Post-moratoriu

POST-MORATORIU

- Propuneri pentru atenuarea efectelor moratoriului la pescuitul comercial de sturion sălbatic -

Interzicerea pe 10 ani (2006 – 2016) a pescuitului comercial la sturionii din Dunăre și delta ei a avut efecte contradictorii: pe de-o parte există dovezi de refacere naturală a unor habitate însă, pe de alta, activitățile ilicite au înflorit și practic, a fost pierdută valorificarea la vedere a acestei specii foarte importante economic.

Asociația Salvați Dunărea și Delta propune 3 măsuri de corectare a impactului acestui moratoriu, astfel:
1 – Includerea sturionilor în Directiva Habitate
Există numeroase indicii care duc spre a constata că populația de moruni din Delta Dunarii și Marea Neagră este într-o descreștere îngrijorătoare. Pentru o corectă informare a autoritaților și a opiniei publice, ne propunem ca pe viitor să cercetam și să aflăm câți moruni în special și sturioni în general dispar din Dunăre". Considerăm astfel că reintroducerea pescuitului comercial va genera, într-o perioadă foarte scurtă, extincția definitivă a sturionilor sălbatici. În acest sens, cerem protejarea specială a morunului (huso huso) - fiind cel mai amenințat cu dispariția, prin includerea lui în Directiva Habitate 92/43 EC. Reamintim că aceasta a fost soluția, introdusă acum 20 de ani, pentru salvarea sturionului adriatic și baltic – specii care au reușit să se refacă ca urmare a impunerii de conservare. De subliniat și că această măsură a fost completată de investiții în reorientarea profesională a comunităților pescărești afectate.

Demersul nostru este susținut de Comisarul de Mediu, Janez Potocnik, dar si de directorul Capital Natural în cadrul Directoratului General de Mediu din Comisia Europeana, Pia Bucella.

2 – Susținerea pieței caviarului “la vedere”

Valoarea speciei este dată de cererea pentru aceasta. Așadar, consumatorii joacă un rol hotărâtor în soarta sturionilor. Aceștia trebuie informați cu privire la impactul deciziei lor de consum. Facem un apel către restaurantele și procesatorii acestor produse pentru a lua parte la soluție și nu la problemă și îi invităm să se angajeze la achiziții exclusiv din surse legale și controlate.

Din punct de vedere economic, situația actuală este una cât se poate de nefericită – practic ne vindem resursele prețioase (în acest caz, și caviarul) foarte ieftin. Sturionul pescuit ilegal în Dunărea noastră ajunge pe diferite filiere in doua directii:

1) Filiera scurtă - în restaurantele din țară. Furnizori din Delta ori Balta Brăilei vând la prețuri mici restaurantului pentru ca prețul de retail să rămână relativ scăzut și să satisfacă o clientelă fidelă și cunoscută. Conform meniurilor din multe restaurante, caviarul are prețul sub cel de en-gros. Cerem implicarea Protecției Consumatorului ori a Siguranței Alimentare pentru a verifica etichetarea corespunzătoare (CITES) a produselor.

2) Filiera lungă – cea care vizează piețele occidentale, situație mai greu de dovedit însă cea mai nocivă: caviarul salbatic e impachetat ca fiind din fermă, pierzându-i-se urma.
La o problemă economică se impune o soluție de aceeași natură. Romania trebuie să producă în ferme cât mai mult astfel încât piața să fie satisfacută cu caviar de calitate și etichetat CITES. Aceasta va reduce consumul de produse de import, crescând și veniturile la bugetele de stat.
3 – Inițierea unui pact transnațional de management sustenabil

La momentul impunerii moratoriului, România era unul dintre liderii mondiali la exportul de caviar. Deși din punct ecologic astfel de rezultate sunt de nedorit, trebuie subliniat marele neajuns al acestei prohibiții: respectiv unilateralitatea ei, restrânsă la țărmul românesc. Cerem Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice să inițieze un pact transnațional de management sustenabil al resursei de sturioni care să implice angajarea colectivă a țărilor dunărene în protecția acestei specii. Astfel, responsabilitatea va fi împărtășită, urmând granițele naturale ale resursei.