Planul de management al

7.4. Activităţi interzise în arealul Parcului Natural Porţile de Fier
Art.14. În zonele de protecţie integrală sunt interzise:

    a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;

    b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

c) activităţile prevăzute la art.10 fără avizele, aprobările şi în condiţiile specificate;

d)(i)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri.

(ii)Prin excepţie de la prevederile alin.(1), scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a Parcului Natural Porţile de Fier.

    (iii)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform alin. (2), se face numai cu avizul Administraţia Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, în urma aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, precum şi a autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.

Art.15. În zonele de management durabil sunt interzise :

a) orice alte activităţi cu excepţia celor prevăzute la art.11 ;

b)activităţile de la art.11 fără avizele, aprobările şi în condiţiile specificate ;

c)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;

d)activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

e)(i)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri.

(ii)Prin excepţie de la prevederile alin.(1), scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor din zonă şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a Parcului Natural Porţile de Fier.

    (iii)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform alin. (2), se face numai cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi în urma aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, precum şi a autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.

Art.16.(1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

    a)orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

    b)perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

    c)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

    d)deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

    e)recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

    f)deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

    (2)Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

    a)uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

    b)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

    c)culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

    d)perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;

    e)deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

    f)comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

    (3)Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor.

    (4)În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.

    (5)Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia să fi fost capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale.

    (6)Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

(7) Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă potrivit procedurii de emitere stabilita prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Art.17. În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic de pe raza Parcului Natural Porţile de Fier, se interzic:

a)colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic efectuate fără autorizaţia emisă de autorităţile naţionale stabilite potrivit legii;

b)utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;

c)dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau alte resurse ale peşterilor;

d)degradarea prin inscipţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natură;

e)distrugerea sau degradarea marcajelor şi a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul peşterilor;

f)efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în apropierea intrării unei peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi:derocări, defrişări, baraje, explozii, construcţii ţi alte asemenea;

g)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre interiorul peşterilor;

h)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.

Art.18. Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:

    a)distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;

    b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără avizul Administraţiei Parcului;

    c) intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de Administraţia Parcului;

    d) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică.

Art.19. Pe raza Parcului Natural Porţile de Fier mai sunt interzise următoarele activităţi:

a) camparea în zonele de protecţie integrală;

b) camparea în zonele de management durabil fără avizul Administraţiei Parcului;

c) aprinderea focului în afara localităţilor cu excepţia locurilor special amenajate şi semnalizate prin panouri indicatoare;

d) abandonarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel, cu excepţia locurilor special amenajate;

e) circulaţia autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor, a altor vehicule cu motor şi a bicicletelor în afara drumurile publice, forestiere, a traseelor turistice după indicatoarele sau barierele care le limitează accesul.

f) desfăşurarea de activităţi comerciale de tip ambulant sau amplasarea tonetelor fără aprobarea Administraţiei Parcului, cu excepţia zonelor de zona de dezvoltare durabilă, cu avizele necesare, conform prevederilor legale şi a cabanelor sau pensiunilor turistice care au aprobările legale de înfiinţare şi funcţionare;

g) distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj de pe traseele turistice;

h) turismul ecvestru în afara traseelor amenajate şi semnalizate corespunzător;

i) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul Administraţiei Parcului;

j) recoltarea părţii fertile a solului sau a brazdelor de iarbă, cu excepţia zonelor de dezvoltare durabilă;

k) degradarea construcţiilor, adăposturilor, podeţelor şi a altor amenajări realizate de Administraţia Parcului.

l) desfăşurarea de activităţi în perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier sau în vecinătatea acestuia, ce pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale ;
7.5.Alte reglementări
Art.20.(1)Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate aflate în administrarea Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier, sau din vecinătatea acestora, care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice.

    (2)Planurile şi/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul Parcului Natural Porţile de Fier, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei protejate, şi care, fie individual, fie împreună cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra integrităţii Parcului Natural Porţile de Fier, avându-se în vedere obiectivele de conservare.

    (3)Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emit numai dacă proiectul/planul nu afectează în mod negativ integritatea Parcului Natural Porţile de Fier.

    (4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte negative semnificative asupra Parcului Natural Porţile de Fier şi, în lipsa unor soluţii alternative, proiectul/planul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei naţionale de arii naturale protejate sau cea globală a reţelei "Natura 2000", în cazul siturilor de interes comunitar.

