Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul căLĂRAŞI
Yüklə 1,65 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)
- 4.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)
4.2. Informaţii parţiale4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFMDatele furnizate de AJOFM Călărași cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5. În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. La sfârşitul anului 2010, intrările în şomaj totalizează la nivel judeţean un număr de 4575 intrări la şomeri înregistraţi, din care 254 absolvenţi și 2741 locuri de muncă vacante intrate în evidenţa AJOFM Călărași. Analizele şi concluziile care urmează trebuie privite sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM se apropie dar nu reflectă integral piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora) şi în plus pot exista posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării). - dificultăţi serioase de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR Pentru date detaliate la nivelul judeţului, v. Anexa 5. Pentru concluziile relevante la nivel regional, v. cap. 4.2.1. din PRAI. 4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeţean); industrie textilă şi pielărie; mecanică; construcţii; comerţ si electric. Evoluţia diferită a acestor domenii este prezentată mai jos şi sintetizată în tabelul detaliat în Anexa 5.
Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constant Diferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare. Referitor la analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere evidentă a locurilor de muncă mai mare decât creşterea numărului de şomeri la nivel de judeţ. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri. Profilul tehnic a înregistrat creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului. Ecartul între cele 2 categorii urmărite rămâne în ultimii 3 ani aproximativ constant. Balanţa locuri de muncă-şomeri este deficitară. Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM mai ales în cazul locurilor de muncă vacante. 4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal Pentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai mare a numărului de şomeri faţă de cel al locurilor de muncă vacante, rezultând în cea mai mare parte balanţe negative. Ca și amploare a solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: economic; servicii; sănătate şi asistenţă pedagogică unde balanţa este pozitivă şi mecatronică şi informatică. Pentru judeţ tendinţa generală este de creştere a locurilor de muncă în paralel cu creşterea numărului de şomeri, care are o amploare ceva mai mică. Balanţa locuri de muncă-şomeri are o tendinţă de echilibrare. Cel mai mare deficit de forţa de muncă pare a se manifesta în domeniile: economic; servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică. 4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul judeţului Călărași, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi cu o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri: inginerii constructori, inginerii electronişti în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, economiştii (exclusiv specialişti statisticieni şi cei din sistemul financiar-bancar), specialiştii în informatică, specialiştii în administraţia publică, inginerii mecanici. La aceştia se adaugă juriştii care prezintă o tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri, dar cu balanţă negativă locuri de muncă-şomeri (cu o uşoară tendinţă către echilibrare). 4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)4.2.2.1 Analiza din punct de vedere al structurii comparative şomaj - locuri de muncă vacante - evoluţia lunară, în perioada octombrie 2009 - februarie 2010 în contextul crizei economice şi financiare Se observă că numărul şomerilor înregistraţi creşte evident în lunile studiate, el variind de la 8236 (octombrie anul 2009) la 10619 la sfârşitul lunii februarie 2009, totuşi în evidenţele AJOFM Călărași creşte sensibil numărul şomerilor în plată. În paralel cu aceasta stocul locurilor de muncă vacante surprins la sfârşitul fiecărei luni, este în creştere în intervalul studiat, ajungând de la 397 în octombrie 2009 la 231 în februarie 2010. Valoarea raportului între numărul de locuri vacante şi stocul şomerilor înregistraţi, cunoaşte variaţii, de la 4.82% cât era în octombrie, la valoarea