Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic (plai) judeţul neamţ

2.2. Proiecţii demografice
Sporul natural pentru judeţul Neamţ începând cu anul 2001 este negativ, ceea ce dovedeşte odată în plus declinul demografic, culminând cu anul 2010 cu un maxim de –2,9%.

Populaţia de vârstă şcolară între 15-19 ani este de asemenea în descreştere în judeţul Neamţ. Estimarea pentru perioada 2010-2013 indică o scădere a populaţiei de vârstă şcolară cu o rată de -13,5% (vezi tab. 2.4).

Tabelul 2.4 INS DSJ Neamț

	2003	2005	2010	2013	2015	2020	2025	2013-2005		2025-2005
								Nr.	%	Nr.	%
Regiunea N-E	3.743,8	3.732,7	3.707,6	3.668,0	3.649,0	3.589,0	3513,0	-64,6	-1,7%	-221,5	-5,9%
0-14	728,9	685,3	650,3	629,0	615,0	579,0	537,0	-65,9	-9,5%	-148,3	-21,6%
15-64	2.497,4	2512,5	2.524,9	2.516,0	2502,0	2.441,0	2.372,0	5,7	0,2%	-140,5	-5,6%
> 65	517,5	536,7	532,4	523,0	532,0	569,0	604,0	-4,5	-0,9%	67,3	12,5%
Jud. Neamţ	572,3	569,0	558,2	550,9	543,6	525,2	503,7	-18,0	-3,2%	-65,2	-11,5%
0-14	103,1	96,7	86,5	83,6	80,7	74,5	67,5	-13,1	-13,5%	-29,2	-30,2%
15-64	387,0	387,8	388,0	384,4	380,9	364,8	349,1	-3,4	-0,9%	-38,7	-10,0%
> 65	82,1	84,5	83,8	82,9	82,0	85,9	87,1	-1,6	-1,9%	2,6	3,1%

Şi din fig. 2.5 se observă scăderea populaţiei şcolare cu vârste cuprinse între 0-14 ani coroborată cu creşterea populaţiei vârstnice (situaţie care se suprapune cu evoluţia pe plan naţional şi regional).

Fig. 2.5. Proiecţia evoluţiei populaţiei naţionale şi judeţene (sursa DJS Neamţ)

Tabelul 2.5 (sursa DJS Neamţ)

Grupe de vârstă	2005	2015	2025	2015-2005		2025-2005
				+/-	%	+/-	%
3 - 6 ani	25.068	21.776	17.737	-3.292	-13.1%	-7.331	-29.2%
7-14 ani	54.042	45.158	40.398	-8.884	-16.4%	-13.644	-25.2%
15-24 ani	88.328	65.909	54.823	-22.419	-25.4%	-33.505	-37.9%

Din tabelul 2.5 prognoza evoluţiei populaţiei şcolare şi preşcolare pe grupe de vârstă, se poate observa că şi întreaga populaţie şcolară cu vârsta cuprinsă între 3-24 de ani va înregistra o scădere deosebit de semnificativă în perspectiva anului 2025 raportată la cea din anul 2005. Scăderea cea mai semnificativă de 37,9% se preconizează pentru categoria de vârstă 15-24 ani peste media regiunii NE 32,3% şi cea naţională de 37,1%.

Aceeaşi scădere importantă se constată şi la grupele 3-6 ani de 29,2% şi la 7-14 ani de 25,2%. Reduceri importante ale efectivelor şcolare vor avea loc şi la orizontul 2015, scăderea cea mai semnificativă având loc, de asemenea, la categoria de vârstă 15-24 ani de 25,4%.
2.3. Principalele concluzii din analiza demografică şi implicaţiile pentru ÎPT
Propunerile de plan de şcolarizare trebuie să ţină cont de mediul de rezidenţă al elevilor din grupul ţintă pentru IPT, astfel este necesară analizarea zonelor cu demografie ridicată în mediul rural şi posibilităţilor de asigurarea calităţii în formare în unităţile şcolare din reţeaua deja existentă, precum şi a altor soluţii pentru a asigura cuprinderea elevilor unităţile IPT.

Pentru asigurarea egalităţii de şanse în formare şi dezvoltare individuală se recomandă realizarea de studii şi analize a opţiunilor elevilor pentru continuarea studiilor şi posibilităţile de susţinere financiară.

Pentru a diminua presiunea de pe piaţa muncii creată de rata de substituţie de 1,35 se recomandă ca planul de şcolarizare să analizeze şi să respecte domeniile de activitate specifice, inclusiv acreditarea unităţilor şcolare pe noi calificări.

CAPITOLUL 3 Profilul economic judeţean
3.1. Principalii indicatori economici
3.1.1. Produsul Intern Brut (PIB) şi Valoarea Adăugată Brută (VAB)

În descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est, un indicator relevant îl reprezintă Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv ponderile sectoarelor economice (agricultură, industrie, comerţ, construcţii, servicii) în acesta.

Fig.3.1 (Sursa: Anuare Statistice INS, 2004-2010)
În anul 2009 PIBR a avut o valoare de 54.408,4 milioane lei preţuri curente, acesta reprezentând 10,8% din Produsul Intern Brut Naţional (PIBN). Cât priveşte PIBR/locuitor acesta este 14.649,6 lei/loc ceea ce reprezintă 62,76% din PIB/loc la nivel naţional.

Privind contribuţia la formarea PIBR în 2009 serviciile şi-au adus cea mai mare contribuţie cu 60,4%, urmate de industrie cu 19,4% şi agricultură cu 9,9%. În servicii, aportul este asigurat în principal de comerţ, servicii publice (sănătate, învăţământ, administraţie publică), tranzacţii imobiliare, transport-comunicaţii, etc.

În perioada 2002-2009, se constată că există o tendinţă de scădere a ponderii agriculturii şi industriei la formarea PIBR (contribuţia agriculturii a scăzut cu aprox. 45% iar cea a industriei cu circa 18%) şi o creştere a contribuţiei serviciilor la acesta (aprox. 60%). În domeniul serviciilor, se constată o creştere anuală a ponderilor deţinute de comerţ, tranzacţii imobiliare şi transport.
Fig. 3.2 (Sursa: Anuarul Statistic al României INS 2011)

Notă: Menţionăm că începând cu anul 2009 activităţile economiei naţionale se clasifică după CAEN Revizia 2. Din acest motiv nu mai poate fi făcută o comparaţie între contribuţia diferitelor activităţi la formarea PIB pentru anul 2009 şi perioada anterioară.

Formarea PIB pentru anul 2009, conform noii clasificări este redată în figura 3.2. În judeţul Neamţ, participarea la VAB pe ramuri de activitate este asigurată de servicii, industrie, agricultură şi construcţii în ponderi aproximativ egale.

După cum se poate observa şi din figura de mai jos, ponderea principalelor sectoare ale economiei în Valoarea Adăugată Brută la nivel de judeţ a avut o evoluţie diferită în perioada analizată (fig.3.3).

Astfel agricultura şi silvicultura au înregistrat ca pondere o scădere constantă, ajungând în 2008 la o valoare a ponderii de cca. 60% din valoarea aferentă anului 2002. De asemenea, ponderea industriei a scăzut într-o mai mica măsură în perioada analizată.

Construcţiile, ca pondere au avut o evoluţie – per total perioadă – ascendentă, iar serviciile, în totalitatea lor au crescut cu aprox. 11,9 puncte procentuale. În cadrul serviciilor ramurile: comerţ, hoteluri şi restaurante şi transport, depozitare şi comunicaţii au cea mai importantă pondere (aprox. 70% din total servicii).



Fig.3.3 (Sursa: INS Conturi Naţionale Regionale 2005-2008)
3.1.2. Productivitatea muncii

Tabelul 3.1 (Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ)

Productivitate muncii, mii lei preţuri curente/persoană ocupată	2008	2009	2010
Total judeţ	148,88	141,07	162,02
Industrie extractivă	169,01	186,27	250
Industrie prelucrătoare	128,47	119,46	136,74
Energie electrică şi termică, gaze, apa caldă şi aer condiţionat	472,08	565,22	765,71
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	75,22	55,36	77,24
Construcţii	110,76	94,25	133,32
Comerţ, reparaţii auto	235,42	246,68	273,77
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat	99,38	98,83	122,57
Hoteluri şi restaurante	66,58	57,78	58,35
Informaţii şi comunicaţii	177,46	169,47	156,55
Tranzacţii imobiliare, închirieri, servicii	64,71	59,98	63,21
Învăţământ	52,02	27,78	26,08
Sănătate şi asistenţă socială	65,71	40,51	48,71
Servicii colective, sociale şi personale	80,47	92,19	188,14
Diverse activităţi	164,49	131,35	144,50