anii anteriori, ca urmare a creşterii şi diversificării locurilor de muncă pentru absolvenţi şi a subvenţiilor care se acordă angajatorilor, potrivit legii, care angajează absolvenţi. În total la nivel de judeţ avem înregistraţi 14.273 de şomeri, din care 628 de absolvenţi, şi 8.918 de locuri de muncă vacante. Dacă numărul total al şomerilor rămâne aproximativ constant în ultimii 8 ani (între13-15000), numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat o scădere drastică (mai puţin de jumătate faţă de anul 2007. De asemenea mai remarcăm reducerea şomerilor din rândul absolvenţilor la aproximativ 1/3 faţă de anul 2003. Se mai constată că la domeniile comerţ şi turism şi alimentaţie, sunt mai multe locuri de muncă vacante decât şomeri, iar situaţia cea mai grea se înregistrează la mecanică cu numărul maxim de şomeri 4761 (dar şi cel al locurilor de muncă vacante – 2390). 4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal În tabelul 4.4. sunt prezentate sintetic tendinţele privind locurile de muncă vacante, şomerii înregistraţi, şomeri absolvenţi precum şi ocupaţiile şi grupele de ocupaţii relevante prin numărul de locuri de muncă vacante. Tabelul 4.4 (Sursa: PRAI NE)
Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: creştere, scădere, aprox. constant Diferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare Din graficele de mai jos în care sunt prezentate situaţia locurilor de muncă vacante, absolvenţi şomeri şi şomeri se constată că sectorul serviciilor se situează cel mai bine, iar ca o caracteristică generală scăderea numărului de locuri de muncă pentru domeniul resurse. Profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante): comerţ, turism şi alimentaţie,economic, electric. Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2010 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: construcţii instalaţii şi lucrări publice, economic. 
Fig. 4.2 Evoluţii şomaj – locuri de muncă pe profile Sursa AJOFM O serie de domenii de formare profesională deşi înregistrează o balanţă negativă locuri de muncă vacante-şomeri au valori importante ale numărului de locuri de muncă vacante: mecanică, turism şi alimentaţie, comerţ, electric, electronică şi automatizări. Structura şomajului - Analizând structura şomajului pentru perioada 2002-2010 se observă un trend descrescător al numărului de şomeri ca număr de persoane, în perioada 2002–2008, rata şomajului a scăzut semnificativ astfel încât în anul 2008 când se situa sub media pe ţară 4 % faţă de 4,4%. Acest lucru nu mai este valabil pentru anii 2008-2010, când în condiţiile crizei economice şomajul a ajuns la aproximativ 8% în anul 2009 şi se menţine ridicat cu 7,7% la 31 decembrie 2010. Fig. 4.3. Rata şomajului 2002-2009 Sursa AJOFM Rata şomajului calculată ca raport între numărul de şomeri (din datele AJOFM) şi populaţia activă comunicată anual de către Direcţia judeţeană de statistică, prin balanţa forţei de muncă, este calculată numai la nivel de judeţ deoarece populaţia activă nu se calculează la nivel de localităţi. Se poate observa că rata şomajului aferentă judeţului Neamţ a urmat acelaşi trend descrescător cu cel al regiunii NE; cu menţiunea că a fost puţin mai scăzut (vezi fig.4.3.) Structura şomajului pe categorii de vârstă - În judeţul Neamţ s-au înregistrat în anul 2010 14.273 de şomeri. Dintre aceştia ponderea şomerilor cu vârste între 15-24 ani (corespunzătoare tinerilor absolvenţi) este de 16,1% respectiv 2.602 de şomeri, din care ponderea femeilor este de 17,1% respectiv 1175. Cea mai mare pondere o au şomerii cu vârste cuprinse între 40-49 ani cu 4395 de şomeri, respectiv 27,23%. Acest lucru este firesc deoarece această categorie este cea mai expusă concedierilor şi găsirea unui nou loc de muncă este dificilă. Tabelul 4.5 (Sursa: AJOFM Neamț)
