2. Demografie
Populaţia reprezintă elementul constitutiv esenţial al devenirii umane. De mărimea dar şi de calitatea populaţiei, două valori aflate într-o complexă conexiune, care determină toate procesele socio-economice într-un anumit spaţiu uman, depind atât intensitatea acestor fenomene cât şi specificitatea derulării lor.
2.1 Situaţia prezentă 2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală.
În judeţului Călăraşi, populaţia la 1 iulie 2010, a fost de 311898 locuitori, cu o densitate de 61.6 locuitori pe km2, situându-se pe locul 34 în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi pe locul 34 al densităţii, în ierarhia judeţelor (vezi anexa Anexa 1a - Demografie).
Fig. 2.1.1.Sursa: INS
Cu anumite particularităţi, tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în judeţul Călăraşi.
Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe, au făcut ca populaţia judeţului să se diminueze în perioada 2004 -2010 cu 6690 persoane. La nivelul judeţului Călăraşi se constată un uşor trend descendent, de populaţie, care din punct de vedere demografic se apropie ca „performanţă” de media naţională.
2.1.2.Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)
Fig. 2.1.2.Sursa: INS
La nivel judeţului pe medii de rezidenţă, preponderentă este populaţia rurală (peste 61%), aceasta fiind peste media înregistrată la nivelul Regiunii Sud Muntenia. Această pondere ridicată a populaţiei rurale se corelează cu ponderea ridicată a ocupării în sectorul agricol şi implicit cu performanţele economice scăzute ale judeţului. Repartiţia pe medii, la 1 iulie 2010, la nivel de judeţ era de 38.59% din populaţie în mediul urban şi 61.41% în mediul rural, faţă de 41.44% şi respectiv 58.56% cât se înregistra la nivel regional. În ceea ce priveşte gradul de urbanizare, judeţul Călăraşi se situează după judeţele Prahova, Călărași, fiind cel mai slab judeţ în ceea ce priveşte gradul de urbanizare. Acest aspect negativ este amplificat şi de faptul că judeţul Călăraşi se numără printre cele 17 judeţe a căror reţea de localităţi urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni (inclusiv reşedinţa de judeţ având o populaţie sub 100.000 de locuitori).
2.1.3. Distribuţia pe sexe
Structura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă numerică a populaţiei feminine. Astfel, la 1 iulie 2010, 51,0% din populaţia judeţului Călăraşi era de sex feminin şi 49,0% de sex masculin (vezi Anexa 1a - Demografie).
La vârste tinere, până la 29 ani, raportul pe sexe este favorabil bărbaţilor, după această vârstă femeile devenind majoritare.
2.1.4. Structura pe grupe de vârstă
S
Fig. 2.1.3.Sursa: INS
tructura pe grupe mari de vârstă a populaţiei s-a modificat, pe fondul scăderii numărului de locuitori, precum şi datorită înaintării în vârstă a generaţiilor diferite ca mărime. Astfel, structura pe grupe de vârstă a populaţiei are amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal, scăderi natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei în vârstă de 0-14 ani. Comparativ cu 1 iulie 2004 în anul 2010 se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) de la 16,8% la 16,4% (-2,4 mii persoane) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani şi peste), de la 22,1% la 22,4% ( -0,4 mii persoane). Populaţia adultă (15-59 ani) reprezintă 61,2% din total, în scădere (-3,8 mii persoane) faţă de 1 iulie 2004. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 20-24 ani, 35-44 ani, 50-59 ani şi a scăzut cea din grupele de vârstă 15-19 ani, 25-34 ani şi 45-49 ani. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă).
2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale.
În raport cu situaţia din ţările U.E. (27) ponderea populaţiei vârstnice (65 ani şi peste) din România este mai mică în anul 2009 14,9% total ţară, 17,3% la nivelul judeţului Călăraşi, faţă de 17,1% în U.E. (27). În anul 2010 la nivel de judeţ grupele de vârstă „0-14” ani şi „65 ani şi peste” au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban (cu 1,6 , respectiv cu 9,4 puncte procentuale). Fig. 2.1.5.a. Sursa INS
|
În schimb, populaţia adultă (15-64 ani) are pondere mai mare în urban (cu 11,0 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban).
Grupa de vârstă 15-24 de ani, ce poate fi utilizată ca proxim pentru populaţia şcolară, care în următorii cinci ani va pătrunde pe piaţa muncii, prezintă o pondere mai mare în mediul urban (14,5%) faţă de mediul rural (13,4%). Structura pe vârste a populaţiei pe medii rezidenţiale confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural. În mediul rural ponderea populaţiei vârstnice este mai mare decât cea din mediul urban cu 9,4 puncte procentuale .
|
Fig. 2.1.5.b. Sursa INS
2.1.6. Structura etnică
La Recensământului populaţiei din 18 martie 2002 a rezultat că 94,1% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţile naţionale reprezentând 5,9%, din care 5,7% rromi (ţigani). După religie, 98,8% din populaţia judeţului este de confesiune ortodoxă, 0,4% adventistă de ziua a VII-a, 0,4% penticostală şi 0,4% alte confesiuni.
Actuala situaţie demografică a judeţului este rezumatul direct şi cumulativ al complexelor evoluţii ale principalelor fenomene demografice – natalitate (fertilitate), mortalitate şi migraţiune. În anul 2010 rata natalităţii a fost de 10,5 născuţi-vii la 1.000 locuitori, peste media pe ţară (9,9‰). În mediul urban, rata de natalitate este superioară celei din mediul rural (11,1% faţă de 10,2%). Rata mortalităţii a fost de 14,1 decedaţi la 1.000 locuitori, peste nivelul înregistrat pe total ţară(12,1‰).