    (5)În situaţia în care siturile incluse în reţeaua "Natura 2000", identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind:

    a)sănătatea sau siguranţa publică;

    b)anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu;

    c)alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene.

    (6)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei "Natura 2000".

    (7)Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în arealul Parcului Natural Porţile de Fier şi, după caz, în vecinătatea acestuia se realizează numai cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific.

    Art.21.(1)Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice ale Administraţiei Parcului.

       (2)În perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier fiind permis ecoturismul, construcţiile, dotările şi amenajările prevăzute la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instruire ecologică ce se organizează în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.

Art.22.În cadrul şantierelor de exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:

    a) supravegherea permanentă a zonelor de extracţie şi conservarea materialului de provenienţă paleobiologică sau minerală;

    b) avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;

    c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecţie specială;

    d) conservarea colecţiilor de bunuri geologice de provenienţă locală;

    e) colaborarea cu conducerea şantierului şi cu autorităţile locale;

    f) întocmirea de rapoarte periodice asupra activităţii de conservare, care se înaintează Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.

Art.23.(1)La proiectarea şi realizarea construcţiilor în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, se vor respecta în mod obligatoriu următoarele reguli:

a)Construcţiile civile, industriale şi agricole, indiferent de beneficiar şi/sau proprietarul terenului se vor realiza doar în conformitate cu prevederile Planurilor de Urbanism legal aprobate;

b)Autorizarea lucrărilor de investiţii/dezvoltare pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier şi în imediata vecinătate se va face de către Autoritatea Administraţiei Publice Locale sau Judeţene, după caz, numai după obţinerea avizului favorabil, pentru fiecare lucrare în parte, al Administraţiei Parcului, cu respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina în construcţii şi protecţia mediului;

c)Pentru toate lucrările de construcţie indiferent dacă implică sau nu diminuarea patrimoniului natural prin, defrişări, derocări, indiguiri sau alte lucrări similare, este obligatoriu amplasarea acestora pe terenuri care au regimul economic şi categoria de folosinţă de terenuri pentru construcţii. Solicitara sau obţinerea Acordului de Mediu nu se substituie aprobărilor Administraţiei, Consiliului Ştiinţific şi Academiei Române;

d)Elaborarea sau modificarea planurilor de urbanism pentru zonele din interiorul Parcului Natural Porţile de Fier se face pe baza documentaţiilor de mediu şi se avizează de către Administraţia Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific;

e)Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafeţe mari, cum ar fi: aducţiuni de apă, baraje pentru centrale hidroelectrice, drumuri auto, linii de înaltă şi medie tensiune, conducte de transport gaz metan, instalaţii de transport pe cablu, pârtii de schii şi alte asemenea se va face cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific,după intocmirea unui studiu de biodiversitate sau Bilanţ de mediu după caz;

f)Lucrările de deschidere şi/sau modernizare a instalaţiei de alimentare cu energie electrică, gaz metan, telefonie, şi alte asemenea aflate în perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier, se vor face cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, după întocmirea studiilor privind modul în care lucrările afectează biodiversitatea zonei;

g)Lucrările de deschidere şi/sau modernizare a drumurilor naţionale, judeţene, comunale, forestiere/tehnologice din perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier se vor face cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, după întocmirea studiilor privind modul în care lucrările afectează biodiversitatea zonei;

h)Pentru orice lucrare de construcţie sau de întreţinere a unei construcţii existente, beneficiarul este obligat să execute lucrări de reconstrucţie ecologică în perimetrele afectate de construcţie, organizare de şantier, transportul materialelor sau deplasarea utilajelor;

i)Construcţiile noi vor fi dotate obligatoriu cu instalaţii de epurare a apelor uzate conform reglementărilor în vigoare, iar construcţiile existente vor fi dotate cu asemenea instalaţii într-un termen stabilit de comun acord cu proprietarul sau administratorul acestora, conform prevederilor Planului de Management şi a legislaţiei în vigoare. Până la utilarea cu instalaţii de epurare construcţiile existente vor fi dotate obligatoriu cu bazine hidroizolate vidanjabile;

j)Parcările vor fi amenajate în incintele construcţiilor cu destinaţie turistică şi a caselor de vacanţă, astfel încât să nu fie necesară parcarea pe domeniul public;

k)Locul de depozitare al rezidurilor menajere se va amplasa în interiorul perimetrului construcţiei astfel încât să nu producă disconfort vizual şi să nu impurifice sursele de apă;

(2)Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier are dreptul să verifice existenţa autorizaţiei de construcţie precum şi modul de respectare a acesteia şi să sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia.