Dacă privim repartiţia şomerilor pe categorii de vârstă (tab.4.5.), se observă că ponderea şomerilor cu vârste între 15-24 ani (în care se încadrează marea majoritate a absolvenţilor şomeri) este de 16,6%, din care ponderea femeilor este de 17,5%. Fig.4.4 Structura şomajului pe grupe de vârstă şi sexe Situaţia şomerilor de lungă durată - piaţa muncii din judeţul Neamţ se confruntă cu dificultăţi legate de slaba dezvoltare economică a zonei şi de ponderea mare a populaţiei din mediul rural (61,6% din totalul populaţiei judeţului). Populaţia din mediul urban a migrat în rural. Acest fapt conduce la o mare pondere a populaţiei ocupate în agricultură (43,2% în judeţul Neamţ faţă de 30% la nivel de ţară). Populaţia ocupată în industria prelucrătoare are o pondere de 17,2% faţă de 23% la nivelul ţării, la fel şi sectorul servicii se situează sub media ţării, se constată o creştere anuală a ponderii deţinute de construcţii, comerţ, industrie hotelieră. Ne confruntăm cu diminuarea populaţiei în vârstă de muncă din judeţ ca urmare a plecărilor în străinătate precum şi a migrării în alte judeţe din ţară. Persoanele aflate în şomaj neîntrerupt pentru o perioadă mai mare de 6 luni în cazul tinerilor sub 25 de ani şi mai mare de 12 luni în cazul celor de 25 de ani şi peste sunt definite ca şomeri de lungă durată. Fig.4.5. Evoluţia şomerilor de lungă durată Ponderea şomerilor tineri de lungă durată (peste 6 luni) a scăzut de la 26% la nivelul anului 2004, la 14% la nivelul anului 2008. De asemenea ponderea şomerilor cu durata de peste 12 luni a scăzut de la 45,6% în anul 2004 la 38,3% la nivelul anului 2007. Şomerii de lungă durată sunt persoane care doresc să se întoarcă pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă dar le lipseşte o specializare căutată acum pe piaţa muncii. S-au intensificat măsurile active şi preventive pentru ocuparea forţei de muncă destinate şomerilor, cu accent pe şomerii tineri, şomerii de lungă durată, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din mediul rural şi persoanele ocupate în agricultură. Şomerii de lungă durată cărora le lipseşte o calificare şi care după o perioadă de absenţă doresc să se întoarcă pe piaţa muncii, sunt persoanele cele mai vulnerabile în căutarea unui loc de muncă, în mod special persoanele peste 45 de ani. Şomerii de lungă durată cu vârstă ridicată sunt dezavantajaţi atât de lipsa mobilităţii în reorientarea profesională cât şi de faptul că îşi găsesc mai greu un loc de muncă. Şomerii de lungă durată se descalifică, uită gesturile profesionale, pierd ritmul de muncă iar toate acestea îl fac pe şomer neîncrezător în reuşita lui. La rândul lor, directorii de firmă sunt mai reticenţi în a angaja această categorie de personal. Formarea profesională a şomerilor de lungă durată în calificări specifice sectorului agroturistic, agricol, zootehnic are ca obiectiv general rezolvarea unei părţi din problemele stringente de formare pentru persoanele care nu au mai ocupat un loc de muncă de mai mult timp şi conduce la dezvoltarea iniţiativei private în sectorul rural acolo unde ponderea populaţiei este mai mare aşa cum se prezintă pentru judeţul Neamţ.
Numărul şomerilor cu pregătire postliceală a crescut de la 1958 în anul 2003, la 2937 în anul 2007 şi la 3044 în anul 2010. Oferta de muncă pentru cei cu pregătire postliceală a fost în continuă creştere până în anul 2007, 3347 de locuri de muncă vacante, după care a înregistrat o scădere la 2092 în anul 2010 – fig.4.6. Pentru nivelul de pregătire postliceal în anul 2010, au fost 3044 de şomeri din care 594 absolvenţi şi 2092 locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă un procent de 68,72%. Cele mai multe locuri de muncă au fost în domeniul economic cu 1044 locuri de muncă, doar 703 de şomeri din care 53 de absolvenţi, în acest domeniu este deficit de personal pregătit. Următorul domeniu este cel de sănătate şi asistenţă pedagogică cu 331 de locuri de muncă în anul 2010, dar şi 588 de şomeri din care 53 de absolvenţi.
Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante şi cu balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri, se remarcă în ordinea numărului de locuri de muncă vacante: specialişti în sistemul financiar şi al asigurărilor (164 de locuri de muncă vacante faţă de 32 de şomeri), ingineri constructori (45 de locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), specialişti în informatică (79 de locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), specialişti în administraţia publică (101 de locuri de muncă vacante faţă de 46 de şomeri). O serie de ocupaţii înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri dar numărul de locuri de muncă vacante este semnificativ: economişti (273 de locuri de muncă vacante faţă de 291 de şomeri), ingineri mecanici (116 de locuri de muncă vacante faţă de 184 de şomeri). Ocupaţiile: ingineri în industria textilă şi pielărie, ingineri în industria alimentară, ingineri în industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnişti şi silvici, înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri şi o cerere foarte mică pe piaţa muncii regională (numărul locurilor de muncă vacante pentru fiecare ocupaţie menţionată este sub 30) 4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) Contextul pieţii muncii din România din perioada septembrie – noiembrie 2009 şi perspectiva următoarelor luni, datorate efectelor crizei financiare mondiale a determinat necesitatea reactualizării PLAI pentru toate judeţele ţării în scopul fundamentării planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011. PLAI a fost actualizat ca urmare a prevederilor adresei MECTS-CNDIPT-VET 2414/18.11.2008 pe baza analizei următoarelor date şi informaţii:
Analiza efectuată, în judeţul Neamţ a scos în evidență următoarele rezultat: Profilul dominant al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, industrie textilă şi pielărie, construcţii, comerţ, fabricarea produselor din lemn, turism, industrie alimentară, electric. Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie – locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă - pe ansamblul judeţului Neamţ.
Similar cu domeniul mecanică, domeniile electric şi electromecanică înregistrează, pe ansamblul judeţului Neamţ, o tendinţă de creştere a numărului locurilor de muncă vacante şi de scădere a numărului de şomeri – raportul locuri de muncă-şomeri rămâne însă deficitar. Industria textilă şi pielărie pare să se confrunte cu evoluţii contradictorii; o scădere atât a numărului de locuri vacante cât şi a şomerilor dar totuşi un număr foarte mare de şomeri (după mecanică este al doilea domeniu generator de şomeri). Fabricarea produselor din lemn cunoaşte de asemenea o scădere atât a numărului de locuri de muncă vacante cât şi a şomerilor dar şi un deficit de locuri de muncă pe ansamblul judeţului Neamţ dificil de ocupat în ciuda numărului mare de şomeri din domeniu. 4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen mediu – Studiu previzional pentru judeţul Neamţ Analizele şi concluziile care urmează sunt formulate sub rezerva următoarelor limite metodologice:
4.2.3.1. Anchete în întreprinderi Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele tendinţe mai consistenţe în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională. În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Nord Est a cuprins un număr de 315 de întreprinderi totalizând un număr de 31267 de salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,73% din întreprinderi, reprezentând 6,9% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe: Aproximativ 24% din angajatorii (75 întreprinderi din totalul de 315 din eşantion) chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 8,1% din numărul total de salariaţi. Cu cele mai mari probleme s-au confruntat angajatorii din judeţele Botoşani, Neamţ şi Vaslui (peste o treime din angajatorii din eşantion au întâmpinat dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante). Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (35% din întreprinderi, 18,3% din numărul de salariaţi), activităţi financiare, bancare şi de asigurări (37% din întreprinderi, 11,6% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (27% din întreprinderi, 24,5% din numărul de salariaţi), transport depozitare, comunicaţii (26% din întreprinderi, 17,2% din numărul de salariaţi). În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul agriculturii, activităţilor financiare, bancare şi de asigurări, industriei prelucrătoare, construcţii, hoteluri şi restaurante, transport depozitare poştă şi telecomunicaţii. Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - în mod surprinzător, dacă avem în vedere fluxul angajărilor şi deficitul înregistrat în ultimele 6 luni (sau poate tocmai din cauza acestui deficit) - singurele sectoare în care aceştia anticipau o creştere în următoarele 6 luni şi 12 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul hotelier şi restaurante şi activităţi financiare, bancare şi de asigurări 4.2.3.2. Anchete în rândul angajaţilor Ancheta în rândul salariaţilor (1026 de subiecţi din 79 de firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional: Uzura şi atrofierea calificărilor Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor (erodare în timp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale). Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe, abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă).
Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea lor profesională şi cerinţele postului. Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deţinută este cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariată calificată din alte domenii). Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurantelor, comerţ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă. Yüklə 1,11 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