Dimensiunea inferioară a ratei natalităţii comparativ cu cea a mortalităţii a generat un spor natural negativ (-1131 persoane şi respectiv -3,6‰), care s-a dovedit a fi un fenomen permanent după anul 1990. În anul 2010, s-au înregistrat 50 decese sub un an, rata mortalităţii infantile în judeţul Călăraşi fiind de 15,1 decese sub un an la 1.000 născuţi-vii, în scădere comparativ cu ultimii ani, peste media pe total ţară (9,8‰) şi cu mult peste media înregistrată în ţările U.E.-27 (4,7‰ în anul 2009).
Vârsta medie a populaţiei judeţului Călăraşi era în anul 2009 de 40,1 ani, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată la nivel naţional. Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 41,6 ani, a fost mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,1 ani. În perioada 2007-2009 durata medie a vieţii la nivelul judeţului Călăraşi a fost de 71,81 ani (67,57 ani la bărbaţi şi 76,47 ani la femei) înregistrând o tendinţă de creştere în ultima perioadă. Femeile au avut o durată medie a vieţii mai mare cu 8,9 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din rural cu 0,69 ani.
2.1.7. Mişcarea migratorie
Un factor al scăderii populaţiei Regiunii Sud Muntenia este migraţia, atât cea internă, cât şi cea externă. Mutaţiile din structura socio-economică a României au determinat o intensă mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio-demografice a populaţiei în profil teritorial. În cadrul migraţiei interne, fluxul rural-urban merită o menţiune deosebită, fiind cel care deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populaţie care este mai dispusă la modificarea domiciliului se constată o migrare a populaţiei tinere către oraş, mai întâi la şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii. Anii tranziţiei au generat noi tendinţe privind migraţia internă a populaţiei, remarcându-se o inversare a fluxului migratoriu sat-oraş pe de o parte şi o reducere a migraţiei interne interjudeţene, pe de altă parte. Anul 1998 marchează o schimbare de sens a migraţiei sat-oraş, de acum înregistrându-se în mod constant un sold migratoriu pozitiv în mediul rural. Oraşul nu mai absoarbe, ca în trecut surplusul de forţă de muncă din mediul rural. Judeţul Călăraşi se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ. În anul 2010 şi-au stabilit domiciliul în judeţul Călăraşi 5969 persoane, cu o rată a migraţiei interne de 19,1 persoane la 1.000 locuitori şi au plecat din judeţ 6262 persoane, cu o rată a migraţiei interne de 20,1 persoane la 1.000 locuitori. În cadrul stabilirilor de domiciliu în judeţul Călăraşi fluxul migraţiilor în rural ( din rural şi din urban) deţinea cele mai mari ponderi (42,2% şi 34,0% ).
Tab. 2.1.7.a. Mişcarea migratorie în anul 2010 – Judeţ Călăraşi
Regiune/
Judeţe
|
Sosiţi-total
|
Din care sosiţi din:
|
Plecaţi
|
Din care plecaţi în:
|
Migraţia externă
|
Sold migratoriu
|
Judeţe ale Regiunii Sud
|
Alte judeţe
|
În cadrul judeţului
|
Judeţe ale Regiunii Sud
|
Alte judeţe
|
În cadrul judeţului
|
Sosiţi (imigranţi)
|
Plecaţi (emigranţi)
|
Intern
|
Inclusiv
migraţia externă
|
Sud Muntenia
|
62877
|
5033
|
19168
|
38676
|
65725
|
5033
|
22016
|
38676
|
341
|
602
|
-2848
|
-3109
|
Călăraşi
|
5969
|
598
|
2408
|
2963
|
6262
|
568
|
2731
|
2963
|
14
|
40
|
-293
|
-319
|
Sursa: Baza de date pe judeţ –D.R.S. Călăraşi
Motivele principale ale migraţiei interne sunt legate de problemele familiale (căsătorii, pensionări, etc.) în detrimentul celor legate de muncă. Reducerea migraţiei pe distanţe scurte în favoarea celei pe distanţe lungi, a făcut ca migraţia interjudeţeană să depăşească migraţia intrajudeţeană. În anul 2010, numărul persoanelor provenite din alte judeţe care şi-au stabilit domiciliul în judeţul Călăraşi a fost de 3006 (50,4% din totalul stabilirilor de domiciliu). Alături de migraţia internă, un factor deosebit de important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivelul judeţului un flux migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat persoane care aveau rude sau prieteni plecaţi. Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din judeţ să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA , Canada.şi Marea Britanie . După anul 1995, judeţul Călăraşi a înregistrat o emigrare a populaţiei (în special a celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi alte ţări europene.
Tab. 2.1.7.b. Fluxurile migraţiei interne, urban şi rural,
determinate de schimbarea domiciliului, în anul 2010
|
Sosiţi
|
Plecaţi
|
Număr
|
%
|
Număr
|
%
|
Total
|
5969
|
100,0
|
6262
|
100,0
|
În/din rural din/în urban
|
2520
|
42,2
|
2130
|
34,0
|
În/din urban din/în urban
|
567
|
11,1
|
1179
|
18,8
|
În/din rural din/în rural
|
1342
|
28,6
|
1689
|
27,0
|
În/din urban din/în rural
|
930
|
18,1
|
1264
|
20,2
|
Sursa: Baza de date pe judeţ –D.R.S. Călăraşi
Dostları ilə paylaş: |