       Art.24.(1)Proprietarii de terenuri extravilane situate în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, supuse unor restricţii de utilizare potrivit prevederilor de la capitolele precedente, sunt scutiţi de plata impozitului pe teren.

    (2)Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emise de administraţia parcului.

(3)Pentru eliberarea confirmării, solicitantul va depune la administraţia parcului o documentaţie alcătuită din următoarele documente :

a)Cerere scrisă din partea proprietarului terenului

b)Xerocopie a documentelor din care să rezulte proprietatea asupra terenurilor

c)Plan de amplasament şi încadrare în zonă a terenurilor

d)Coordonatele STEREO 70 ale punctelor ce delimitează perimetrul terenurilor

e)Scurt memoriu justificativ din care să rezulte ce folosinţă şi utilizare are terenul

f)Adresă din partea administraţiei publice locale că terenul nu a fost utilizat în ultimul an calendaristic potrivit folosinţei, datorită restricţiilor de utilizare impuse de legislaţia naţională referitoare la ariile protejate.

Art.25.(1)Zilele de 6 şi 7 aprilie ale fiecărui an calendaristic se declară Zilele Parcului Natural Porţile de Fier.

(2)În Zilele Parcului Natural Porţile de Fier, administraţia parcului desfăşoara acţiuni de informare-documentare a comunităţilor locale şi de promovare a valorilor naturale, culturale şi etnografice, în localităţile din arealul parcului şi din imediata vecinătate a acestuia.

Bibliografie

1. 
   ALBULEŢU I. (l 982), Zona turistică Porţile de Fier, Edit. Sport - Turism, Bucureşti
   
2. 
   ALI AHMET (1934), Monografia insulei Ada - Kaleh, Craiova
   
3. 
   ALOISE de CARLOWITZ (1984), Călătorie în principatele dunărene şi la gurile Dunării, Prin ţările române, călători străini din sec. al XIX- lea, Edit. Sport - Turism, Bucureşti
   
4. 
   ANGHEL G., TURCU G., CIOCÂRLAN V., DONIŢĂ N. (1970), Zonarea vegetaţiei lemnoase şi ierboase de la Porţile de Fier (sectorul Cozla - Berzasca), Lucrările ştiinţifice ale Institutului Agronomic Bucureşti, ser. Agron., nr. 13, pag. 413-418
   
5. 
   APOLZAN LUCIA (1975), Gospodărirea si locuinţa în zona Porţile de Fier, SCEP –Caransebeş
   
6. 
   ARDELEAN A., SORAN V., MAIOR C. (1999), Biodiversitatea şi principiile scalare, Studia Universitatis „Vasile Goldiş", voi. 9, seria B, pag. 389-399, Arad
   
7. 
   ARDELEANU I. (1967), Caracterele fizico - chimice ale apei şi microorganismele, Limnologia sectorului românesc al Dunării, Editura Academiei R. S. R., Bucureşti
   
8. 
   AVRAM E. (1990), Haplobrancoceras n. G., ammonite barremiene a ligne cloissonaire simplifice, D. S. Inst. Geol., Geofiz., Bucureşti, 74(3), pag. 27 - 32. - Earlz Aptian, ammonite succesion in the Sviniţa area (SW Rumania), Geologie Alpine, me'm. HS 20, pag. 1-55, Grenoble
   
9. 
   AVRAM E. (1995), Sviniţa (Banat), regiune de importanţă paleontologică şi biostratigrafîcă internaţională, Ocrot. nat. med. înconj., 39(1-2), pag. 43 - 49, Bucureşti
   
10. 
    BADEA L, DINU MIHAELA (1974), Depresiunile de contact din estul Podişului Mehedinţi, SCG – XII
    
11. 
    BALOMEY ALEXANDRA (1970), Câteva observaţii asupra faunei de mamifere din straturile romanello-aziliene de la Cuina Turcului, SC I V, 21, pag. 37-39
    