de 2.8% în februarie 2010. La nivelul lunilor octombrie 2009 –februarie 2010, cele mai multe locuri de muncă vacante erau oferite pentru următoarele ocupaţii: lucrător comercial, confecţioner asamblor articole textile, bucătar, ospătar, şofer maşină de mare tonaj, lăcătuş mecanic. Cel mai bun raport locuri vacante / număr de şomeri, luat ca exemplificare la nivelul lunii februarie 2008 se întâlneşte pentru următoarele ocupaţii: fierar betonist, lucrător comercial, sudor, şofer, confecţioner asamblor articole din textile, electrician de întreţinere şi reparaţii, tâmplar universal. În valoare absolută, cel mai mare număr de şomeri înregistraţi este întâlnit la cei care provin din rândul muncitorilor necalificaţi, după care se întâlnesc următoarele ocupaţii: zidar-pietrar, dulgher, sudor, lăcătuş mecanic, mecanic agricol, strungar universal, vânzător, mecanic auto, electrician întreţinere şi reparaţii, brutar, patiser, lucrător comercial, tâmplar universal, tehnician mecanic, frezor universal, croitor, agent securitate, şofer, filator, operator confect. Ind. imbracaminte, ţesături, tractorist, maşinist la maşini pentru terasamente. Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar locurilor de muncă vacante, desprindem următoarea concluzie care poate părea paradoxală, aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificative atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiza o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi (angajator - solicitant de loc de muncă). 4.2.2.2 Analiza distribuţiei teritoriale în judeţ a numărului de intrări în şomajul înregistrat la Agenţia de ocupare a forţei de muncă şi ponderea disponibilizărilor de personal în acestea Cuantificarea intrărilor în şomaj şi evidenţierea separată a intrărilor provenite din disponibilizări de personal, este redată în ANEXA 5. Observând nivelul intrărilor în şomaj şi cât din ele reprezintă intrări prin disponibilizarea de personal, desprindem concluzia că fenomenul concedierilor capătă o amploare foarte mare în intervalul noiembrie 2009-februarie 2010. La nivel judeţean, din punct de vedere al ocupaţiilor care au făcut în cea mai mare măsură obiectul concedierilor în perioada analizată, am încercat să surprindem evoluţia în timp a numărului acestora şi prezentăm în continuare, începând cu luna octombrie, ocupaţiile cele mai afectate. Cele care au făcut obiectul celor mai multe disponibilizări au fost – lăcătuş mecanic, vânzător, confecţioner asamblor articole din textile, mecanic auto, mecanic agricol, strungar universal, electrician de întreţinere şi reparaţii, sudor, şofer autoturisme şi camionete, şofer maşină de mare tonaj, betonist, tâmplar universal, croitor, operator chimist la fabricarea lacurilor şi vopselelor, ospătar. Este evidentă tendinţa de reducere de personal din industria prelucrătoare, afectaţi în special fiind cei cu pregătire în domeniul mecanic (prelucrători prin aşchiere, sudori, lăcătuşi mecanici). De asemenea, au fost afectate şi construcţiile, respectiv agricultura, aici suprapunându-se şi efectul sezonier. Nu a fost ferit nici comerţul şi nici industria confecţiilor. Ca ocupaţii cu studii superioare se evidenţiază pentru această perioadă, inginerii chimişti şi inginerii mecanici. Pentru cei cu studii superioare totuşi, numărul intrărilor în şomaj este destul de mic. Nu am amintit de numărul foarte mare de concediaţi din rândul muncitorilor necalificaţi (cea mai mare pondere în totalul disponibilizărilor), afectarea de disponibilizări a acestor categorii nefăcând decât să întărească ideea că un nivel scăzut de calificare şi educaţie, mai ales în condiţii de criză reprezintă cel mai mare impediment în a păstra sau găsi un loc de muncă. 4.2.2.3 Analiza distribuţiei teritoriale în Regiune şi pe tipuri de activităţi din economia naţională (CAEN) a numărului de concedieri colective preconizate în perioada 2009- 2010, determinate de criza economico-financiară În contextul în care se plasează la momentul actual economia naţională şi implicit și cea regională sau judeţeană, au loc reduceri de personal la agenţii economici, fenomen început la sfârşitul anului 2008 și care a conţinut cu o mare amploare. În anul 2009 au fost anunţate 1970 disponibilizări colective, din care efectiv 1524 concedieri. În anul 2010 au fost anunţate 1076 disponibilizări colective, din care efectiv 977. Urmărind domeniile ce reprezintă activităţile din economia naţională, clasificate conform nomenclatorului “CAEN” am desprins următoarea situaţie ce le prezintă pe cele mai afectate de concedieri:
4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)4.2.3.1. Anchete în întreprinderi - martie 2007 (Phare TVET 2004) În luna martie 2006, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Muntenia a cuprins un număr de 320 de întreprinderi totalizând un număr de 30888 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă limitează reprezentativitatea acestuia la nivel judeţean, se pot desprinde următoarele tendinţe relevante pentru judeţul Călărași: Studiul regional realizat de către asistenţa tehnică a proiectului s-a bazat în principal pe sondaje aplicate întreprinderilor, realizat în luna martie 2007. Numai 0,6 la sută din toate întreprinderile din judeţ au fost vizitate, reprezentând 7,2 la sută din totalul forţei de muncă ocupate. Mărimea eşantionului este, prin urmare, mică, nereprezentând mai mult de o mică parte din totalul pieţei muncii pe care se presupune că o reprezintă. Din motive evidente, se va recomanda construcţia unei reţele mai solide de întreprinderi, pentru a informa sectorul public despre tendinţele şi dezechilibrele pieţei muncii. Aceasta poate fi si explicaţia pentru apariţia unei tendinţe de diminuare a forţei de muncă în construcţii (din acest studiu), deşi acest sector ştim că se afla la acel moment în continua expansiune. Este imperios necesară pregătirea de forţă de muncă în domeniul construcţiilor, fie prin formarea iniţiala, la nivelul învăţământului profesional și tehnic, fie prin formarea profesională continuă, realizată de către furnizorii de formare profesională acreditaţi. Conform acestor anchete, judeţul Călărași a cunoscut un flux brut al forţei de muncă vis-a-vis de forţa de muncă ocupată curentă de 3,1% la sută (fata de 9,5 % la nivel regional), ceea ce tinde să arate o dinamică modestă a pieţei muncii - Autorii studiului apreciază că dinamica medie în țările UE cu o piaţă a muncii matură este de 15% pe an, iar un flux de forţă de muncă sub 10% indică o piaţă a muncii cu o flexibilitate redusă. Conform acestor studii, judeţul Călărași se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate de aproximativ 11,9 la sută în sectoarele alese într-un interval de 12 luni. Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerţ, Sectorul Public, Agricultură şi Construcţii, unde scăderea aşteptată din Sectorul Public constituie suma întregii descreşteri a forţei de muncă ocupate (în cifre absolute). Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante. Descreşterea forţei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni. Tendinţele din cadrul sectorului Construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care se dovedeşte a se transforma într-o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate pe termen lung. Se pare că multe întreprinderi din cele care care au participat la sondaj au cunoscut dificultăţi în recrutarea forţei de muncă necesară. Aproape toate sectoarele s-au confruntat cu lipsa forţei de muncă într-o măsură care tinde să devină insuportabilă pentru întreprinderi. Cea mai semnificativa lipsă a forţei de muncă pare să fie în sectorul “Textile, pielărie, munci înrudite, tăietori”. Această ocupaţie pare să fie slab calificată şi prost plătită. În general, studiul arată în continuare că nivelurile de calificare diferă de-a lungul sectoarelor economice, în deplin acord cu aşteptările noastre. De exemplu, fracţiunea nivelului 5 cu angajaţi în : TRANSPORT SI DEPOZITARE, POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII, ACTIVITĂȚI FINANCIARE, BANCARE ȘI DE ASIGURĂRI este mare şi relativ joasă în AGRICULTURĂ; ENERGIE; TRANZACTII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ȘI ACTIVITĂȚI DE SERVICII PRESTATE ÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR. Ca și nivel de calificare a angajaţilor cuprinşi în sondaj, se observă că la nivel de judeţ, cei mai mulţi au nivelul 1 de pregătire (33,3%), urmaţi de cei cu nivelul 3 - (27.3%). Din motive evidente, apar diferenţe majore între sectoare în privinţa angajărilor de absolvenţi de şcoli profesionale IPT. Studiul arată că în ce priveşte concentrarea întreprinderilor care recrutează noi absolvenţi aceasta este mai mare în Industria Prelucrătoare şi Comerţ. Totuşi, noii absolvenţi IPT sunt, în special, obişnuiţi pentru întreprinderile din sectorul Imobiliare. 