Planning familial si metode contraceptive


Dezavantajele metodei: practicarea ei implica o puternica motivaţie



Yüklə 138,47 Kb.
səhifə2/4
tarix11.08.2018
ölçüsü138,47 Kb.
#69129
1   2   3   4

Dezavantajele metodei:

  1. practicarea ei implica o puternica motivaţie


  2. nu intodeauna este dorita sau acceptata.

  3. eficacitatea este variabilă în acord cu motivaţia individuală şi cu o serie de variabile fiziologice şi patologice( măsurarea temperaturii nu se practică matinal sau nu se respecta măcar cateva ore de repaus fiind încalcate astfel condiţiile bazale, stress, consumul de alcool, boala infecţioasă etc.)

  4. abstinenţa sexuală este necesara pe perioadă destul de lunga fiind deseori neacceptata de cuplu şi determinand probleme maritale.

  5. nu se poate practica pe durata cat femeia alapteaza.

  6. eficienţa metodei este mai mica decat a celor mai multe metode contraceptive.

  7. este necesară deseori o lunga perioadă de învăţare a metodei.

  8. la adolescente sunt frecvente ciclurile anovulatorii, ceea ce poate face dificilă învaţarea şi practicarea metodei.

  9. la femeile în premenopauză care au cicluri neregulate sau anovulatorii pot exista confuzii în evaluarea semnelor de fertilitate.

Metoda mucusului cervical:

Sub influenţa estrogenilor, mucusul cervical sufera modificări cantitative şi calitative care sunt percepute de femeie, dar, în acest caz femeia trebuie să aibă această abilitate, abilitate care depinde şi de gradul de instruire al femeii.

Modificările caracteristicilor mucusului sunt urmarea creşterii nivelului de estrogeni , pe măsura ce ne apropiem de momentul ovulaţiei; mucusul devine mai abundent, mai elastic, are aspectul de albuş de ou, aspect care indică faptul că femeia se află în plină perioadă fertilă cand secreţia de mucus realizează un varf( peak).

Aceasta perioadă este precedată de alte doua perioade în care mucusul este absent( senzaţie de vagin uscat), sau mucusul este prezent în cantitate redusă, este gros, opac, aderent( senzaţie de lipicios la nivelul vaginului).

Contactul sexual este permis:


  • imediat dupa menstruaţie pană in ziua cand apare senzaţia de umezeală evidentă la nivelul vaginului.

  • la sfarşitul zilei a 4-a dupa apariţia peak-ului şi pană la urmatoarea menstruaţie.
Avantajele metodei:

  1. este la îndemană, prezintă siguranţă şi reversibilitate.

  2. practicarea ei determină o perioadă de abstinenţă sexuală mult mai redusă decat în cazul măsurarii temperaturii bazale( contactul sexual poate avea loc atat preovulator cat şi postovulator).

Dezavantajele metodei:

  1. este însoţită de erori mai ales dacă este prezentă o infecţie vaginală sau cervicală

  2. prezenţa secreţiilor vaginale datorită stimularii sexuale dă rezultate fals pozitive.

  3. medicamentele utilizate în tratamentul sinuzitelor sau al rinoreei fac ca mucusul să devină uscat.

  4. stresul poate modifica caracterele mucusului.

  5. nu se poate folosi la femeia care alaptează.


Metoda calendarului:

Necesită înregistrarea lungimii ciclurilor menstruale( şi nu durata menstruaţiei) pe parcursul a 6 luni( dupa unii chiar 12 luni) înainte de a începe practicarea metodei.

Cu ajutorul metodei se calculează

prima zi fertilă = ciclul cel mai scurt - 18

ultima zi fertilă = ciclul cel mai lung - 11

Această metodă prezintă o rată mare de eşec deoarece lungimea ciclului care va urma este estimativa.


Metoda simptotermică: reprezintă o combinaţie a celor trei metode care, în acest caz sunt folosite simultan cu scopul de a permite o eficacitate mai mare planificarii familiale naturale.


  1. Coitus interruptus:

Reprezintă retragerea penisului din vagin înainte de ejaculare. Această metodă împreună cu inducerea avortului( avortul provocat) şi mariajul tarziu, sunt considerate a fi responsabile de cel mai mare declin al fertilitaţii în Europa preindustriala.

Metoda rămane cea mai importanta metodă de control a fertilitaţii in tarile lumii a treia.

Această metodă are avantaje evidente: disponibilitate imediata, şi absenţa costului.

Există o rată considerabilă a eşecurilor cu această metodă deoarece penisul trebuie sa fie complet retras din vagin şi de la nivelul organelor genitale externe, deoarece sarcina se poate produce prin ejaculare la nivelul organelor genitale externe în absenţa penetraţiei.


3. Amenoreea de lactaţie:

Cel puţin teoretic ovulaţia este suprimată în timpul lactaţiei. Alăptarea la san creşte concentraţia prolactinei şi scade eliberarea de GnRH ( hormon eliberator de gonadotropine) din hipotalamus, scăzand eliberarea hormonului luteinizant( LH), astfel încat maturarea foliculara este inhibată.

Durata acestei supresii este variabilă, şi este influenţată de durata şi frecvenţa alaptatului, de timpul scurs de la naştere şi probabil de status-ul nutriţional matern.

Chiar şi în cazul în care alăptarea continuă, ovulatia poate reapărea dar, este puţin probabil ca aceasta să se producă înainte de 6 luni, în special dacă femeia este amenoreică şi alimentaţia nou nascutului se realizeaza exclusiv la san.

Daca femeia nu mai doreşte o sarcina imediat, trebuie utilizată o alta metodă de contracepţie dupa 6 luni de la naştere, cand menstruaţia se reinstalează, sau imediat dupa iniţierea diversificării alimentare.

Această metodă nu este de încredere deoarece nu toate femeile pot alapta suficient nou nascutul, precum şi datorită faptului că există femei care pot avea ovulaţie şi deci pot concepe chiar pe durata alăptatului timpuriu cand cel puţin teoretic protecţia este considerată a fi prezentă.

În general, contraceptivele orale nu sunt recomandate in timpul lactaţiei, deoarece reduc cantitatea de lapte la unele femei. Pot fi utilizate metodele hormonale făra estrogeni. Acestea includ contraceptivele orale care conţin numai progesteron: Norplant şi Depo Provera, deoarece nici unul din acestea nu scade producţia de lapte. Metodele de barieră, spermicidele si dispozitivele intrauterine sunt alternative potrivite pentru mamele care alaptează.
METODE CONTRACEPTIVE DE BARIERĂ

Sunt de asemenea metode contraceptive non-hormonale al căror mecanism de acţiune constă în impiedicarea ascensionarii spermatozoizilor in tractul genital superior, sau in cazul prezervativului , nu permite contactul spermatozoizilor cu mucoasa organelor genitale externe sau cu mucoasa vaginală.

Aceste metode ofera : - siguranta( nu prezinta reacţii adverse, decat poate alergia la componentele lor).

- nu au contraindicatii absolute.

- se pot obţine de la farmacie fara reţeta medicală sau de la cabinetul de contracepţie.

- unele dintre ele oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală ex. prezervativul

Indicatii principale:


  • Metodă preferată de către bărbat sau de către femeie.

  • Cand există contraindicaţii absolute pentru alte metode de contraceptie.

  • Metodă alternativă sau temporară de contraceptie.

  • Cand femeia foloseste medicamente care interferă cu contraceptivele orale, scazandu-le astfel eficienta.

  • In cazul cuplurilor care au contacte sexuale neregulate.




  1. Prezervativele




  1. Masculin

  • Prezervativele moderne sunt confecţionate din latex natural. Prezervativul confectionat din intestin de animal( cec de miel) sunt inca vandute si preferate de cei ce considera ca acestea ofera o senzatie mai placuta. Exista si prezervative din poliuretan.

Prezervativul capteaza si retine fluidul seminal, prevenind astfel intrarea spermatozoizilor in vagin.Actual prezervativele au un perete subtire de 0,02mm si sunt prelubrifiate cu spermicid : nonoxinol 9( marea majoritate) si sunt mai eficiente decat cele nelubrifiate.

Se vand rulate si ambalate separat si se deruleaza pe penisul in erectie.

Nu se reutilizeaza, folosindu-se unul nou pentru fiecare contact sexual.

Prezervativele se dau fara reteta medicala oricăror persoane care le solicita, ele protejand împotriva unei sarcini nedorite si impotriva bolilor cu transmitere sexuala ca de exemplu infecţia cu virusul HIV.

Riscul de rupere al prezervativului exista, si asta se datoreaza frictiunii, mai ales daca vaginul nu este suficient lubrifiat.


  • Lubrifianţii al caror constituent principal este apa pot reduce riscul ruperii. De asemenea prezervativele foarte subtiri au un mare risc de rupere comparativ cu cele standard.

  • Produsii pe baza uleioasa precum uleiul mineral trebuie evitati deoarece acestia reduc rezistenta prezervativului in mod marcat.

  • De recomandat verificarea produsului inainte de utilizare, lasarea unui spatiu proximal care se va umple cu lichid seminal si retragerea penisului din vagin inainte de încetarea erectiei. Se poate utiliza suplimentar o substanta spermicida introdusa în vagin crescand astfel eficacitatea utilizarii prezervativului.

  • Daca prezervativul se rupe in timpul contactului sexual, se poate folosi spuma sau gel spermicid introdusa rapid în vagin, sau mai sigur se utilizeaza o metoda de contraceptie postcoitala de urgenta.

  • Nu se folosesc niciodata in scopul prevenirii ruperii unui prezervativ doua prezervative suprapuse.

  • Manipularea lui de catre persoanele cu unghii lungi determina riscul de rupere al acestuia.

  • Instructiunile de folosire vor fi oferite de catre medic, iar pacientul va fi intrebat si totodata pus sa repete daca a inteles modul de utilizare.

  • Prezervativul trebuie sa aiba pe ambalaj data fabricatiei si data expirarii; se pastreaza în loc racoros si uscat.


b. Feminin

  • Se mai numesc pungi vaginale si sunt confectionate din poliuretan. De recomandat:

  • A se utiliza un prezervativ nou pentru fiecare contact sexual

  • Se insera adecvat astfel incit inelul intern sa se afle in vagin si cel extern la nivelul vulvei

  • Se asigura introducerea penisului in interiorul invelisului

  • Dupa contactul sexual se indeparteaza prezervativul cu precautie pentru a nu imprastia lichidul seminal.

  • Sunt mult mai scumpe decat cele masculine, si de asemenea mult mai putin solicitate de catre paciente.




  1. Metode de barieră

Exista 4 tipuri de metode de barieră vaginală: diafragma vaginală, pesarul cervical, capişonul cervical si

vimula.

Diafragma vaginala:

Consta dintr-o membrana de cauciuc fin (latex) ce acopera un dispozitiv circular, flexibil.



Exista mai multe tipuri de diafragme in functie de forma pe care o are marginea dispozitivului: spirala, plata sau arcuata( in cupola). Diafragmele spiralate şi plate devin ovale atunci cand sunt comprimate pentru insertie. Diafragmele arcuate formeaza un arc sau iau forma de semiluna atunci cand sunt comprimate; ele sunt mai usor de inserat corect.

  • Medicul trebuie sa recomande diafragma potrivita pentru pacientă. Se utilizează dimensiunea maximă care poate fi inserata fara ca pacienta sa aibă vreun disconfort.

  • Adaptarea diafragmei dupa ce femeia a nascut sau daca greutatea corporala s-a modificat cu mai mult de 10%( 7-10 Kg).

  • Este contraindicata in prolapsul uterin semnificativ, la femeile care au nascut de curand, la cele care nu-si pot palpa corect colul uterin sau cele care au avut infectii urinare repetate in antecedente.

  • Medicul trebuie sa instruiasca pacienta asupra modului de insertie si sa verifice prin examinare,inserarea corecta a diafragmei de catre pacienta . Aceasta trebuie sa acopere cervixul si vaginul superior.

  • Se utilizeaza initial un set de diafragme test de dimensiuni variate. Diafragma test este inserata si verificata prin palpare. Diafragma trebuie sa se deschida usor in vagin si sa umple fundurile de sac vaginale fara tensiune. Trebuie aleasa cea mai larga diafragma care se potriveste confortabil. Diafragmele cu masura 65, 70, sau 75( ele exista de la dimensiunea de 50 la 90) sunt utilizate de majoritatea femeilor.

  • Diafragma trebuie utilizata in asociere cu un spermicid( acest lucru nu este esential pentru eficacitatea contraceptiva a diafragmei).

  • Femeile care au utilizat diafragma in mod constant, prin indepartarea, spalarea si reinserarea zilnica a diafragmei, fara a utiliza un spermicid, au avut o frecventa mai scazuta a sarcinilor decit femeile care au utilizat diafragma in mod conventional folosind un spermicid numai la nevoie.

  • Daca se foloseste un spermicid, inainte de insertia diafragmei se adauga o lingurita de gel sau

de crema spermicida hidrosolubila in domul diafragmei si se lubrifiaza complet marginea diafragmei cu acest gel. Diafragma este inserata cu domul orientat in jos astfel incit cervixul se va situa in bazinul de spermicid.

  • Se insera diafragma si se verifica pozitionarea corecta. Diafragma poate fi inserata cu cateva ore inainte de contactul sexual.

  • Se lasa pe loc cel putin 8 ore dupa contactul sexual( niciodata mai mult de 24 de ore) pentru a permite imobilizarea spermatozoizilor apoi se indeparteaza si se curata cu apa si sapun şi se lasă la uscat S intr-un loc ferit de caldura. Este contraindicata aplicarea de talc pe suprafata diafragmei, deoarece expunerea genitala la talc poate predispune la cancer ovarian. Dupa indepartare se verifica integritatea diafragmei.

  • Daca se repeta contactul sexual inainte de 8 ore, se introduce suplimentar gel sau crema spermicida in vagin, fara modificarea pozitiei diafragmei.

  • Diafragma se inlocuieste cu una noua o data la 2 ani( in cazul in care nu s-a deteriorat in acest timp, caz în care trebuie schimbata la acel moment).

Precauţii la utilizarea diafragmei

  • utilizarea indelungata in timpul multiplelor contacte sexuale pare sa creasca riscul infectiilor vezicale. Daca cistita recurenta constituie o problema, se poate utiliza o diafragma cu dimensiune mai mica care asigura o protectie ferma sau un pesar cervical. Problema poate fi datorată atit obstructiei mecanice cat si alterării florei vaginale produsă de catre spermicid( vaginita).

  • iritatiile locale datorita alergiei la spermicid sau latex.

  • leucoreea urat mirositoare poate aparea daca diafragma este lasata mai mult de 24 de ore in vagin. În acest caz se indeparteaza diafragma si se face tratament specific pentru infectia vaginala.


Pesarul anticoncepţional:

    • se mai numeşte calota anticoncepţionala cervicala şi este mult mai mic decat diafragma, nu contine un dispozitiv circular marginal si acopera numai cervixul.

    • este utilizat in asociere cu spermicide si este mentinut timp de 48 de ore.

    • selectarea pesarelor cervicale:

- Dimensiunea cervicala este estimata prin inspectie si palpare. Femeile nulipare necesita de obicei masura 22 in timp ce femeile multipare necesita masura 25.

- Pesarul este inserat prin comprimarea intre index si police şi se introduce in vagin cu domul orientat spre exterior. Pesarul este apoi impins cu blandeţe in sus, pentru a se fixa pe cervix. Pesarul este introdus cu ajutorul degetului examinator pentru a crea o presiune negativa la nivelul cervixului. Pentru o buna fixare domul trebuie sa ramana comprimat cateva secunde iar exercitarea unei presiuni laterale usoare asupra marginii nu trebuie sa deplaseze pesarul. Cel mai mic pesar Prentiff( 22mm) este prea mare pentru multe femei nulipare astfel încat o buna fixare nu poate fi obtinuta.

- Înainte de utilizare o treime a calotei este umpluta cu gel sau crema spermicida. Poate fi mentinut in situ timp de 72 de ore. Pacienta este instruita sa verifice deplasarea pesarului dupa contactul sexual si este sfatuită sa utilizeze o metoda contraceptiva aditionala precum prezervativul, pana cand este certă absenta deplasarii pesarului.

Femeile ce utilizeaza pesare cervicale sunt protejate impotriva dezvoltarii displaziei cervicale. In studiul Famcap, rezultatele citologiei cervicale cervicale a sugerat o ameliorare in timpul utilizarii lor. Utilizarea pesarului cervical nu a fost asociata cu cistita.




  1. Spermicidele vaginale

Combina un spermicid chimic(nonoxinol-9 sau octoxinol) cu o baza de crema, gel, spuma aerosol, tablete sau supozitor.

Spermicidele sunt detergenti activi de suprafata neionici ce imobilizeaza spermatozoizii.

Spuma aerosol produce o dispersie rapida la nivelul intregului vagin oferind cea mai buna protectie.

Gelurile si supozitoarele ce se topesc prezinta o distributie redusa si necesita un interval de 10-15 minute de asteptare pentru a se topi.

Utilizarea exclusiva a spermicidelor are eficienta considerabil redusa in comparatie cu prezervativele sau diafragmele cu spermicide, astfel incat ele se utilizeaza in marea majoritate a cazurilor in combinatie cu alte metode.