12. 
    BANU A., TRUFAŞ CONSTANŢA (1971), Leş phenomenes d'hiver sur le Danube, Hidrobiologia, nr. 12, Bucureşti
    
13. 
    BĂCĂNARU I. (1976), Date de geografie istorică privind evoluţia aşezărilor omeneşti, Grupul de cercetări complexe "Porţile de Fier", Geografie, Ed. Academiei, Bucureşti
    
14. 
    BĂCĂNARU I., ŞTEFĂNESCU C.M. (1969), Consideraţii asupra popularii văii Dunării româneşti, Geografia Văii Dunării româneşti, ED. Academiei, Bucureşti
    
15. 
    BACESCU M. (1944), Urme de faună marină în apele Dunării la Cazane şi Porţile de Fier, în Rev. Şt. „V. Adamachi", XXX, Iaşi
    
16. 
    BACESCU M. (1948), Quelques observations sur la faune benthonique du defile roumain du Danube: son importance zoogeographique etpratique; la description d^une espece nouvelle de Mermithide, Pseudomermis cazanica n. sp. în Ann. Sci. Univ. Jassy, 31, pag. 240 – 253
    
17. 
    BĂLAN IOANICHIE (1981), Sate şi oameni din judeţul Mehedinţi în 1727, MIC, voi. III, Drobeta Turnu-Severin
    
18. 
    BĂLOIU C. V. (1992), Populaţia zonei Porţile de Fier, ACL – XII
    
19. 
    BĂNĂRESCU P. (1968), Peştii râurilor din zona Clisurii şi a Cazanelor Dunării în Vânătorul şi pescarul sportiv 13
    
20. 
    BĂNĂRESCU P. (1971), Ihtiofauna afluenţilor, în Monografia zonei Porţile de Fier. Studiul hidrobiologic al Dunării şi afluenţilor ei, Edit. Acad., pag. 183-189, 235, Bucureşti
    
21. 
    BĂNĂRESCU P., STOICESCU A., NEGREA S. (1998), The lower crustaceans from the temporary pools of the Banat, Analele Banatului, Şt. Nat., 4, pag. 145-163, Timişoara
    
22. 
    BĂNĂRESCU P. M., SÂRBU I. (2002), Contributions to the knowledge of the Bnat aquatic fauna biodiversity, în Proceedings of the Symposium Studies of Biodiversity West România Protected Areas, University of Agricultural, Sciences, pag. 108-114, Edit. Orizonturi Universitare, Timişoara
    
23. 
    BĂNCILĂ I. (1964), Investigaţie geologico-tehnică pentru sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, Natura, Seria geografie - geologie, an XVI, nr. 2, pag. 19 - 29, Bucureşti
    
24. 
    BĂNICA S., ROZYLOWICZ L. (1997), Dinamica şi parametrii chimici ai apelor Dunării în lacul de acumulare „Porţile de Fier", Noosfera nr. 3
    
25. 
    BĂRBULESCU CARMEN (2001), Biotopi specifici sectorului dunărean dintre Gura Văii şi Ostrovu Mare, Analele Universităţii din Craiova - Seria Geografie, Edit. Univ., pag. 104-108, Craiova
    
26. 
    BĂRBULESCU N. (1987), Vârciorova - Mehedinţi, La izvoarele Istrului - serial, NOTR -Roma nr. 139/1986 şi nr. 140, 141, 143, 145, 146
    
27. 
    BĂRBULESCU N. (1991), Vârciorova - Mehedinţi, Atenţie pericol! Vipere cu corn, ies la drumul mare, Ziarul Independent - Deva nr 34/ian. 1991, pag. 3
    
28. 
    BĂRBULESCU N. (1995), Vârciorova ~ Mehedinţi, A existat o aşezare numită Vârciorova, Ziar Datina, Drobeta Turnu-Severin, nr. 1406/5-6 aug. 1995, pag. L
    
29. 
    BĂRBULESCU N. (1996), Vârciorova - Mehedinţi - Etnonimia şi toponomastica din zona Porţile de Fier în operele unor autori antici, RFP - Drobeta Turnu-Severin, nr. 4 / 1996, pag. 8-11
    
30. 
    BĂRBULESCU N. (1997), Vârciorova - Mehedinţi, Atlanţii de la Porţile de Fier - dunăre civilizatori ai Americii şi Asiei răsăritene, Rev. Albina, nr. 8-9/1997
    
