Poziția geografică a orașului Rădăuți

Poziția geografică a orașului Rădăuți

• Poziția geografică a orașului Rădăuți

• Caracteristicile fizico-geografice de ansamblu ale depresiunii Rădăuți

• Relieful orașului Rădăuți

• Clima orașului Rădăuți

• Apele orașului Rădăuți

• Vegetația, fauna și solurile

• Importanța cadrului natural pentru comunitate

• Bibliografie

Orașul Rădăuți este situat în partea de N a României, în NV Pod. Moldovei, în centrul depresiunii Rădăuți din Pod. Sucevei.

• Orașul Rădăuți este situat în partea de N a României, în NV Pod. Moldovei, în centrul depresiunii Rădăuți din Pod. Sucevei.

• Oraşul Rădăuţi, cu o supra-faţă de 32,30 kmp este situat la o altitudine absolută de 374 m, poziţia sa matematică fiind definită de coordonatele de 250 35 longitudine estică şi 470 51 latitudine nordică.

• Poziţia geografică eviden-ţiază situarea oraşului în unghiul de confluenţă a râului Suceava cu afluentul său Suceviţa.

Din punct de vedere geologic se sprijină pe Platforma Est Europeană care este alcătuită dintr-un fundament dur (granite și intruziuni granitice) peste care s-a depus, în timp, o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, calcare, pietrișuri, nisipuri și argile.

• Din punct de vedere geologic se sprijină pe Platforma Est Europeană care este alcătuită dintr-un fundament dur (granite și intruziuni granitice) peste care s-a depus, în timp, o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, calcare, pietrișuri, nisipuri și argile.

• Relieful specific este cel de depresiune, altitudinea menținându-se între 300-400m.

• Clima depresiunii este temperată cu influențe scandinavo-baltice.

• Depresiunea este drenată de râul Suceava și de afluenții săi, prezintă ape subterane cu debite bogate, slab mineralizate.

• Învelișul biogeografic se încadrează în zona pădurii de foioase, etajul fagului, fauna fiind reprezentativă pentru acesta.

• Solurile zonale specifice depresiunii sunt argiluvisolurile, iar dintre cele azonale cu o frecvență mai mare se remarcă solurile hidromorfe.

Din punct de vedere geologic, teritoriul oraşului Rădăuţi aparţine unitǎţii structurale a Platformei Moldoveneşti.

• Din punct de vedere geologic, teritoriul oraşului Rădăuţi aparţine unitǎţii structurale a Platformei Moldoveneşti.

• Această unitate este caracterizatǎ printr-o alcătuire litologicǎ relativ simplă. Fundamentul platformei este format din roci metamorfice (gnaise) şi intruziuni granitice, a căror vârstă a fost determinată ca fiind de circa 1000 – 1600 mil. de ani. Acest fundament se scufundă în trepte pe direcţia NE-SV.

• Fundamentul Podişului Moldovei este acoperit integral de o stivă de depozite sedimentare formată în decursul a trei cicluri de sedimentare. La suprafață aflorează doar depozite din ultimul ciclu de sedimentare: nisipuri, pietrișuri, argile.

• Substratul orașului este lipsit de resurse minerale.

Una dintre cele mai impor--tante caracteristici ale reliefului vetrei orașului o constituie repartiția treptelor hipsometrice, în cuprinsul teritoriului se pot identifica două trepte: o treaptă mai înaltă (DL. Crucii – 387m și Dl. Ursoi – 410m), poziționată marginal, și o treaptă mai joasă, reprezentativă pentru partea centrală ce nu depășește 370-380m.

• Una dintre cele mai impor--tante caracteristici ale reliefului vetrei orașului o constituie repartiția treptelor hipsometrice, în cuprinsul teritoriului se pot identifica două trepte: o treaptă mai înaltă (DL. Crucii – 387m și Dl. Ursoi – 410m), poziționată marginal, și o treaptă mai joasă, reprezentativă pentru partea centrală ce nu depășește 370-380m.

• Ce mai mare parte a teritoriului orașului se caracterizează prin fragmentare redusă, planeitatea terenului constituind un factor favorizant în ceea ce privește extinderea teritorială a orașului.

Clima ce caracterizează Depresiunea Rădăuților este temperat continentală cu nuanțe excesive, fiind relativ umedă și răcoroasă.

• Clima ce caracterizează Depresiunea Rădăuților este temperat continentală cu nuanțe excesive, fiind relativ umedă și răcoroasă.

• Iernile sunt reci cu temperaturi medii de - 3 °C, iar verile moderate, cu temperaturi de 17,5 °C, temperaturile medii anuale fiind de 7,7 °C. Astfel, Rădăuţi este considerat polul frigului din Podişul Sucevei.

• Valoarea precipitaţiilor medii anuale este de 660 mm/an, însă uneori se înregistrează diferenţe de la an la an, de exemplu în anul 1986 căzând doar 346 mm precipitaţii, iar în 1991 înregistrându-se 810 mm. Media anuală a precipitaţiilor are cea mai mare valoare înregistrată în întreg Podişul Sucevei.

• Viteza medie a vântului oscilează între 3,1 şi 4,7 m/s, predominând din direcţia NV (31%).

Teritoriul oraşului Rădăuţi este traversat de râurile Topliţa prin centru, Temnic, Valea Seacă şi Pozen în nord şi nord-est. Râul Suceviţa delimitează la sud teritoriul administrativ al Rădăuţiului.

• Teritoriul oraşului Rădăuţi este traversat de râurile Topliţa prin centru, Temnic, Valea Seacă şi Pozen în nord şi nord-est. Râul Suceviţa delimitează la sud teritoriul administrativ al Rădăuţiului.

• Suceava şi Suceviţa au debite variabile în timpul anului, cele mai mari volume de ape fiind transportate primăvara şi la începutul verii, în luna aprilie înregistrându-se cele mai mari debite. Foarte rar, în anii secetoşi, Suceviţa poate seca.

• În vecinătatea oraşului se păstrează o serie de mlaştini, cea din sud-est fiind chiar rezervaţie naturală. Între Rădăuţi şi Milişăuţi sunt prezente o serie de heleştee.

• Apele freatice sunt, astfel, cantonate la adâncimi mici în stratele de pietrişuri şi nisipuri din şesurile aluvionare, alimentând din subteran pâraiele din depresiune.

Orașul Rădăuți corespunde etajului altitudinal al pădurilor de foioase.

• Orașul Rădăuți corespunde etajului altitudinal al pădurilor de foioase.

• Pe teritoriul orașului apare insular fagul, carpenul, gorunul, stejarul și sporadic, printre acestea, jugastrul, ulmul, cireșul.

• La Rădăuți, puținele păduri sunt prezente în lunca Suceviței fiind formate din salcie, arin, plop.

• În asociațiile din pășuni și fânețe apare păiușul, firuța, iarba câmpului.

• Vegetația hidrofilă, caracteristică bălților, mlaștinilor este repre-zentată de rugină, podbal, coada calului, stuf și papură.

• Dintre plantele cultivate mențio-năm: cartoful, porumbul, legumele și plantele de nutreț, mazărea, fasolea, sfecla de zahăr, rapița de toamnă.

Cele mai multe specii de faună sălbatică de la Rădăuţi, inventariate conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4, sunt păsări. Se întâlnesc astfel: cufundar polar, buhai de baltă, stârc pitic, egretă mare, stârc cenuşiu, culic mare, chira de baltă, chirighiţă cu obraz alb, ghionoaie sură, ciocănitoare de grădini, ciocănitoare de stejar, sfrâncioc roşiatic, sfrâncioc cu frunte neagră, corcodel mic, uliu păsărar, uliu porumbar, şorecar comun, vânturel roşu, şoimul rândunelelor, cârstel de baltă, culic mare, pescăruş râzător, pescăruş argintiu, cuc, huhurez mic, ciuf de pădure, lăstun de mal, rândunică, lăstun de casă, codobatură albă, lăcar mare, codroş de pădure, silvie mică, silvie de câmp, pitulice mică, pitulice sfârâitoare, piţigoi sur, piţigoi albastru, grangur, sfrâcioc mare, presură galbenă, cinteză, cinteză de iarnă, cănăraş, sticlete, florinte.

• Cele mai multe specii de faună sălbatică de la Rădăuţi, inventariate conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4, sunt păsări. Se întâlnesc astfel: cufundar polar, buhai de baltă, stârc pitic, egretă mare, stârc cenuşiu, culic mare, chira de baltă, chirighiţă cu obraz alb, ghionoaie sură, ciocănitoare de grădini, ciocănitoare de stejar, sfrâncioc roşiatic, sfrâncioc cu frunte neagră, corcodel mic, uliu păsărar, uliu porumbar, şorecar comun, vânturel roşu, şoimul rândunelelor, cârstel de baltă, culic mare, pescăruş râzător, pescăruş argintiu, cuc, huhurez mic, ciuf de pădure, lăstun de mal, rândunică, lăstun de casă, codobatură albă, lăcar mare, codroş de pădure, silvie mică, silvie de câmp, pitulice mică, pitulice sfârâitoare, piţigoi sur, piţigoi albastru, grangur, sfrâcioc mare, presură galbenă, cinteză, cinteză de iarnă, cănăraş, sticlete, florinte.

• Dintre mamifere, mai frecvente sunt rozătoarele – popândăul, căţelul pământului, şobolanul, hârciogul, iepurele de câmp, şoareci.

• Dintre reptile remarcăm şopârlele de câmp şi şerpii de casă

• Ihtiofauna este formată îndeosebi din scobar ,clean, mreana, porcuşor, biban şi crap

•  

Badea, L.,Buga, D., Băcăoanu,V.,(1984), Geografia României – fizică, umană şi economică, Academia R.S.R ;

• Badea, L.,Buga, D., Băcăoanu,V.,(1984), Geografia României – fizică, umană şi economică, Academia R.S.R ;

• Iaţu, C.,(2000), Depresiunea Rădăuţilor-studiu de geografie umană,Iaşi

• Lemeny, P.V.,(1970),Mic îndreptar turistic – Rădăuţi, Suceava;

• Luchian, D.,(1982),Rădăuţi vatră românească de tradiţii şi înfăptuiri socialiste,

• Bucureşti Popp, N., Tcaci, D., (1975), Contribuţii la cunoaşterea geomorfologiei şi solurilor Depresiunii Rădăuţi, București;

• Tufescu, V., Mocanu, C.,(1985,) Atlasul României, București;

• www.primariaradauti.ro

• www.romaniapenet.ro

• www.harta-suceava.ro

• www.romania.ici.ro

• www.searchromania.net

• www.suceava.net

•