4.2.3.2 Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2006, INSCMPS În primul semestru al anului 2006, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaţilor având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naţional şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. Principalele constatări relevante pentru Regiunea Sud Muntenia, respectiv Călărași sunt următoarele. Ancheta în rândul angajatorilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel naţional şi regional, din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime, mai puţin pe structura activităţilor din economie. În cadrul acestui studiu, din Regiunea Sud Muntenia au fost investigate 155 firme, la care își desfăşurau activitatea 12287 salariaţi (la 31.12.2005), rezultând o media a numărului de salariaţi de 79,3. Distribuţia salariaţilor pe grupe de vârsta, la sfârşitul anului 2005 arata că cel mai mare număr de salariaţi era cuprins la grupa de vârsta 25-39 ani, cu 42,4% din totalul salariaţilor, la polul opus situându-se categoria celor care depăşesc 50 ani. Categoria celor mai tineri(sub 25 ani), reprezenta 16,6% din totalul salariaţilor. Dintre firmele intervievate (155) un număr de 116 au angajat personal în 2005, ceea ce reprezintă o pondere de 74.8%. La nivel de regiune, cele mai avantajate au fost persoanele între 25 -39 ani în procent de 50,7%, urmate de persoanele mai mici de 24 ani în procent de 23,9 %. Pentru persoanele mai mici de 24 ani, situaţia în Regiunea Sud Muntenia este apropiată de media regiunilor implicate în sondaj (23.9% față de 24.1%). Cele între 40-49 ani se regăseau în proporţie de 17,4%, iar persoanele de peste 50 ani în procent de numai 7,9%. Analizând, pentru judeţele din Regiune, Călăraşi cu 27.2% are o situaţie favorabilă faţă de alte judeţe, fiind puţin mai bine situată şi decât media regională. În judeţul Călăraşi, proporţia unităţilor economice care au angajat personal în cursul anului 2005, în total agenţi economici intervievaţi a fost de 80 %. Pe domenii de exercitare a profesiei, la nivel regional, distribuirea în ordine descrescătoare a numărului de personal angajat se prezintă astfel: textil –pielărie, servicii, agricultură, construcţii şi lucrări publice, mecanic. La nivelul judeţului Călăraşi, domeniile de exercitare a profesiei pentru care în decursul anului 2005 s-au făcut cele mai multe angajări au fost următoarele: servicii; mecanic; turism –alimentaţie; textil-pielărie; electric. În ceea ce priveşte deficitul de calificări, s-au făcut investigaţii la nivel naţional pentru 1200 firme, pentru care la circa 7% dintre ele s-au depistat posturi libere, rămase neocupate pentru mai mult de 3 luni, în anul 2005. Pentru Regiunea Sud, aceasta valoare a fost de 7.7%. Raportându-ne numai la numărul de posturi libere pentru mai mult de 3 luni în intervalul de timp analizat, Regiunea Sud avea una dintre cele mai bune situaţii, cu doar 48 posturi libere față de un total pentru toate regiunile studiate, care însumau 766 astfel de posturi. La momentul anchetei, rămăseseră libere numai 18 posturi pentru Regiunea Sud Muntenia, aceasta fiind cea mai favorabilă situaţie (totalul posturilor în cele 8 regiuni analizate fiind 422). În judeţul Călăraşi nu s-au găsit cu ocazia acestei anchete posturi libere pentru o perioada mai mare de 3 luni. S-a cerut firmelor să răspundă la interogarea „în ce fel corespunde încadrarea salariaţilor cu pregătirea profesională”, existând variantele de răspuns „toţi”, „majoritatea „, mai puţin de jumătate”, „nici unul”, și „nu ştiu”. Față de o medie generală de 36.7, respectiv 42.9 pentru variantele care arătau că încadrarea salariaţilor s-a făcut conform cu pregătirea profesionala , Regiunea Sud Muntenia înregistra valori de 35.5%, respectiv 41.3%, deci mai mici față de alte regiuni. Referitor la nivelul aptitudinilor tehnice, firmele interogate apreciază că, pe o scară de la 1 la 10, acesta se situează pentru Regiunea Sud la 8,3 pentru salariaţii cu pregătire medie și la 9 pentru salariaţii cu pregătire superioară, valori identice cu media la nivel naţional. Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurt Asupra evoluţiei numărului de salariaţi pe termen scurt (6 luni /1 an), s-au pronunţat angajatorii cuprinşi în eşantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamica pozitivă a numărului de salariaţi, atât la nivel naţional ( unde 39,7%, din angajatori estimează creşterea numărului de salariaţi), cât și la nivelul Regiunii Sud Muntenia (valoarea este mai mare, 45,2%). La nivel Regional, alături de cei 45,2 % care prevăd o creştere a numărului salariaţilor, 29,7% dintre angajatorii chestionaţi consideră că efectivele de salariaţi nu vor crește, iar 25,2% nu pot răspunde la aceasta întrebare. Rezultă un grad satisfăcător de încredere în privinţa evoluţiei numărului de salariaţi. La nivelul judeţului Călăraşi, firmele intervievate asupra dinamicii numărului de salariaţi în anul 2006, au răspuns în varianta optimistă („vor crește numărul salariaţilor”) în proporţie de 59%, mai mare decât valoarea rezultată pentru nivelul naţional (39,7%). Nivelul cu care se previzionează creşterea numărului de salariaţi pentru anul 2006 față de 2005 –în decurs de 6 luni- este de 14,1% la nivel naţional, în timp ce la nivelul Regiunii Sud Muntenia, acesta era cu un procent mai ridicat (15,1%). Pentru judeţul Călăraşi acest parametru este de 14%, determinat de 8 firme „optimiste”. Sondajul arată o creştere la nivel Regional, de la un număr de 4907 salariaţi, la 5646 salariaţi, lucru ce s-ar fi realizat la nivelul a 70 firme. Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal, în special pentru: comerţ; servicii; turism și alimentaţie; construcţii; textila-pielărie situaţie foarte apropiată de cea valabilă pentru judeţul Călăraşi. În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat şi o anchetă în rândul firmelor, complementară informaţiilor furnizate de prognozele realizate pe termen mediu şi lung.
Fig. 4.2.3.2.a. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS
- Eroarea tolerată la nivel naţional: ±1.55% la un nivel de încredere de 95%; - Eroarea tolerată la nivel regional: ±4.4% la un nivel de încredere de 95% Estimări cu privire la următoarele 6 și 12 luni pe regiuni de dezvoltare 
Fig. 4.2.3.2.b. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS REGIUNEA SUD MUNTENIA – RATA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE 
Fig. 4.2.3.2.c. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS Se anticipează o creștere a numărului de salariați în următoarele 12 luni pentru industria textilă și confecții, grădinari și cultivatori și personal de serviciu din hoteluri și birouri. Ancheta în rândul salariaţilor (1239 subiecţi din 113 firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional, pe care ne permitem să le considerăm valabile și la nivelul Regiunii Sud Muntenia, respectiv judeţului Călăraşi:
4.2.3.2.1 Anchete implementate de către Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a judeţului Călărași, la agenţii economici din judeţ -2008 şi 2009 Începând cu anul 2007, la exerciţiul de actualizare a documentelor PRAI și PLAI, s-a încercat independent de echipa asistenței tehnice a programului PHARE TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), implementarea unor anchete la nivelul agenţilor economici, de către AJOFM-urile din Regiune. Anchetele au fost în 2007 şi 2008 structurate pe baza unor chestionare (elaborate cu îndrumarea specialiştilor din învățământ). Chestionarele aplicate la nivelul AJOFM-urilor în anul 2009, au fost de forma unui model simplificat, elaborat de către ANOFM, derulat în paralel cu un alt tip de chestionar aplicabil şomerilor indemnizaţi, şi sunt aplicate în scopul fundamentării unui necesar de formare profesională, în paralel realizându-se şi intervievări ale şomerilor aflaţi în plată. Astfel, în 2009 au fost intervievaţi în judeţul Călăraşi 449 agenţi economici (față de 421 sondaţi în 2008 şi 381 în 2007), din care numai 125 (27,8%) sunt dispuşi să angajeze personal. Aceşti angajatori ofereau în intervalul ianuarie-martie 2009, 816 locuri de muncă, din care 29 pentru studii superioare, 24 pentru studii medii, 763 fiind pentru cei cu pregătire de nivel de bază sau inferior. Se observă că deşi numărul agenţilor economici chestionaţi în 2009 este apropiat de cel din 2008, numărul locurilor de muncă ce pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor a scăzut de la 4947 la 816, ceea ce spune foarte mult despre capacitatea angajatorilor de a prevedea sfârşitul şi efectele crizei economico-financiare. Din analiza locurilor de muncă ce pot fi oferite de angajatorii care au răspuns la chestionare în anul 2009, locuri ce necesită o pregătire pretabilă absolvenţilor de învăţământ profesional, se desprind ca domenii de pregătire avantajate: mecanica; construcţiile și lucrările publice; turism și alimentaţie publică; agricultura. Ocupaţiile cel mai des întâlnite în răspunsuri - confecţioner asamblor articole din textile, vânzător, dulgher, zidar, fierar betonist, lăcătuş mecanic. Ocupaţiile solicitate de angajatorii chestionaţi, pentru cei cu studii medii, vizează în principal sfera serviciilor (mai ales medicale). Am remarcat că faţă de anul 2008, ca si ocupaţii care erau frecvent cerute de angajatori, în 2009 acestea înregistrează o scădere considerabilă a solicitărilor. Acestea sunt: laminorist, mecanic auto, prelucrător prin aşchiere (strungar, frezor, rectificator), electrician constructor, instalator instalaţii încălzire centrală, tâmplar universal, confecţioner produse electrotehnice, electronist aparate şi echipamente de automatizări, lucrător hotelier. Remarcăm că, în continuare nu s-a realizat un echilibru între cerere şi ofertă şi o negociere a acestora, în domeniul prelucrării articolelor din textile, unde apar cele mai multe înregistrări la solicitările din partea angajatorilor. Pentru ocupaţii cu studii superioare, la chestionările din 2009 s-au înregistrat puţine solicitări.
Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potenţiala reprezintă nivelul estimat ca necesar, in termeni de populaţie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populaţie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populaţie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu populaţia ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimează necesarul de populaţie ocupată, însă evoluţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alţi factori, in primul rând demografici, migraţie etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică. A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve. Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020. Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă. Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:
Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:
- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013 - pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.
- VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013). - Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.
- VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013. - Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant. A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008. În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).
Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist. Tabelul 4.2.2.b (mii persoane)
În ipotezele scenariului de bază (moderat) proiecţia cererii potenţiale relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov. Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009 Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul. Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic. Tabelul 4.2.2.c Prognoze ale cererii pentru Regiunea SUD MUNTENIA (nr. persoane)
Tab. 4.2.4.b. Prognoze ale cererii pentru judeţul Călăraşi
Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN. În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecţie dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare profesională a ţinut cont de numărul de salariaţi din acest sector economic. Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea. Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea SUD MUNTENIA este următoarea
%
Tab. 4.2.4.e. Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Călărași %
NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional în cadrul studiului previzional, sunt justificate în baza urmatoarelor considerente:
Tab. 4.2.4.f. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii
Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020. Se recomandă ca ponderea ÎPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2. Yüklə 1,65 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
valuarea decalajului de calificare la nivelul proaspăt absolvenţilor (persoane care au absolvit în ultimele 12 luni un nivel/ciclu educaţional)