31. 
    BĂRBULESCU N. (1997), Vârciorova - Mehedinţi, Legendă şi istorie la Porţile de Fier, RFP - Drobeta Turnu-Severin, nr. 1/1997, pag. 16
    
32. 
    BĂRBULESCU N. (1998), Vârciorova - Mehedinţi, Elemente de mitologie primordială din zona Dunării de jos, Ziarul Timpul - Reşiţa, 17 iul. 1998, pag. 8
    
33. 
    BÂZÂC GH., MOLDOVEANU MARIANA (1996), Unele caracteristici ale influenţei mediteraneene asupra climei din sud-vestul României, Terra, anul XXVIII, nr. 4, Bucureşti
    
34. 
    BEATILOVEANU-POPILIAN MARCELA (1984), Contribuţii la istoricul aşezărilor din Podişul Mehedinţi, AO - serie nouă - nr. 3
    
35. 
    BECHET I. (1970), Psocoptere (Insecta, Psocoptera) de pe teritoriul viitorului lac de acumulare de la Porţile de Fier în Studia, Biol., fasc. l, pag. 109 – 112
    
36. 
    BELDIE AL. (1967), Endemisme şi elemente dacice din flora Carpaţilor româneşti, Corn. de Bot., Conferinţa a V-a de geobotanică
    
37. 
    BELDIE AL. (1977-1979), Flora României, voi. I-II, Edit. Acad. RSR, Bucureşti
    
38. 
    BELOESCU T. (1970), Ascalaphus ottomanus germar în regiunea Porţilor de Fier în Rev. Muzeelor nr. 2, pag. 135 – 136
    
39. 
    BERCIA L, BERCIA E. (1957), Cercetări geologice în regiunea cuprinsă între Valea Tişoviţa şi Fălea Mraconia şi asupra masivului de gabbro de la Iuţi, Arh. Inst. Geol., Bucureşti
    
40. 
    BERCIA L, BERCIA E. (1962), Contribuţii la studiul serpentinelor din Banatul de sud, An. Corn. Geol., XXXII, Bucureşti
    
41. 
    BERINDEI I. (1959), Fenomene de iarnă în grupa vestică şi sud-vestică a reţelei hidrografice a R.P.R., Studia, Geogr.-Geol., fasc. L
    
42. 
    BIRAU V. (1982), Oameni şi locuri din Caras, Facla, Timişoara
    
43. 
    BIŢOIANU C. (1972), Conţinutul floristic al depozitelor carbonifere din zona Sviniţa, Stud. cerc. geol., geofiz., geogr., ser. Geol., 17(2), pag. 391-399, Bucureşti
    
44. 
    BIŢOIANU C. (1972), Observaţii asupra conţinutului paleobotanic al depozitelor carbonifere din zona Baia Nouă (Banat), Stud. Cerc. Geol., Geofiz., Geogr., ser. Geol., 17(1), pag. 125 -130, Bucureşti
    
45. 
    BLAGA GH., BUNESCU V., RĂUŢĂ C., DUMITRU M. (1981), Studiul propietăţilor fizice, chimice şi biologice ale materialelor din halde nivelate în scopul recultivării, Lucrările CNSS, pag. 11-17, Braşov
    
46. 
    BOBA I. (1999-2000), Impactul realizării sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier I" asupra oraşului Orşova, Geographica Timisiensis, voi. VIII-IX, pag. 265-273, Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, Departamentul de Geografie, Timişoara
    
47. 
    BOLDOR C., AVRAM E. (1972), Asupra prezenţei Albianului în zona Sviniţa (Banat), D. S. Instit. Geol., Geofiz., LVIII, pag. 73-81, Bucureşti
    
48. 
    BORONEANŢ V. (1968), Descoperiri gravettiene în Peştera lui Climente, Revista Muzeelor, 6, pag. 542-546, Reşiţa
    
49. 
    BORONEANŢ V. (1969), Cercetări arheologice în zona Cazonele Mari, RM - VI/1969, nr. 5
    
50. 
    BORONEANŢ V. (1970), La periode epipaleolithique sur la rive roumaine des Portes de Fer du Danube, Prehistorische zeitschrift, 45, pag. 2-13
    
51. 
    BORONEANŢ V. (1973), Aperqu de la culture epipaleolithique Schela - Cladovei, ACI voi. II, Belgrad
    
52. 
    BORONEANŢ V. (1973), Decouvertes d^objets d^art epipaleolithique dans la zone des Portes des Fer du Danube, Revista di Scienze Prehistoriche, 22,2, pag. 281-330
    