Folosite singure sunt de preferat la femeile la care fertilitatea este scazuta datorita varstei sau lactatiei.

Nonoxinol-9 nu este absorbit din vaginul uman si studiile efectuate nu au evidentiat un risc crescut pentru pierderea sarcinii, defecte congenitale sau greutate redusa la nastere, la femeile ce utilizeaza spermicide, in comparatie cu alte femei.

Alegerea spermicidului depinde de preferintele pacientei si de sensibilizarea locala la substantele bazice. Spumele si cremele sunt de preferat deoarece se disperseaza adecvat. Supozitoarele sau tabletele necesita o dizolvare initiala ceea ce face ca dispersia acestora sa nu poate fi apreciata.

Nonoxinol-9 este toxic pentru lactobacilii care colonizeaza in mod normal vaginul. Femeile ce utilizeaza spermicidele in mod regulat prezinta o crestere a colonizarii vaginale cu bacteria Escherichia coli si pot fi predispuse la bacteriurie cu E. coli dupa contactul sexual.



Metodele de bariera si prezervativul din latex reduc riscul bolilor cu transmitere sexuala( BTS).

  • Utilizarea consecventa a metodelor de bariera determina reducerea frecventei gonoreei, infectiilor cu ureaplasma, si a bolilor inflamatorii pelviene precum si a sechelelor acestora( infertilitatea tubara).

  • Cel mai mare beneficiu este inregistrat in urma combinarii metodelor de bariera cu spermicidele.

  • Utilizarea singulara a spermicidelor nu este eficienta , riscul aparitiei unei sarcini fiind destul de mare.

  • Chlamydia trachomatis, virusul herpetic tip 2, virusul imunodeficientei umane( HIV), si virusul hepatitei B nu penetreaza prezervativele din latex dar traverseaza prezervativele confectionate din intestin animal. O protectie suplimentara este asigurata de asocierea spermicidului nonoxinol-9.

Prezervativul ofera de asemenea o protectie relativa impotriva neoplaziei cervicale.


  1. Dispozitivele intrauterine (DIU)

Sunt niste piese flexibile facute din metal sau plastic( acestea erau folosite odata dar in momentul de fata nu se mai folosesc).

Actual exista si DIU care elibereaza progesteron( levonorgestrel).

Sunt foarte folosite in intreaga lume, deşi exista o teama nejustificată dealtfel de a dezvolta boală inflamatorie

pelviana.

DIU sunt disponibile in 2 variante:


  • Progestasert – eliberator de hormoni( progesteron) si care necesita inlocuire mai frecventa decat cel de cupru

  • Paraguard- constituie tipul din cupru T380 care ofera siguranta si contraceptie pe termen lung(10 ani) cu eficienta echivalenta sterilizarii tubare. Acesta are benzi de cupru pe bratele laterale ale T- ului aditional sarmei de cupru din jurul tulpinei, asigurand o suprafata totala de 380 mm de cupru, aproape dublu fata de suprafata de cupru a primelor dispozitive din cupru.

Mecanism de actiune:

DIU determina formarea unei spume biologice in interiorul cavitatii uterine ce contine filamente de fibrina, celule fagocitare si enzime proteolitice. DIU elibereaza continuu o anumita cantitate de metal producand un raspuns inflamator mai accentuat.

Toate DIU stimuleaza formarea de prostaglandine in interiorul uterului, în concordanta cu contractia musculaturii netede si inflamatia.

Studii de microscopie electronica ale endometrului efectuate la femei ce utilizeaza DIU evidentiaza alterari in morfologia suprafetei celulelor, in special la nivelul microvililor celulelor ciliate.

Se produc alterarii majore in compozitia proteinelor din interiorul cavitatii uterine. Climatul intrauterin alterat interfera cu pasajul spermatozoizilor prin uter, impiedicind astfel fertilizarea.

DIU nu determina avortul.

Eficacitatea contraceptiva nu depinde de interferenta cu implantarea, desi acest fenomen poate apărea si poate sta la baza utilizarii DIU de cupru in contraceptia de urgenta.

Spermatozoizii pot fi obtinuti prin mediere laparoscopica din lichidul de irigatie recoltat de la nivelul tubelor uterine la femeile martor la mijlocul ciclului, in timp ce in lichidul obtinut de la femeile care utilizeaza DIU nu s-au gasit spermatozoizi.

Ovulul eliminat din tube, observat in sterilizarea tubara, nu a aratat nici o evidenta a fertilizarii la femeile ce utilizeaza DIU.

Studii ale gonadotropinei corionice umane (hCG) serice nu au indicat prezenta sarcinii la femeile ce utilizeaza DIU.
Progestasert


  • contine progesteron natural in interiorul unei capsule polimerice, care permite eliberarea sustinuta, lenta a hormonului.

  • Acesta produce o mucoasa endometriala atrofica.

  • In Europa este disponibil un dispozitiv ce elibereaza un compus progesteronic cu potenta crescuta – NORGESTREL. Acesta produce concentratii intrauterine mai mari de progesteron, realizind jumatate din nivelurile sanguine realizate de implantul cu LEVONORGESTREL, niveluri ce sunt suficiente pentru a inhiba ovulatia la unele femei.

Eficienta:

- Ambele dispozitive au un procent scazut al ratei sarcinilor.

- Progestasert determina o frecventa mai mare a esecurilor.

Infectia:

- un studiu prospectiv efectuat de OMS a evidentiat ca BIP( boala inflamatorie pelviana) creste numai in primele 20 de zile dupa insertie.

Expunerea la agenti patogeni transmisi pe cale sexuala este un factor determinant mai important al BIP decat utilizarea DIU ; Femeile care au un singur partener sexual nu au prezentat o crestere a BIP, comparativ cu femeile celibatare sau cu parteneri sexuali multipli.

- Actinomicoza este unica infectie pelviana care a fost asociata cu DIU. Aceasta asociere intre BIP si actinomicoza a fost raportata numai la femeile ce utilizeaza DIU. Frecventa colonizarii cu actinomyces creste odata cu durata utilizarii dispozitivelor din plastic, fiind mai scazuta pentru cele eliberatoare de cupru.

- Cand o femeie purtatoare de DIU este suspectata de prezenta BIP sau salpingita, acesta trebuie inlaturat imediat, se efectueaza culturi si se instituie tratament antibiotic in doze mari; cand actinomyces este detectata prin cultura cervicala este indicata indepartarea DIU si tratament oral cu penicilina.

- Prezenta abcesului pelvian trebuie suspectata si exclusa prin examen ecografic.

Sarcina ectopica:

- Daca sarcina apare la femei ce utilizeaza un DIU aceasta este ectopica la 5% din cazuri. Aceasta este consecinta faptului ca tubele uterine sunt mai putin protejate impotriva sarcinii decat uterul.

- Progestasertul creste usor riscul de sarcina ectopica datorita faptului ca progesteronul afecteaza motilitatea tubara fara a inhiba ovulatia.
Fertilitatea:

- In general dupa indepartarea DIU femeile obtin sarcina imediat. Cazurile de infertilitate tubara sunt in prezent atribuite expunerii la agenti patogeni transmisi pe cale sexuala care confera un anume risc de infertilitate. DIU moderne ofera un grad mult mai scazut de infertilitate.
Contraindicatiile utilizarii DIU:


  • Sarcina

  • Istoricul de BIP actuala sau in antecedente

  • Orice infectie serioasa la nivelul tractului genital inferior( cervicita, vaginita), inclusiv TBC cu localizare la acest nivel.

  • DIU cu progesteron nu se vor insera femeilor cu afectiuni hepatice acute sau cronice.

  • Sangerarile genitale nediagnosticate.

  • Cancerul de corp sau col uterin, cancerul ovarian, iar pentru DIU cu progesteron: cancerul de san.

  • Anomaliile uterine( desi o femeie cu cavitati uterine separate trebuie sa poarte 2 DIU).

  • Fibroamele uterine mari.

  • La femeile nulipare si la cele cu parteneri sexuali multipli datorita riscului de BIP.

  • La femeile cu menstre abundente.

  • Alergia la cupru sau boala Wilson pentru DIU cu cupru.

  • Supresia imuna cronica. Femeile cu aceste conditii sunt considerate a fi predispuse unui risc mai mare pentru BIP, dar aditional eficacitatea DIU poate fi compromisa.


Insertia DIU:

In cadrul primei vizite se face anamneza( antecedentele pacientei: atat fiziologice cat si patologice, acestea din urma incluzand: antecedentele obstetricale si ginecologice, boli prezente: diabet zaharat, anemie, imunosupresie,BTS in antecedente sau actuale inclusiv SIDA , existenta partenerilor sexuali multipli, etc.).

Se efectueaza examenul fizic si genital

Se fac culturi cervicale pentru Neisseria gonorrhea, Chlamydia trachomatis.

Se furnizeaza pacientei informatii detaliate despre riscuri si alternative( acestea incluzand posibilitatea aparitiei unor menstruatii abundente si dureroase), momentul insertie si al extragerii, cand trebuie sa vina la control, precum si costurile.

Pacienta trebuie sa evite activitatea sexuala pana la revenirea pentru insertia DIU.

Este recomandata premedicatia orala cu inhibitori de prostaglandine- ibuprofen

Trebuie luata in considerare profilaxia antibiotica cu tetraciclina.

Efectuarea insertiei trebuie realizata de un medic cu experienta in domeniu.

Se insera in timpul menstrelor pentru a exclude posibilitatea unei sarcin prexistente, insa pot fi introduse in orice moment al ciclului.

Insertia este precedata de un test urinar de sarcina si de o examinare pelviana pentru a determina pozitia si marimea uterului.

Atentionati femeia sa vina la control daca prezinta amenoree, daca nu mai palpeaza firele DIU( exista posibilitatea expulziei spontane a dispozitivului dupa insertie mai ales in primele 6 saptamani sau in timpul menstrelor), sau daca are febra, frison, secretii vaginale purulente, dureri pelviene( care sunt simptome de infectie pelviana).


Alegerea DIU:

Din cele 2 tipuri de DIU, cel din cupru( tipul T 380A) este preferat de majoritatea femeilor ce doresc contraceptie intrauterina. Acesta asigura o protectie pe o durata de 10 ani , are o frecventa a sarcinilor destul de redusa, si scade riscul de sarcina ectopica.

Tipul Progestasert trebuie inlocuit mai frecvent, si prin aceasta expune teoretic pacienta la riscul infectiei cu fiecare insertie iar costul este marcat crescut. Este mai putin eficient si creste usor riscul de aparitie al sarcinii ectopice, deoarece progesteronul mai intervine şi asupra motilitatii tubare si a mucusului cervical. Totusi, acesta reduce cantitatea de sange menstrual si dismenoreea, in timp ce tipul T380A din cupru creste sangerarea menstruala si durerea asociata.

De retinut că toate tipurile de DIU protejeaza mai mult împotriva unei sarcini intrauterine decat impotriva celei ectopice; astfel incat daca o femeie care poarta DIU ramane gravida aceasta sarcina mai curand este ectopica.



Controlul femeilor purtatoare de DIU:

  • revine la control la 3 luni dupa insertie si nu mai devreme de prima menstruatie( in cazul in care nu exista alte probleme enumerate mai sus).

  • urmarirea de rutina se face anual.

  • se rezolva problemele aprute pe parcurs, se efectueaza examinarea sanilor, se face citologie Babeş Papanicolau, se efectueaza Hb si hematocritul si se trateaza orice infectie genitala aparuta( cervicita, vulvovaginita).

  • daca femeia are anemie, se poate administra fier oral.

  • daca in primele zile dupa insertia DIU apar dureri in etajul abdominal inferior putem administra aspirina, ibuprofen sau paracetamol.


METODE CONTRACEPTIVE HORMONALE

- contraceptivele hormonale sunt constituite din steroizi sexuali feminini estrogen şi progesteron sintetic sau numai dintr-un compus progesteronic.

- acestea pot fi administrate sub forma de contraceptive orale, implante si preparate injectabile.

- contraceptivele hormonale cel mai frecvent utilizate sunt cele orale combinate( COC):

monofazice( cu aceeasi doza de estrogen si progesteron administrate in fiecare zi a ciclului) si multifazice( bifazice sau trifazice), in care doze variate de steroizi sunt administrate de-a lungul celor 21 de zile ale ciclului( in general doza de progesteron diminua progresiv in aceste preparate).

- acestea se gasesc sub 2 forme:



  • versiunea de folii care contin 21 de pilule: care se administreaza 1 pilula/ zi timp de 21 de zile dupa care se intrerup timp de 7 zile pentru a permite instalarea sangerarii de privatie ce mimeaza ciclul menstrual normal.

  • versiunea de 28 de zile care are 7 tablete fara actiune contraceptiva pentru ultimile 7 zile ale ciclului, astfel incat utilizatoarea ia o pilula pe zi si incepe o noua folie imediat dupa consumarea primei folii.

CO care nu contin estrogen ci numai progesteron se administreaza in fiecare zi fara intrerupere.

Mecanismul de actiune principal al COC este de a inhiba ovulatia, existand mecanisme aditionale care se datoreaza in special progesteronului( inhibarea ovulatiei prin supresia secretiei de LH, ingrosarea mucusului cervical, atrofierea endometrului, alterarea motilitatii uterului si a trompelor uterine).

Ovulatia poate fi inhibata numai prin estrogen sau numai prin progesteron oral, dar in acest caz sunt necesare doze mai mari.

Ovulatia insa poate fi inhibata şi cu o doza mult mai mica din fiecare hormon efect evident cand cei 2 agenti se administreaza combinat.

COC suprima secretia bazala de FSH si LH.

COC diminueaza capacitatea glandei hipofize de a sintetiza gonadotropine atunci cand este stimulata de hormonul hipotalamic eliberator de gonadotropine( GnRH). Foliculii ovarieni nu ajung in stadiul matur, estradiolul este sintetizat in cantitati reduse, iar peak-ul de LH de la mijlocul ciclului nu se produce. Ovulatia nu are loc, corpul luteal nu se formeaza si progesteronul nu se sintetizeaza. Aceasta blocare a ovulatiei este dependenta de doza.

COC recente, minidozate nu realizeaza o blocare foarte intensa, permitind o concentratie bazala relativ mai mare de FSH si LH decat formulele cu doze mari. Aceasta determina o probabilitate mai mare a aparitiei ovulatiei daca administrarea pilulei a fost omisa, sau daca pacienta urmeaza un tratament medicamentos care interfera cu actiunea OC.


Actiunea hormonilor steroidieni:
Denumirea hormonilor steroizi sexuali provine de la activitatea lor biologica. Steroizii sexuali sunt absorbiti rapid la nivelul tractului intestinal, ajungind direct la ficat pe calea circulatiei portale, unde sunt rapid metabolizati si inactivati. Prin urmare administrarea pe cale orala necesita doze mari de steroizi. Aditia gruparii etinil la carbonul 17 al moleculei steroidiene impiedica degradarea acestuia de catre enzima hepatica 17- hidroxisteroid dehidrogenaza.

Compusii progesteronici:



  • Progesteronul este secretat de celulele corpului galben, si in prima parte a sarcinii de catre placenta; cantitati minime sunt secretate de corticosuprarenala. Secretia de progesteron se produce doar in perioada de existenta a corpului galben( faza luteala), deci de la a 14-a la a 28-a zi a ciclului estral( in faza foliculara cantitatile secretate fiind minime).Sinteza de progesteron se realizeaza din colesterol provenit din LDL circulante.

Actiunile fiziologice ale progesteronului:

  • La nivelul ovarului determina reluarea meiozei in ovulul din foliculul ce va ovula( componenta progestativa din COC scade in acest fel riscul de cancer de ovar, efect ce apare dupa o utilizare de minimum 3 luni si persista dupa 15 ani de la terminarea tratamentului).

  • La nivelul trompelor uterine: scade amplitudinea si frecventa contractiilor.

  • Uterul constituie cel mai important organ tinta al progesteronului, acesta determinand modificare endometrului si miometrului, in vederea implantarii si nutritiei oului( endometru decidual).

  • De asemenea progesteronul din COC reduce riscul de aparitie al fibroamelor uterine la femeile care utilizeaza aceste pilule de peste 10 ani de zile.

  • Are efecte antiestrogenice asupra musculaturii uterine, diminuand excitabilitatea, motilitatea si sensibilitatea la oxitocina( aceste efecte ale progesteronului se exercita prin 2 categorii de mecanisme: reduce sinteza receptorilor pentru estrogeni, iar pe de alta parte stimuleaza activitatea unor enzime implicate in catabolismul estrogenilor- prin aceste actiuni antiestrogenice, progesteronul are un efect protector fata de riscul de declansare a hiperplaziei endometriale si cancerului endometrial consecutive stimularii estrogenice prelungite.

  • Stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare, actionand pe fondul actiunii prealabile a estrogenilor, induce repausul mitotic in celule, astfel incat el se opune actiunii proliferative a estrogenilor avand astfel efect protector pentru instalarea cancerului de san.

  • Produce o crestere a temperaturii bazale( 0,5) prin interventia la nivelul centrului termic din hipotalamus, crestere ce coincide cu momentul ovulatiei si se mentine toata faza progesteronica a ciclului estral. Concentratia de progesteron creste lent din ziua varfului preovulator al LH-ului, atingand nivel maxim concomitent cu peak-ul de LH, dupa care scade putin, crescand din nou si realizand al 2-lea peak care coincide cu valorile maxime de progesteron. Cu 2-4 zile inainte de instalarea sangerarii menstruale datorita reducerii treptate a activitatii corpului progestativ, valorile plasmatice ale progesteronului scad progresiv la valoarea preovulatorie.

  • La nivelul colului uterin progesteronul determina scaderea secretiei de mucus cervical si modificarea proprietatilor sale fiziochimice, aceasta determinand scaderea penetratiei spermatozoizilor in faza luteala a ciclului ovarian, cat si in cursul tratamentului cu progesteron.

  • Are efect direct asupra centrilor respiratori din trunchiul cerebral determinand cresterea sensibilitatii acestor centrii la stimulul lor fiziologic( presiunea partiala a CO2), astfel incat stimuleaza respiratia, determina cresterea eliminarilor urinare de Na si nu poseda efect anabolizant proteic

  • Actioneaza ca un inhibitor competitiv al aldosteronului la nivelul tubilor renali, determinand scaderea reabsorbtiei sodiului care duce la cresterea secretiei corticosuprarenaliene de aldostewron( de exemplu in sarcina).

  • Efectul progesteronului asupra sistemului hipotalamo- hipofizar de control al activitatii ovariene se exercita aproape in exclusivitate asupra hipotalamusului: progesteronul sintetic are un efect supresiv marcat asupra secretiei ciclice de LH, determinand disparitia peak-ului mediociclic de LH( acest peak este necesar pentru a se produce ovulatia), astfel incat , sub actiunea progesteronului sintetic se poate opri ovulatia la femei.


Actiunile progesteronului sintetic:

  • în CO, progesteronul este un compus sintetic ce mimeaza efectul progesteronului natural de care difera structural.

  • Exista 2 clase principale de progesteron : clasa estran( compusii 19- norprogesteronici) care sunt structural asemanatori cu testosteronul şi clasa pregnan care sunt structural asemanatori progesteronului.

  • Unul din compusii pregnan: medroxiprogesteron acetatul - este unul dintre cei mai utilizati compusi progesteronici injectabili.

  • Compusii progesteronici sunt diferiti in functie de afinitatea fata de receptorii pentru estrogeni, androgeni si progesteron , prin capacitatea de a inhiba ovulatia si prin capacitatea de a se substitui progesteronului si de a antagoniza estrogenii.

  • Efectele minime anabolice si potential androgenice se mentin la fel ca si o parte din efecte minime estrogenice din cauza legarii şi de receptorii pentru estrogeni.

  • Unii compusi progesteronici se leaga direct de receptor( levonorgestrel, noretindrona), in timp ce altii necesita bioactivare prealabila ( desogestrel) care este transformat in organism in metabolitul sau activ 3-cetodesogestrel .

  • Drospirenone:

  • este un compus progesteronic care este analog spironolactonei; pe langa efectele progesteronului are si o afinitate crescuta pentru receptorii hormonilor mineralocorticoizi avand deci actiune antimineralocorticoida. Efectul contraceptiv analog celorlalte CO se realizeaza prin combinatia 3 mg drospirenona si 30 microgr.etinil estradiol ( Yasmin).

  • Avand efect spironolactona – like, activitate antiandrogenica si antimineralocorticoida trebuie controlat nivelul K seric, evitand utilizarea Yasmin la femeile cu probleme renale, adrenale sau hepatice.

  • CO care contin drospirenona sunt utilizate la femeile cu sindrom premenstrual.

  • Utilizarea Yasminului a redus semnificativ retentia de apa si cresterea apetitului la aceste femei.

Actual exista 3 compusi progesteronici, care sunt considerati mai selectivi decat compusii 19- norprogesteronici deoarece efectul lor androgenic este redus sau inexistent la doze ce inhiba ovulatia. Acestia sunt:

- norgestimat

- desogestrel

- gestoden


  • Acesti progesteroni au efecte asemanatoare cu precedentii lor in ceea ce priveste controlul sangerarilor si al amenoreei, au efect neglijabil pe metabolismul carbohidratilor, cresc globulina de legare a hormonilor sexuali crescand in acest fel cantitatea de testosteron liber, explicandu-se astfel unele din efectele lor adverse ca hirsutismul si acneea. De asemenea pot interveni si pe metabolismul lipidelor efect insa nedovedit clinic( pentru acesti compusi de ultima generatie efectele metabolice sunt minime).

  • Asupra factorilor de coagulare nu au o influenta semnificativa.

  • asupra metabolismului lipidic compusii progesteronici sintetici scad concentratia de HDL( mai ales compusii derivati din 19- nortestosteron) acesta fiind un efect de tip androgenic si de asemenea cresc concentratia de LDL - toate acestea in mod doza dependent.

  • In cadrul metabolismului glucidic progesteronul diminua toleranta la glucoza crescand rezistenta la insulina, deoarece se fixeaza pe receptorii insulinici( avand deci actiune competitiva cu insulina); aceasta este valabil mai ales pentru derivatii de 19 – nortestosteron si este de asemenea dependenta de doza administrata.


Compusii estrogenici:

  • Cei trei estrogeni naturali sunt reprezentati de : estradiol, estrona si estriolul. Ei provin din sinteza ovariana, corticosuprarenaliana si din conversia periferica a unor precursori.

- COC contin unul din urmatorii 2 estrogeni importanti de sinteză amandoi fiind diferiti fata de

estradiolul natural:

- mestranol - acesta este tot etinil estradiol dar cu un grup metil suplimentar; acesta necesita bioactivare la nivel hepatic, unde grupul metil este clivat eliberand agentul activ – etinil estradiolul ; mestranolul are afinitate scazuta fata de receptori.

- etinil estradiolul: este forma activa care are afinitate mare pentru receptorii estrogenici si al carui metabolism variaza de la individ la individ, riscul de tromboza fiind legat de componenta estrogenica a contraceptivului.

( COC ce contin 35 micro gr. etinil estradiol realizeaza aceeasi concentratie sanguina hormonala ca si COC care contin 50 micro gr. de mestranol).

- estrogenii inhiba secretia de FSH, stabilizand astfel endometrul; de asemenea ei potenteaza si efectul progesteronului determinand cresterea numarului de receptori pentru progesteron.



  • efectele estrogenilor pe organele tinta sunt numeroase, ei actionand asupra: ovarului, trompelor, uterului, organelor genitale externe, sanului, hipofizei, tiroidei, corticosuprarenalei, cat si asupra diferitelor metabolisme, toate acestea fiind importante de luat în considerare in cazul prescrierii pilulei contraceptive.

- estrogenii produc retentie tisulara de apa prin cresterea osmolaritatii mediului extracelular datorita

retentiei de sodiu ; acest efect este evident premenstrual cand apar edeme.

De asemenea aparitia HTA la multe femei care fac tratament cu estrogeni se poate explica prin acest

mecanism( in acest caz fiind vorba şi despre o predispozitie genetica).



  • estrogenii scad lipemia si colesterolemia si cresc discret trigliceridemia: ei cresc HDL si scad LDL avand astfel efect antiaterosclerotic.

  • în metabolismul fosfocalcic, estrogenii determina scaderea resorbtiei osoase si a concentratiei PTH datorita scaderii raspunsului paratiroidelor la stimulul hipocalcemic.

  • în echilibrul fluidocoagulant estrogenii sintetici din COC intervin prin cresterea sintezei factorilor 1,2,7,9, 10, crescand astfel riscul de tromboembolism.

Efectele anticonceptionale:


  • CO combinate suprima secretia bazala de FSH si LH diminuand capacitatea glandei hipofize de a sintetiza gonadotropine atunci cand este stimulata de GnRH( hormonul hipotalamic eliberator de gonadotropine).

  • Astfel foliculii ovarieni nu ajung in stadiul matur, estradiolul este sintetizat in cantitati reduse, iar peak-ul de LH de la mijlocul ciclului nu se produce ; ovulatia nu are loc, corpul luteal nu se formeaza, si progesteronul nu se sintetizeaza – aceasta blocare a ovulatiei este dependenta de doza.

  • CO recente minidozate nu realizeaza o blocare foarte intensa, permitind o concentratie bazala relativ mai mare de FSH si LH decat formulele cu doze mari. Aceasta determina o probabilitate mai mare a aparitiei ovulatiei daca administrarea pilulei a fost omisa, sau daca pacienta urmeaza un tratament medicamentos care interfera cu actiunea CO.

  • Administrarea acestor contraceptive determina o rata scazuta a sarcinilor: 2-3 sarcini/1000 femei/an.

  • Prima generatie de contraceptive continea > 50 microgr. etinil estradiol; urmatoarea generatie continea 30-35 etinilestradiol si levonorgestrel, norgestimat sau alt progesteron din familia noretindronei; a treia generatie contine 20-30 etinilestradiol si gestoden sau desogestrel.



Efectele vasculare ale CO:

  • CO cresc riscul cardiovascular la femeile predispuse prin cresterea riscului de aparitie a trombozelor; tromboembolismul poate fi impartit in:

  • venos: embolismul pulmonar si tromboza venoasa profunda

  • arterial: infarctul de miocard si accidentul vascular cerebral.

  • In mod normal, sistemul de coagulare mentine un echilibru dinamic intre sistemele sangvine procoagulant si anticoagulant. Estrogenii afecteaza ambele sisteme intr-un mod doza dependent. Tinta care trebuie atinsa in cadrul coagularii este producerea de trombina care converteste fibrinogenul intr-un cheag de fibrina.

  • Pentru cele mai multe femei, fibrinoliza( anticoagularea) este crescuta ca si coagularea, mentinand echilibrul dinamic la niveluri crescute ale productiei si degradarii fibrinogenului.

  • CO actuale, minidozate, au un efect masurabil mai mic asupra sistemului de coagulare, iar factorii ce determina coagularea( acesti factori cresc coagularea cand sunt crescuti: fibrinogenul, factorul 7,8,10 si factori care cresc coagularea cand scad: antitrombina III, proteina C si S) cresc in aceeasi proportie ca si factorii fibrinolitici( factori care favorizeaza coagularea cand cresc: plasminogenul si factorul de inhibare a plasmin ogenului si factori care favorizeaza coagularea cand descresc: antiplasmina).

  • Cea mai mica doza de estrogeni( 30-35 micro gr de etinil estradiol), reduce riscul unui eveniment tromboembolic in comparatie cu doze mai mari( 50 micro gr de estrogeni) de CO.

  • La femeile fumatoare la care se administreaza CO cu doza mica, activarea sistemului de coagulare este mai marcata decat la cele nefumatoare – scade timpul de protrombina, creste concentratia fibrinogenului, si scade antitrombina III- dar in acelasi timp fibrinoliza este mai accentuata.

  • La majoritatea femeilor, utilizarea CO nu este asociata cu o stare de hipercoagulabilitate detectabila, dar pot apare variatii individuale: la femeile cu istoric familial de tromboza, au fost descoperite niveluri relativ reduse de anticoagulant antitrombina III, in timp ce concentratiile de fibrinogen si fibronectina( omasura a distrugerii endoteliale) au fost crescute semnificativ la femeile obeze si hipertensive.

  • Femeile cu deficit familial de antitrombina III, proteina C sau proteina S, au o probabilitate foarte mare de a suferi episoade tromboembolice daca li se administreaza CO care contin estrogeni( din fericire aceste anomalii sunt rare).

  • Recent a fost descoperita o mutatie la nivelul genei responsabile de sinteza factorului 5 al coagularii( factorul 5 LEIDEN) la un procent de 3-5% din populatie; factorul 5 anormal rezista clivajului indus de proteina C, un anticoagulant natural, producand un sindrom cunoscut sub numele de REZISTENTA LA PROTEINA C ACTIVATA , la aprox. 30% din populatia care prezinta tromboembolism venos; riscul crescand de pana la 8 ori la persoanele heterozigote.

  • Sarcina reprezinta o provocare aditionala pentru femeile cu defecte ereditare ale anticoagularii.

  • O femeie ce prezinta o tulburare la nivel venos ( tromboembolism idiopatic sau istoric familial in acest sens) in timpul utilizarii CO, trebuie evaluata complet dupa recuperare prin colaborarea cu un specialist hematolog: masurarea nivelului antitrombinei III, proteinei C si S, si atunci cand este posibil identificarea mutatiei factorului 5 Leiden. CO nu trbuie considerate drept cauza unica a episodului tromboembolic.

  • Bolile cardiace ischemice si accidentul vascular cerebral au fost considerate cauze de deces la femeile care utilizau CO. Insa s-a demonstrat ca nu CO reprezinta cauza mortii la aceste femei ci, varsta avansata si asocierea lor cu fumatul; astfel incat CO nu se dau de regula la femei fumatoare cu varsta mai mare de 40 de ani .( CO se prescriu in general la grupa de varsta 15-39 de ani).

  • Nici riscul pentru embolie pulmonara, infarct de miocard, sau hemoragie intracerebrala nu creste in timpul folosirii CO.

  • Cele mai multe femei care au suferit un AVC in timpul utilizarii CO, au fost de natura ischemica arteriala, si nu de natura hemoragica sau de cauza: tromboza venoasa. Cele mai multe din aceste femei prezinta una din urmatoarele cauze secundare: stenoze sau neregularitati arteriale, malformatii arteriale sau arteriovenoase. Totusi hemoragia cerebrala exista la utilizatoarele de CO si justifica 20% din AVC aparute la aceste femei.

  • Femeile ce utilizau CO cu 50 micro gr de estrogen aveau un risc relativ de 2,9 pentru AVC, in timp ce femeile ce utilizau preparate cu 30-40 microgr. estrogen sau cu 20 microgr. aveau un risc relativ de 1,8.

  • Ceea ce este cert este ca fumatul creste riscul de AVC cu 50% indiferent de utilizarea pilulei.


In concluzie:

  • estrogenii cresc productia factorilor de coagulare spre deosebire de progesteron care nu prezinta acest efect.

  • Cele ce utilizeaza ocazional aceste CO nu prezinta cresterea riscului pentru bolile cardiovasculare.

  • Chiar si dozele mici de estrogen indiferent de doza de progesteron cresc riscul de tromboembolism venos mai ales in primii 1-2 ani de utilizare si creste proportional cu greutatea si varsta pacientei.

  • Fumatul nu are efecte asupra tromboembolismului venos.

  • Fumatul si estrogenul au un efect aditiv asupra riscului de tromboza arteriala.

  • HTA reprezinta un factor aditiv de risc

  • Dozele mici de CO nu cresc riscul de IM sau stroke la femeile sanatoase nefumatoare indiferent de varsta( femeile ce prezinta un AVC in timpul utilizarii CO, trebuie evaluate complet pentru determinarea altor cauze, inclusiv sindromul antifosfolipidic si defecte ale sistemului anticoagulant)

  • Aproape toate cazurile de IM sau stroke au aparut la femeile cu doza mare de estrogen , cu factori de risc asociati si cu varsta mai mare de 35 de ani.

  • Riscul de tromboza venoasa asociata cu utilizarea CO moderne este crescut . dar se manifesta cu predilectie in timpul primului an de utilizare a CO.

  • Riscul este influentat in mod principal de doza de estrogen si diferenta intre a doua si a treia generatie de produsi de progesterone este nesemnificativa.

  • Impactul fumatului asupra riscului de tromboza venoasa este mai mic decat in cazul trombozei arteriale.


Efectele CO asupra metabolismului glucozei:

  • Estrogenii administrati ca atare nu au efecte adverse asupra metabolismului glucozei, dar compusii progesteronici prezinta antagonism insulinic.

  • Formulele contraceptive orale utilizate in trecut, cu continut mare de compusi progesteronici, determinau la pacientii normali anomalii ale testelor de toleranta la glucoza asociate cu niveluri crescute de insulina.


Efectele CO asupra metabolismului lipidic:

  • CO cu doze mari pot avea efecte adverse semnificative asupra lipidelor.

Androgenii si estrogenii au efecte competitive la nivelul lipazei hepatice, enzima cu importanta critica pentru metabolismul lipidic.Estrogenii scad LDL si cresc HDL, modificari ce determina scaderea riscului de ateroscleroza. Estrogenii cresc concentratia trigliceridelor. Formulele cu doze mici au efecte adverse minime asupra lipidelor, iar formulele mai recente( cu compusi progesteronici precum desogestrel si norgestimat) produc modificari potential benefice prin cresterea HDL si scaderea LDL. Femeile la care valorile lipidice sunt mai mari decat valoarea medie inainte de tratament, vor avea probabil niveluri anormale in timpul tratamentului. La dozele utilizate in preparatele actuale ( 100 microgr. levonorgestrel si 20 microgr etinilestradiol), nu exista dovezi care sa sugereze ca un compus progesteronic anume este mai sigur decat altul in ceea ce priveste alterarea valorilor lipidelor plasmatice.
Efecte endocrine ale CO:

  • estrogenii influenteaza sinteza hepatica a unor enzime si a unor proteine din plasma, astfel incat,CO pot produc modificari la nivelul unor variate proteine sintetizate de catre ficat.

Estrogenii cresc sinteza si nivelul in circulatie al globulinei de legare a hormonului tiroidian. Sunt afectate astfel testele functiei tiroidiene ce sunt bazate pe legarea hormonului tiroidian de catre globulina ,crescand tiroxina totala( T4) . Rezultatele testelor actuale ale functiei tiroidiene, masurate prin tiroxina libera( free T4) si testele radioizotopice cu iod, sunt normale.

  • estrogenii cresc globulina de legare a cortisolului plasmatic

  • cortisolul activ si cel liber sunt crescuti, fara a se cunoaste efectele lor metabolice.

  • Raspunsul la hormonul adrenocorticotropic( ACTH) este normal.




  1. Contraceptive care conţin numai progesteron ( minipilula) :




  • Sunt contraceptive hormonale orale care contin numai progesteron in doza mai mica.( 0,350 mg ).

  • Se ia o pilula zilnic, din prima zi a menstrei de regula la aceeasi ora. Se utilizeaza concomitent o metoda suplimentara in primele 7 zile deoarece unele femei ( foarte putine) ovuleaza devreme( la 7-9 zile dupa aparitia menstrei) ; daca s-a uitat o pilula sau daca femeia are un episod de gastroenterita care interfera cu absorbtia, se ia imediat ce este posibil urmatoarea si se utilizeaza imediat o metoda suplimentara cel putin 2 zile ;daca pilula a fost luata la o distanta mai mare de 3 ore se utilizeaza o metoda suplimentara cel putin 2 zile; daca se uita mai mult de 2 pilule si nu apare menstruatia in 4-6 saptamani se face test de sarcina.

  • Pentru multe din ele efectul depinde foarte mult de doza compusului .Efectul contraceptiv este dependent de modificarile de la nivelul endometrului , de modificarile mucusului cervical si al motilitatii tubare. Endometrul involueaza fiind impropriu nidatiei si mucusul cervical devine aderent si impermeabil.

  • Minipilula care contine 0,075 mg desogestrel pare a fi mai protectiva deoarece exercita un efect remarcabil asupra inhibarii ovulatiei.

  • La concentratii sangvine mici de progesteron, ovulatia poate avea loc.

  • In cazul pilulei minidozate care contine numai progesteron si care asigura 0,3 mg de noretindrona/zi( Micronor), 40% din cicluri sunt ovulatorii, 25% au functie luteala inadecvata, 18% prezinta maturatie foliculara fara ovulatie, si 18% reprezinta supresie completa a dezvoltarii foliculare.

  • La concentratii sangvine moderate de progesteron, se constata niveluri bazale normale de FSH si LH, iar maturarea foliculara se produce intr-o oarecare masura – productia de estradiol este prezenta si se initiaza descarcarea de estradiol, care in mod normal declanseaza eliberarea hipofizara de LH ; insa, descarcare de LH nu se produce, si prin urmare ovulatia nu apare.

  • Riscul sarcinii ectopice in caz ca contraceptia esueaza este crescut si cu toate acestea o sarcina ectopica in antecedente nu reprezinta o contraindicatie de administrare.

  • La concentratii sangvine mai mari de progesteron, nivelul bazal al FSH-ului este redus, activitatea foliculara este redusa, productia de estradiol este scazuta, iar descarcarea de LH nu se produce.

  • Aceste contraceptive sunt mai putin eficiente, mai ales la femeile tinere ; la cele trecute de 35 de ani eficacitatea este similara cu a contraceptivelor orale combinate.

  • Ambele tipuri de contraceptive au un potential de eroare care depinde si de utilizator.

  • Minipilula cu levonorgestrel poate fi asociata cu acnee deoarece activitatea androgenica a acestuia scade in circulatie globulina de legare a hormonilor sexuali ; nivelul sanguin de steroizi liberi( levonorgestrel si testosteron) este crescut in ciuda dozelor scazute. Acest efect este invers cu cel determinat de CO combinate in care efectul progesteronului este contracarat de estrogen care induce cresterea SHBG.

  • Compusii progesteronici injectabili si cei sub forma de implante sunt mult mai putin supusi erorii utilizatorului.

  • CO utilizate in trecut, cu , continut mare de compusi progesteronici, determinau la pacientele normale anomalii ale testelor de toleranta la glucoza asociate cu niveluri crescute de insulina.

  • Androgenii si compusii progesteronici, determina scaderea nivelurilor HDL si cresterea nivelurilor LDL, antagonizand astfel modificarile benefice determinate de estrogeni.

  • Indicatiile principale de administrare:




  • adolescentele( daca respecta cu strictete ora de administrare a minipilulei) sau femeile cu varsta

mai mare de 40 de ani ( datorita fertilitatii scazute).

  • femei care alapteaza( nu exista influenta asupra cantitatii de lapte sau asupra cresterii copilului, ele putand sa inceapa sa ia minipilula la 3 zile dupa nastere); la aceste femei se adauga efectul prolactinei de inhibare a ovulatiei.

  • atunci cand estrogenii sunt contraindicati: afectiuni cardiovasculare, lupus eritematos sistemic, anomalii ale sistemului de coagulare.)

  • femei cu HTA( aceste pilule nu influenteaza TA si factorii coagularii- deci nu au riscuri de tromboza venoasa, putand fi administrate si femeilor cu varice).

  • femeile obeze

  • femei al caror libido este scazut prin administrarea pilulei combinate.

  • femei care au migrena sau au avut crize migrenoase in timpul administrarii COC.

  • femei care primesc medicamente care cresc metabolismul hepatic ca de exemplu: rifampicina, fenobarbitalul, primidona, carbamazepin, etosuximid, griseofulvina.

  • Contraindicatiile principale includ :

  • afectiuni maligne ale sanului

  • afectiuni hepatice acute si cronice

  • sangerari genitale nediagnosticate

  1. Implantele hormonale:




  • In cazul utilizarii implantului subcutanat ce elibereaza levonorgestrel( Norplant), exista un grad de maturare foliculara si productie de estrogeni, dar nivelul maxim de LH este scazut, iar ovulatia este frecvent inhibata.

  • Norplantul consta din 6 elemente sub forma de bastonase fiecare masurand 34mm in lungime, cu diametrul extern de 2,4 mm, si contine 36 mg de levonorgestrel. In primele 6-12 luni dupa insertie, se elibereaza aproximativ 80 microgr/zi. Frecventa eliberarii scade apoi treptat la 30-35 microgr/zi. Concentratiile sangvine ale steroidului sunt de aproximativ 0,35 ng/ml dupa 6 luni si raman superioare valorii de 0,25 ng/ml timp de 5 ani. Concentratiile plasmatice sub 0,20ng/ml au ca rezultat o frecventa mai mare a sarcinilor.

  • Compusul progesteronic blocheaza eliberarea de LH necesar ovulatiei, astfel incat in decurs de 5 ani numai o treime din cicluri sunt ovulatporii.

  • Proportia ciclurilor ovulatorii creste cu timpul, ca rezultat al declinului in eliberarea hormonului ; in al 4-lea an de utilizare, 41% din cicluri sunt ovulatorii.

  • Mecanismul contraceptiei cu doze mici de progesteron include efecte asupra mucusului cervical, endometrului si motilitatii tubare: mucusul cervical uscat, in cantitate redusa, inhiba migrarea spermatozoizilor in tractul genital superior.

  • Aceste preparate cu eliberare sustinuta permit o concentratie cu eficacitate ridicata la concentratii sanguine relativ scazute de steroid.

  • In ciclul normal, exista o productie mica de progesteron la nivel folicular imediat inainte de ovulatie- acest progesteron fiind esential pentru producerea ovulatiei.

  • Versiunile mai vechi de implante cu perete mai gros, erau mai putin eficiente la persoanele obeze, deoarece nu se elibera suficient preparat in sange; dispozitivele actuale au un perete mai subtire, astfel incat greutatea nu mai reprezinta o problema. Totusi unii medici recomanda ca la femeile obeze implantele sa fie inlocuite dupa 3 ani pentru a mentine un nivel crescut de protectie impotriva sarcinii.

  • Implantul produce atrofie endometriala, astfel incat, ciclul menstrual normal este intrerupt, cu aparitia consecutiva a unor variate tulburari de sangerare, de la sangerarea regulata lunara uzuala, la metroragia frecventa si sangerarea aproape zilnica, pana la amenoree completa. Tipul de sangerare se modifica in timp, iar in final tinde sa devina asemanator unei sangerari menstruale normale. La femeile cu sangerare lunara este posibila prezenta ovulatiei; de aceea, acestea trebuie investigate pentru depistarea prezentei sarcinii in momentul instalarii amenoreei.

  • Norplant nu are efecte adverse asupra lactatiei si poate fi utilizat la femeile ce alapteaza.

  • Efectele sale sunt eliminate rapid prin indepartatea implantului, iar revenirea la statusul fertil este in general prompta.

  • Efectele metabolice:

  • Implantul nu modifica metabolismul glucozei.

  • Modificarile lipidice sunt minime, astfel incat implantul nu promoveaza dezvoltarea aterosclerozei.

  • Reactii adverse:

  • sangerarile neregulate si cefaleea sunt principalele motive de intrerupere a utilizarii implantelor.

  • Alte efecte secundare sunt reprezentate de : acnee, crestere sau scadere ponderala, mastodinie, modificari ale dispozitiei, depresie, hiperpigmentare la nivelul implantului, hirsutism si galactoree.

  • Ocazional, pot apare chisturi functionale simptomatice, care dispar spontan dupa cateva saptamani in absenta interventiei chirurgicale.

Norplant este inserat subcutanat, in regiunea superioara a bratului pe suprafata interna cu ajutorul unui trocar cu calibru 10. Insertia se realizeaza rapid in decurs de cateva minute sub anestezie locala.

Indepartarea norplantului poate necesita o perioada mai lunga.

Capatul bastonasului trebuie prins printr-o mica incizie cutanata, utilizand un bisturiu pentru a taia teaca fibroasa ce se formeaza in jurul bastonasului. Apoi acesta este impins spre exterior prin presiune digitala.

Norplantul II , a fost supusa unei testari extensive. - este la fel de eficient ca si Norplant, dar insertia si indepartarea, se realizeaza cu mai multa usurinta.

Exista si sisteme formate dintr-un singur bastonas ce contin un compus progesteronic nou: 3- ceto- desogestrel( Implanon).



Efectele CO asupra :

  • ficatului: nu exista contraindicatii de administrare a pilulei in afectiunile hepatice decat in cazul prezentei colestazei hepatice si a litiazei biliare; de asemenea nu se administreaza in cazul prezentei unui sindrom de malabsorbtie.Greata, mastodinia, cresterea ponderala( care apare datorita unei reactii anabolice la administrarea steroizilor sexuali) apar rar in conditiile utilizarii de doze scazute de hormoni; de asemenea virilizarea nu este o caracteristica , aceasta necesitand doze de 20-40 mg noretindrona pe zi.

  • CO combinate reduc riscul cancerului endometrial ( utilizarea lor cel putin 12 luni reduce riscul cu 50%, protectia persistand si 20 de ani dupa oprirea contraceptivului).

  • CO combinate reduc riscul cancerului ovarian cu 40% ( o reducere semnificativa a cancerului ovarian de circa 80% se observa abia dupa 10 sau mai multi ani de utilizare a CO deci reducerea riscului este proportionala cu durata utilizarii; acest efect este util la cele cu istoric familial de cancer ovarian).

  • In ceea ce priveste cancerul de col uterin exista o asociere redusa intre utilizarea de CO si cancerul scuamos cervical, aceasta asociere fiind determinata de debutul la varste tinere a activitatii sexuale si expunerea la papiloma virus uman. Femeile ce au utilizat CO au inceput activitatea sexuala la o varsta mai tanara, iar unele studii au raportat mai multi parteneri sexuali la aceste femei. Deoarece metodele contraceptive de bariera reduc riscul pentru cancerul cervical, utilizarea unei metode alternative pentru contraceptie poate produce dificultati in stabilirea unei asocieri.( foarte util este testul Pap facut la fiecare 6 luni la pacientele care iau CO si care au si alti factori de risc).

  • Adenocarcinoamele cervicale sunt rare, dar nu sunt detectate cu aceeasi usurinta ca si alte leziuni prin screening-ul citologiei cervicale, iar incidenta acestora pare a fi in crestere. S-a demonstrat o dublare a riscului de adenocarcinom in cazul utilizarii CO, risc ce creste odata cu durata utilizarii, atingand un risc relativ de 4,4 daca utilizarea totala depaseste 12 ani. Dar deoarece adenocarcinomul este rar, riscul absolut este scazut.

Deci, utilizarea CO reprezinta un factor minor in determinarea cancerului cervical, insa la femeile care au utilizat CO este indicata efectuarea unui test Papanicolau anual.

  • Cancerul mamar:

  • CO au un efect protectiv asupra afectiunilor benigne ale sanilor.

  • Riscul de cancer mamar este mai mic pentru CO care contin o cantitate mai mica decat 50 microgr. de estrogen. CO care contin numai progesteron par a avea un efect protector. Problema in acest domeniu al neoplasmului de san este inca in studiu.

  • Tinerele femei care incep utilizarea CO inainte de 20 de ani prezinta cel mai mare risc pe durata utilizarii si care se mentine inca 5 ani de la intrerupere; aceasta rezulta se spune din dezvoltarea mai accelerata a unor carcinoame preexistente, situatie similara intalnita si in de graviditate sau de terapia hormonala de substitutie de menopauza.

  • Pentru femeile mai in varsta folosirea lor pare a avea un efect protector.

  • Folosirea lor se spune ca nu ar creste riscul de cancer de san la femeile cu istoric familial in acest sens.

  • Se pare ca alaptatul la san si consumul scazut de alcool ar proteja impotriva aparitiei neoplasmului de san.

  • Tumorile hepatice: CO au fost implicate in producerea adenoamelor hepatice benigne. Aceste tumori ce raspund la stimuli hormonali pot determina hemoragii fatale. Ele regreseaza de obicei dupa intreruperea administrarii CO sau prin administrare discontinu; riscul este asociat cu utilizarea indelungata, si in general este destul de mic , deoarece aceste tumori sunt foarte rare.

  1. Contraceptie vaginala si transdermala

Calea intravaginala evita absorbtia CO la nivel gastrointestinal si de asemenea primul pasaj hepatic.

Calea intravaginala se foloseste cand absorbtia gastrointestinala nu poate fi realizata din diverse motive : varsaturi, diaree, interactiuni medicamentoase sau alte motive ( afectiuni inflamatorii ale intestinului subtire).

Administrarea contraceptivelor pe cale orala poate conduce la fluctuatii ale concentratiilor serice care pot conduce la reactii adverse la reactii adverse ca: sangerari neregulate, greata, mastodinie. Fluctuatiile zilnice sunt rare la preparatele vaginale comparativ cu cele transdermale sau orale si mult mai mici la cele intrauterine sau la implant.

- inelul intravaginal ( NuvaRing) este flexibil, moale, transparent, facut din etilen vinil acetate care contine cristale de etonogestrel ( compusul biologic active al desogestrelului cunoscut si sub denumirea anterioara de 3-ketodesogestrel) si etinil estradiol. Inelul este acoperit de o membran din acelasi material etilen vinil acetate de 2 microni grosime . inelul se gaseste intr-o singura dimensiune si anume 4mm in grosime si 54 mm in diametru deci mai mic decat o diafragma care sa se potriveasca la majoritatea femeilor. Inelul elibereaza 15 microg. etinil estradiol si 120 microg. etonogestrel pe zi. Concentratia optima a celor 2 hormoni este atinsa in 24 de ore, concentratie suficienta pentru a inhiba ovulatia cel putin pentru 5 sapatamani.Estrogenul circulant atinge valoarea maxima dupa 2-3 zile iar progesteronul dupa 7 zile. Inelul este inserat de pacienta si este purtat 3 sapatamani. Un nou inel este inserat dupa 4 saptamani pentru a permite instalarea hemoragiei de privatie, desi se poate opta pentru folosirea continua. Daca inelul este scos si nu este pus in 3 ore, se recomanda o metoda suplimentara pentru 7 zile chiar daca inelul este pus la loc. Concentratia steroizilor sexuali nu determina modificari marcate ale nivelelor de HDL si LDL, dar pot creste trigliceridele si globulina de legare a hormonilor sexuali. Adaugarea spermicidelor intravaginale, a ovulelor antifungice, a tampoanelor nu influenteaza absorbtia celor 2 componente active ale inelului.

- plasturele transdermal contine 750 microg.etinilestradiol si 6 mg. norelgestrimin si elibereaza 20microg.etinilestradiol si 150 microg. norelgestromin in fiecare zi ; este aplicat pe abdomenul inferior sau in alt loc ( niciodata la nivelul sanilor).Norelgestromin este primul metabolit activ al norgestimatului administrat oral. Plasturele se aplica in aceeasi zi dar nu fix in acelasi loc o data pe saptamana timp de 3 saptamani urmata de alta saptamana de repaus. Momentul din zi in care se aplica trebuie sa fie cam in jurul aceleiasi ore.




Yüklə 138,47 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin