Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul căLĂRAŞI

5.4. Indicatori de proces

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt:

• 
  La nivel regional: Consorţiul Regional IPT - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională;
  
• 
  La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională (CLDPSFP) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene;
  
• 
  La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile profesorale;
  
• 
  La nivel naţional: Comitetele sectoriale.
  

Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:

• 
  Comitetele sectoriale (la nivel naţional) validează Standarde de Pregătire Profesională;
  
• 
  Consorţiul Regional identifică nevoile de calificare la nivel regional, elaborează Planurile Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI);
  
• 
  CLDPSFP identifică nevoile de calificare la nivel judeţean şi elaborează Planul Local de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizează planurile anuale de şcolarizare;
  
• 
  Consiliile de administraţie / Consiliile profesorale sprijină elaborarea şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS).
  

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS).

Şcolile cuprinse în programul Phare TVET 2001-2003 şi 2004-2006 au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean CĂLĂRAŞI s-a realizat formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS de către cadrele didactice din Programul Phare Tvet 2001-2003 / 2004-2006 şi inspectorii de specialitate, pentru învăţământul tehnic şi profesional de stat .

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT, este esenţială antrenarea autorităţilor locale.

În cadrul acestui proces de planificare principalele probleme identificate sunt:

• 
  antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT;
  
• 
  neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.
  

Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale ale beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi) şi constituie un element de descentralizare. La examenele de certificare a competenţelor profesionale de nivel 1, 2 şi 3 şi examene de absolvire a şcolii postliceale, participă reprezentanţi ai agenţilor economici cu care unităţile şcolare au încheiat parteneriate, prilej cu care sunt selectaţi elevii pentru angajare.

5.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPT

Începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru unităţile şcolare din ÎPT a fost introdus un sistem de asigurare a calităţii în educaţie, prin constituirea Comisiilor de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii din fiecare unitate şcolară.

Cadrele didactice din unităţile şcolare cuprinse în programul Phare TVET, care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au realizat diseminarea şi au asistat la implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din judeţ. La fundamentarea planului de şcolarizare s-a ţinut cont de cererea de pe piaţa muncii şi a fost necesară introducerea unor calificări noi, la grupuri şcolare, şcoli de arte şi meserii din judeţ care au primit autorizare provizorie de funcţionare din partea ARACIP.

În anul şcolar 2009/2010 manualul de autoevaluare a fost implementat în toate şcolile cu ÎPT, iar inspectorii au efectuat vizite de monitorizare externă pentru a sprijini şcolile în procesul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii. Vizitele de monitorizare externă a procesului de autoevaluare au un rol de îndrumare şi sprijin a unităţilor de ÎPT, în primul rând în ceea ce priveşte procesul instructiv-educativ. Monitorizarea externă a performanţelor unităţilor de ÎPT subliniază punctele tari şi succesele obţinute de aceştia în procesul de autoevaluare şi menţionează punctele slabe şi aspectele care necesită îmbunătăţire. Vizitele de monitorizare externă s-au desfăşurat la mijlocul ciclului anual de autoevaluare şi sunt efectuate de reprezentanţi de la inspectoratul şcolar. De asemenea, unităţile de ÎPT pot solicita o vizită de monitorizare externă în cazul în care au nevoie de o părere imparţială sau de un sfat în legătură cu o problemă sau aspect apărut în timpul procesului de autoevaluare sau în momentul elaborării raportului şi a planului de îmbunătăţire.

De asemenea, Inspectoratul Şcolar a realizat activităţile de evaluare pentru validarea rapoartelor de autoevaluare ale unităţilor şcolare IPT. S-a constat faptul că autoevaluarea s-a realizat cu obiectivitate în fiecare unitate şcolară.

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere

Sondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJRAE CĂLĂRAŞI, iar rezultatele acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume:

- Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul IPT în ultimii ani, ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE TVET 2001-2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cererea de pe piaţa muncii);

- Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la Tezele unice/Evaluarea naţională care îi plasează uneori contra voinţei lor;

- Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află în zona de mijoc pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii;

- Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile în învăţământul postgimnazial, optează în continuare pentru profilul tehnic (în cadrul acestui profil, cele mai multe opţiuni sunt pentru domeniul mecanic, calificare care se afla în topul preferinţelor pentru băieţi); în topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: turism şi alimentaţie, industrie textilă şi pielărie (cu toate că domeniul este în scădere pe piaţa muncii), construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, electronică şi automatizări etc. Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine, atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului. Pentru creşterea accesului la învăţământul IPT, CJRAE derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se prezintă avantajele învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară. În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consiliere individuală/de grup a elevilor de la clasele de învăţământ liceal, filiera tehnologică, ciclul inferior, de la clasele de an de completare, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal. În toate grupurile şcolare din judeţul CĂLĂRAŞI s-au amenajat cabinete de consiliere psihopedagogică, dotate corespunzător, cu posibilitate de conectare la Internet a acestora, excepţie făcând unele Şcoli de Arte şi Meserii din mediul rural.

Tabelul 5.4.3. Ponderea opţiunilor pentru învăţământul profesional şi tehnic
	2007/2008	2008/2009	2009/2010	2010/2011
CĂLĂRAŞI	49.67	52.67	47.89	46,73

Din analiza informaţiilor oferite de CJRAE, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului mic al elevilor testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.