53. 
    BORONEANŢ V. (1973), Recherches arheologiques sur la culture Schela - Cladovei de la zone de Portes de Fer, DAC nr. 17
    
54. 
    BORONEANŢ V. (1974), Două bordeie dacice la Schela - Cladovei, APUL. VII/1974 nr. L
    
55. 
    BORONEANŢ V. (1977), Descoperiri aparţinând culturii Verbicioara din regiunea Porţile de Fier, Drobeta, pag. 14-29, Drobeta Turnu-Severin
    
56. 
    BORONEANŢ V. (1977), Arta rupestră din Peştera Gura Chindiei, comuna Pescari (judeţul Caraş-Severin), Revista muzeelor şi monumentelor. Monumente istorice şi de artă, nr. l, pag. 21-36
    
57. 
    BORONEANŢ V. (1979), Descoperiri în unele peşteri din Defileul Dunării în „Porţile de Fier", Speologia, Ed. Acad. RSR., pag. 141-185, Bucureşti
    
58. 
    BORONEANŢ V. (1980), Probleme ale culturii Schela - Cladovei - Lepenski Vir în lumina noilor cercetări, Drobeta Turnu-Severin, IV
    
59. 
    BORONEANŢ V. (2000), Paleolithique superieurer et epipaleolithique dans la zone des Portes de Fer, Edit. Silex, Bucureşti
    
60. 
    BORZA AL. (1931), Botanischer fiihrer durch die Umbegung von Băile Herculane (Herkulesbad) bis an die Donau, Guide de la sixieme Excursion Phztogeographique Internationale, Roumanie, pag. 56-63, Cluj-Napoca
    
61. 
    BORZA AL. (l942), Cercetarea botanică a Banatului în Natura, XXXI, 9, pag. 307 – 311
    
62. 
    BORZA AL. (1943), Vegetaţia Banatului în timpul Romanilor. Explicaţii la harta de vegetaţie şi economică a Banatului în Bul. Grad. Bot. 23, nr. 3 - 4, Cluj
    
63. 
    BORZA AL. (1971), Zona turistică Porţile de Fier, TER - III, nr. 2
    
64. 
    BORZA AL. (1974), Conspectus Florae Roumaniae, Cluj-Napoca
    
65. 
    BOŞCAIU N. (1970), Pajişti din alianţa Cynosurion din Munţii Banatului în Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 22 (5), pag. 363 – 370
    
66. 
    BOŞCAIU N. şi colab. (1971), Vegetaţia lemnoasă mezo-xerotermă (Orno-Cotinetalia) din Defileul Dunării, Ocrotirea naturii, nr. 15(1), Bucureşti
    
67. 
    BOŞCAIU N., COLDEA G., HOREANU C. (1994), Lista roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora României, Ocrot. Nat. Med. înconj. 38(1), pag. 45-56, Bucureşti
    
68. 
    BOŞCAIU N., BOŞCAIU M. (1999), On the presence of Pinus nigra subsp. pallasiana in România, Wiss. Mirt. Niederosterr. Landesmuseum. 12. St. Polten, pag. 21-24
    
69. 
    BOŞCAIU N., LUPŞA VIORICA (1967) - Cercetări palinologice în peştera Veterani din Defileul Dunării, Contrib. bot. Cluj, pag. 39 – 46
    
70. 
    BOŞCAIU N., LUPŞA VIORICA, BORONEANŢ V. (1971) - Analiza sporopolinică a sedimentelor din Peştera lui Climente (Defileul Dunării), Stud. cerc. biol., Ser. Bot., 23 (5), pag. 401 -403, Bucureşti
    
71. 
    BOŞCAIU N., LUPŞA V., RESMERIŢĂ L, COLDEA G., SCHNEIDER E. (1971), Vegetaţia lemnoasă mezo-xerotermă (Orno-Cotinetalia) din Defileul Dunării, Ocrot. Nat., 15(1) pag. 49-55, Bucureşti
    
72. 
    BOŞCAIU N., RESMERIŢĂ I. (1969), Vegetaţia ierboasă xerofilă de aluviuni din sectorul Valea Eşelniţa - Valea Mraconiei al Defileului Dunării, Stud. cerc. biol., ser. bot., 21(3), pag. 209-216, Bucureşti
    
73. 
    BOŢEA FR. (1965), Contribuţii la studiul oligochetelor din peşterile României, III, (Regiunea Banat), în Lucr. Inst. de Speologie „E. Racoviţă" IV, pag. 215 - 227, Bucureşti
    
74. 
    BOŢEA FR. (1969), Oligochete limnicole din zona viitorului lac de baraj de la Porţile de Fier (ape interstiţiale hiporeice), în Lucr. Inst. de Speologie „E. Racoviţă" VIII, Bucureşti
    
75. 
    BOŢEA FR., BOTOSANEANU, L (1965), Pelodrilus bureschi Micg., 1924 dans Ies grottes du Banat, în Int. Journal of Speology, II, Weiheim
    
76. 
    BOTOSANEANU L. (1970), Donnees sur la faune aquatique souterraine des Monts du Banat, în Livre du Centenaire „E. Racovitza", Ed. Acad., Bucureşti
    
77. 
    BOTOSANEANU L. (1971), Observations sur la faune aquatique hypogee des Monts du Banat (Roumanie), în Trav. Inst.speol. „E. Racovitza" X, Bucureşti, pag. 123 -166
    
78. 
    BOTOSANEANU L. (1974), Apele subterane ale Banatului şi fauna lor, în Tibiscus -Ştiinţele naturale, Muzeul Banatului, Timişoara, pag. 163-168
    
79. 
    BOTOSANEANU L., NEGREA ŞT. (1976), Drumeţind prin Munţii Banatului, Edit. Sport-Turism, Bucureşti
    
80. 
    BOTOSANEANU L., NEGREA ŞT., NEGREA ALEXANDRINA (1967), Gottes du Banat explorees de 1960 a 1962, în Recherches sur Ies grottes du Banat et d'Oltenie (Roumanie, 1959-1960), Edit. CNRS, Paris
    
81. 
    BOTU E. (1999), Colecţia de păsări a secţiei de Ştiinţele Naturii din Muzeul Regiunii Porţile de Fier, Drobeta IX, pag. 236-251, Drobeta Turnu-Severin
    
82. 
    BREZEANU GH. (1967), Contribuţii la studiul hidrobiologic al apelor permanente şi temporare din zona de formare a lacului Porţile de Fier, în Lucrările celei de-a Xl-a consfătuiri a Colocviului internaţional pentru studiul Dunării, Kiev
    
83. 
    BREZEANU GH. (1970), Caractere fizico - chimice ale apelor din zona Porţile de Fier, Monografia zonei Porţile de Fier - studiu hidrobiologic al Dunării şi afluenţilor, Edit. Academiei R. S. R., Bucureşti
    
84. 
    BUDIŞ MONICA (1968), Mori cu ciutură şi pive din bazinul superior al Bahnei - Mehedinţi, CIBIN, Sibiu
    
85. 
    BUDIŞ MONICA (1968), Mori cu ciutură în zona Porţile de Fier, RM – V
    
86. 
    BUDIŞ MONICA (1968), Ritual de construcţie în zona Porţile de Fier, RM-V
    
87. 
    BUDIŞ MONICA (1977), Aşezări permanente în Clisura Dunării, Studii şi comunicări de etnografie-istorie, II, Caransebeş
    
88. 
    BUIA A. (1959), Plante rare pentru flora R.P.R.., existente în Oltenia, Ocrot. Nat. 4, pag. 146 -148
    
89. 
    BUIA A., MÂLOS C. (1963), Rarităţi floristice din Oltenia şi importanţa lor, Lucr. Şt. Inst. Agr., Craiova 6, pag. 3-25
    
90. 
    BUJOREAN G., GRIGORE ŞT., OPRIN C., POPESCU P. C., POPESCU V. (1959), Montia verna Neck. înflora Banatului, în Stud. Cerc. Şt. Agric. 6(3-4), Timişoara
    
91. 
    BUJOREAN G., GRIGORE ŞT., ARVAT N. (1960), Contribuţii fitogeografice în partea de vest a RPR, St. cerc. biol. şi şt. agric. 7(3-4), pag. 289 - 294, Timişoara
    
92. 
    BUJOREAN G., GRIGORE S. (1967), Contribuţii la studiul asociaţiilor de buruieni din Banat, în Contrib. Bot., Grădina Univ. Babeş-Bolyai, Cluj
    
93. 
    BUJOREAN G., GRIGORE S., ARVAT N., MARUCEA T. (1968), Contribuţii floristice şi geobotanice din Banat, Comunic, bot., SSB, VII, pag. 103-108
    
94. 
    BUJOREAN G., GRIGORE ŞT., ARVAT N. (1969), Specii de trifoi din Banat şi răspândirea lor, în Corn. bot., SSB, VII, pag. 103-108
    
95. 
    BUJOREAN G., POPESCU P. C., SAMOILA Z. (1959), Contribuţii la studiul pajiştilor de păiuşină (Agrostis tenuis sibith), în Stud. cerc. biol. - Şt. agric. VI (l, 2), Timişoara
    
96. 
    BULGAREANU V. (1971), Consideraţii geodinamice privind nisipurile eoliene holocene din nordul ostrovului Moldova Nouă (Banat), DSIG, LVII, 5 (1969 - 1970), pag. 33 - 52, Bucureşti
    
97. 
    BUNESCU AL., DRUGESCU C. (1970), Harta cinegetică a Banatului, Stud. cerc., Ser. Geogr. XVII (2)
    
98. 
    BURLACU L., CIURCHEA M., CODOREANU V. (1970), Contribuţii la cunoaşterea florei şi vegetaţiei lichenologice arboricole din pădurile dintre Cozîa şi Pescari (/ud. caraş-Severin), Anal. şt. Univ. Iaşi (seria nouă), secţ. 2, Biol., 15 (2), pag. 357 – 367
    
99. 
    BUŞNIŢĂ TH. (1967), Ihtiofauna, în ,JLimnologia sectorului românesc al Dunării*" - studiu monografic, Edit. Acad. RSR, Bucureşti
    
100. 
     BUŞNIŢĂ TH. (1970), Ihtiofauna Dunării, în „Monografia zonei Porţilor de Fier, studiu hidrobiologic al Dunării şi al afluenţilor săi", Edit. Acad., Bucureşti
     
101. 
     CĂLINESCU R. (1926), Vipera ammodytes Cuv. în România, Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, II (1924-1925), Cluj
     
102. 
     CĂLINESCU R. (1926), Vipera cu corn în Oltenia, Arhivele Olteniei, IV, nr. 21-22, Craiova
     
103. 
     CĂLINESCU I. R. (1935), Contribuţii la studiul insulei Ada - Kaleh, AO, an XIV, pag. 77 -78
     
104. 
     CĂLINESCU R. (1940), Insula Ada-Kaleh. Schiţă monografică, Rev. Geogr. Rom., III, pag. 154-181, Bucureşti
     
105. 
     CĂLINESCU R. (1944), Răspândirea geografică a coleopterului mediteranean iliric Procerus gigas Cientz., Rev. Geografică 1(1 - 3)
     
106. 
     CĂLINESCU R. (l950), Elemente mediterannene în RPR, Natura 3, pag. 34 – 39
     
107. 
     CĂLINESCU R. (1957), Contribuţii la studiul şibliacului în RPR, Rev. Păd. LXX (2), Bucureşti
     
108. 
     CĂLINESCU R., IANA SOFIA (1964), Consideraţiuni biogeografice asupra Defileului Dunării, An. Univ. Bucureşti, seria geologie-geografie, anul XIII, nr. l, Bucureşti
     
109. 
     CĂPITANESCU L. (1985), Modificări ale ecosistemului Dunării în procesul antropizării, Revista muzeelor şi monumentelor, 5, pag. 74-75
     
110. 
     CARCIUMARU M. (1973) - Analiza polinică a copt-oliţelor din staţiunea arheologică de la Icoana (Defileul Dunării), SCIV, pag. 5-14, Bucureşti
     
111. 
     CARCIUMARU M. (1973), Analyse pollinique des coprolithes livrees par quelques stations archeologiques des deux bords dans la zone des Portes de Fer, Dacia, 17, pag. 53-61
     
112. 
     CARCIUMARU M. (1980), Mediul geografic în pleistocenul superior şi culturile paleolitice din România, pag. 219, Bucureşti
     
113. 
     Chimişliu Cornelia. 2006. Lepidoptera (Insecta:Lepidoptera) from Romania preserved in the "Ion Firu" Entomological Collection from the patrimony of the Oltenia Museum Craiova. Entomologica romanica. S.L.R. Cluj-Napoca: