12 povești
Georgiana Gherman
Management și Guvernare, anul I
SNSPA
Poziția în top
|
Nume
|
Avere estimată
Milioane Euro
|
Denumire ONG
|
58
|
Ioan Popa
|
110-115
|
n/a
|
59
|
Tiberiu Urdareanu
|
105-110
|
n/a
|
96
|
Ali Madadi
|
63
|
n/a
|
97
|
Dan Minulescu
|
60-70
|
n/a
|
98
|
Adriean Videanu
|
60-70
|
n/a
|
99
|
Sorin Creteanu
|
60-70
|
n/a
|
100
|
Familia Zinger
|
60-65
|
n/a
|
209
|
Radu Octavian Ouatu
|
30-31
|
n/a
|
283
|
Gheorghe Badea si familia
|
20-22
|
Membru fondator al Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii din România (AIIR)
|
284
|
Constantin Panescu
|
20-22
|
n/a
|
285
|
Gheorghe Hagi
|
20-23
|
Fundația Gheorghe Hagi,
Academia de Fotbal Gheorghe Hagi
|
286
|
Alin Iosep
|
20
|
n/a
|
Date din surse deschise de informare referitoare la:
a. dimensiunea 1: fixarea individului intr-un spatiu si intr-un timp sociale. Fiecare dintre voi trebuie sa priveasca cei 12 oameni "bogati" care i-au fost repartizati, pornind de la un decupaj multidimensional care are in special un continut "socio-demografic". Adica, de fixare a "bogatasului" intr-un orizont al reperelor fixe, obiective. I.e. nivel de instruite, profesie, ocupatie, varsta, loc de nastere, loc de locuire/rezidenta, competente, afaceri, familie, forme de petrecere a timpului liber (inclusiv, hobby-uri), participari in asociatii profesionale si alte organizatii non profit etc. Este vorba despre date "date", reci, fixe, dobandite "obiectiv".
b. dimensiunea 2: auto-reflexivitatea individuala. Dupa ce ati colectat aceste date care permit "fixarea" fiecaruia dintre cei 12 indivizi intr-un spatiu si un timp sociale, urmeaza colectarea de date "subiective". Este vorba despre informatii "auto-reflexive". Ce spune individul/individa despre sine insusi/insasi. Cum se auto-defineste, dincolo de datele "obiective si reci", pe care le-ati captat, mai sus, asemeni unui aparat foto. Cum isi defineste relatia cu societatea si cu comunitatea. Cum isi contruieste relatia cu ceilalti. Adica, trebuie sa strangeti acele informatii care vin de la individul vostru si care fac referire la el insusi si la relatia cu ceilalti (societate, comunitate, indivizi etc.). Aici, as vrea sa urmariti cu multa atentie implicarea omului de afaceri in viata sociala a comunitatii. Daca a existat, ce forma a luat. Daca nu a existat, de ce nu a existat. Reamintesc ca aici ne intereseaza perceptia subiectiva, personala a individului despre el insusi si pozitia sa in structura sociala.
c. dimensiunea 3: reconstructia individului din perspectiva cercetatorului. Pe aceasta dimensiune intervine cercetatorul. Adica, fiecare dintre voi. Aici vreau sa puneti etichete fiecaruia dintre cei 12 oameni de afaceri. Vreau sa dati sens celor doua dimensiuni de mai sus. Adica, sa dati sensul pe care il vreti voi. Vreau sa le interpretati viata, sa faceti speculatii, sa fiti exigent de subiectivi cu "obiectul vostru de analiza". Vreau sa comentati si sa spuneti de ce credeti voi ca persoana respectiva a intrat in minoritatea definita de revista Capital a oamenilor bogati. De ce credeti voi ca persoana respectiva crede acele lucruri despre ea. De ce credeti voi ca acea persoana s-a implicat sau nu s-a implicat in viata sociala a comunitatii. Cu alte cuvinte, vreau sa spuneti povestea fiecaruia dintre cei 12 oameni de afaceri care v-au fost distribuiti.
Template dimensiunea 1:
Nume:
Poziția în top:
Averea estimată:
Varsta:
Loc de nastere:
Loc de locuire/rezidenta:
Familie:
Competente:
Nivel de instruite:
Profesie:
Ocupatie:
Afaceri:
Forme de petrecere a timpului liber:
Participari in asociatii profesionale si alte organizatii non profit:
-
Ioan POPA
Avere: 87-90 milioane de euro
Vârstă: 53 de ani
Reşedinţă: Alba
Domeniu: Industria cărnii
Anul 2010 va fi unul al consolidării pentru Transavia, consideră patronul Ioan Popa, care se pregăteşte să treacă de pragul psihilogic de 100 milioane de euro. Chiar dacă preţurile produselor s-au redus, revenind la nivelul celor din 2007, pe fondul veniturilor în scădere ale populaţiei şi în contextul unei pieţe tot mai dificile, Popa este optimist. Este dispus să muncească mai mult pentru câştiguri mai mici, nu are ce face de altfel. Până şi sprijinul de la stat acordat crescătorilor de pasăre a încetat, aşa că trebuie să se descurce de unul singur. Popa mizează, totuşi, pe o creştere a cifrei de afaceri de peste 10%, care să îi permită depăşirea pragului de 100 milioane de euro, după cele 95,7 milioane de euro în 2009.
Anul trecut, avantajul companiei a constat în faptul că nu a lucrat pe stocuri, toată marfa a fost livrată. Transavia este prezentă atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. Grupul Transavia este cel mai mare producător de carne de pui din România, poziţie pe care a dobândit-o în urma preluării Avicola Braşov în 2007.
Transavia a fost înfiinţată în 1991, iar acţionarul majoritar şi directorul general al Transavia Grup este Ioan Popa. Grupul are o fabrică de procesare a cărnii inaugurată în mai 2008, în urma unei investiţii de 17 milioane de euro. 1
-
Tiberiu Urdăreanu
Tiberiu Urdareanu ocupă poziția 59 în Top 300 Capital și are o avere estimată de 105-110 milioane euro. Este maior in rezerva si fiul generalului Tiberiu S. Urdareanu, fost sef al Comandamentului Trupelor de Tancuri si Auto in vremea regimului comunist.
Tiberiu Urdareanu s-a nascut la Dej si a absolvit doua facultati: Automatica si Comertul. Este căsătorit cu Lucia Urdareanu.
In 1990, Tiberiu Urdareanu, a inceput sa construiascaun adevarat imperiu financiar in jurul grupului de firme UTI Systems. Dezvoltarea colosului UTI Group a inceput prin infiintarea, in 1990, a firmei Incon SRL, care avea ca obiect de activitate grafica computerizata, procesare de imagini, subansambel si accesori pentru computere si produse de birotica. Dupa cum povestea Urdareanu, in primavara anuluiu 1990 “a aparut un decret care permitea persoanelor ce aveau o anumita specializare sa desfasoare anumite activitati comerciale. (…) Atunci nu era nimic, nici legislatie, nici reglementari, nici licitatii, era o jungla in care aparea o mica raza de lumina. Nu toti au vazut-o”. Urdareanu sustine ca, intr-un moment de inspiratie, a infiintat impreuna cu sotia, Lucia Urdareanu, si cu un prieten, Dumitru Aelenei, o asociatie familiala cu scop lucrativ. Prima tranzactie a fost vanzarea unui laptop. „Mi-am dat seama insa ca in domeniul IT este foarte greu daca nu ai bani. Practic, asociatia familiala creata de mine a insemnat doar un salariu folosit in acest scop, alte resurse de finantare nu aveam”, a spus el. Au urmat mici tranzactii conjuncturale, a cumparat PC-uri pe care le-a vandut impreuna cu un mic program software, valoare adaugata, dar si-a dat seama curand ca nu este pe drumul cel bun. Schimbarea directiei a venit dintr-o pura intamplare. „Unul dintre furnizori, din Israel, care trebuia sa ne dea cateva calculatoare, a intarziat foarte mult livrarea. Si, drept compensare pentru intarziere, intr-unul dintre drumurile facute la Bucuresti, patronul acelei firme mi-a adus cadou un sistem de alarma. Era prima data cand vedeam asa ceva”, continua patronul UTI. A aparut si primul client: Medecines sans Frontieres. „L-am instalat chiar noi, asociatii, impreuna cu niste amici care ne ajutau si cu care imparteam, cumva, niste bani. Nu existau contracte de munca, nu aveam angajati. Acela a fost momentul in care ne-am dat seama ca este o directie interesanta”, a povestit Tiberiu Urdareanu. A inceput sa importe si sa revanda acele sisteme in Romania, apoi si-a format o echipa care instala echipamentele si, in scurt timp, s-a specializat in aceasta afacere. Intre timp, s-a cristalizat si legislatia in domeniul afacerilor, asociatia a devenit societate comerciala, iar lucrurile au intrat in normalitate. UTI Group s-a impartit in patru divizii: UTI Systems (un integrator de sisteme care furnizeaza solutii complete pentru sisteme de securitate) Cobra Security (care furnizeaza servicii specifice de securitate pentru bunuri si persoane, fiind specializata in paza si protectie, protectie antiterorista, monitorizare si interventie, paza si transport de valori, patrulare) sau UTI Retail Solutions (companie specializata in furnizarea de echipamente si solutii pentru securitatea spatiilor comerciale si a fondului de marfa) si UTI Instal Construct (specializata in constructia si instalarea de sisteme electrice).
La finele anului 2008, UTI Group anunta o cifra de afaceri de 150 de milioane de euro.
In anii urmatori, Urdareanu a pus pe roate o serie de firme prin care a scos contracte din ce in ce mai substantiale, cele mai importante cu statul, indiferent de culoarea politica a guvernantilor. UTI a inceput afacerile cu statul inca din 1993, fapt care a impus firma pe piata. Una dintre principalele lucrari ale societatii lui Urdareanu a fost securizarea retelei Bancorex si Eximbank. O lucrare extrem de importanta a UTI a fost si cea de la Centrala Nucleara de la Cernavoda. De asemenea, UTI a primit 60 de milioane de euro pentru securizarea Portului Constanta si 30 de milioane de euro pentru securizarea Aeroportului Henri Coanda Otopeni. Si de la Metrorex firma lui Urdareanu a incasat bani frumosi: 1,4 milioane de euro, plus 239,7 miliarde de lei vechi. UTI a derulat afaceri si cu Ministerul Administratiei si Internelor pentru securizarea frontierelor. Printre beneficiarii serviciilor UTI mai pot fi amintiti Directia Generala a Vamilor, Parlamentul Romaniei, Romtehnica, Ministerul Comunicatiilor Tehnologiei si Informatiilor, CONEL etc.
De asemenea, UTI Italy, societate inmatriculata tot de Urdareanu, a jucat rolul de finantator si furnizor de produse pentru SPP. Creat pentru a asigura demnitarilor paza si protectie, SPP a beneficiat de un singur act normativ care i-a permis sa contracteze imprumuturi externe, anume HG 550/2000. Cea mai mare parte din garantiile in euro si dolari oferite pentru SPP de Ministerul de Finante au fost decontate la firma UTI Italy. Societatea privata nu a avut insa doar rolul de furnizor de servicii si echipamente, ci a fost chiar creditorul SPP. Garantiile guvernamentale cu numerele 705, 5153 si 5154, valorand in total 1,6 milioane de dolari si 2,24 milioane de euro, au fost emise pentru SPP direct in favoarea UTI Italia, care a devenit astfel creditorul Serviciului de Protectie si Paza. Contractele cu SPP nu au fost singurele situatii in care compania UTI Italia a ajuns sa beneficieze de garantii guvernamentale din partea statului roman.2
UTI System, divizia de sisteme de securitate a grupului UTI a investit 400.000 de euro in primul poligon subteran al Romaniei, care a fost inaugurat in prima parte a anului 2009. Complexul incorporeaza trei linii de tragere, cu o lungime maxima de 15 metri, precum si un magazin de arme si munitii, un atelier de reparatii si intretinere armament, o camera de depozitare a armelor si munitiei si un punct sanitar pentru interventii medicale in caz de urgenta. Poligonul de tragere subteran este primul de acest gen din Romania si despre el s-a spus ca poate fi considerat un program pilot al grupului UTI3.
Un articol publicat in 12 august 2009 in “Catavencu” atragea atentia ca ministrul Apararii, Mihai Stanisoara, care, de la inceputul anului, “a stat pe perfuzii la capitolul inzestrare, ingurgitand in principal numai contracte de hrana si paza, doreste acum sa recupereze”, pregatindu-se sa “inghesuie niste bani in buzunarul de campanie al PD-L prin atribuirea unor contracte grase si fara licitatie unor sponsori de partid”. Potrivit “Catavencu”, “Principalul pion al transformarii banilor publici in bani de campanie este Tiberiu Urdareanu, cu celebra sa companie UTI. Miscarea se bucura si de sprijinul lui Adriean Videanu, care dintr-o mare concidenta isi petrece vacantele de vara pe Coasta de Azur, pe proprietatea lui Urdareanu” 4.
Pe de alta parte, intr-un interviu acordat in luna iunie 2009 publicatiei “Business Standard”, Urdareanu insusi spunea, atunci cand a fost intrebat ce masuri ar trebui sa ia Guvernul Romaniei pentru redresarea situatiei economice a tarii, ca “Prima ar fi legata de proiectele de inzestrare in domeniul militar”. Omul de afaceri a explicat ca “Exista, in prezent, programe importante de modernizare a armatei, de circa zece miliarde euro, care trebuie implementate pentru a indeplini standardele minime cerute de NATO. La acestea se adauga cateva miliarde de euro pentru operatiuni de intretinere, scolarizarea personalului etc. Multi factori de decizie, mai ales intr-un an electoral, vad aceasta suma ca pe un cost inutil in momentul de fata, dar se uita ca acesti bani vor trebui cheltuiti pentru indeplinirea obiectivelor”.
-
Ali Madadi
Avere: 32 milioane de euro
Vârsta: 48 de ani
Reşedinţa: Bucureşti
Domenii: Comerţ cu autovehicule, producţie
Proprietar al grupului de firme „Rădăcini“, omul de afaceri român de origine iraniană Ali Madadi a încercat să lupte şi să înfrunte criza economică şi scăderea sectorului de piaţă pe care activează businessul său. Cifra de afaceri a diviziilor auto ale grupului a înregistrat anul trecut un declin de aproape 30%, de la 93,5 milioane de euro la 65 milioane de euro, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Profitul companiei a scăzut, totodată, cu 53%, la aproape patru milioane de euro. În ceea ce priveşte vânzările, grupul condus de Madadi a comercializat peste 4.000 de maşini în 2009, faţă de 6.500 în 2008, în condiţiile în care, anul trecut, vânzările de autoturisme noi pe piaţa locală s-au diminuat cu 55%, la aproximativ 130.000 de unităţi, în total. Directorul general al Rădăcini Motors, Nicolae Sorescu, susţine că în 2009 compania nu a recurs la concedieri masive.5
-
Dan Minulescu
Avere: 40-42 milioane de euro
Vârst: 43 de ani
Reşedinţa: Bucureşti
Domeniu: Distribuţie
După ce a încercat mai multe afaceri, Dan Minulescu a ajuns la concluzia că cel mai bine este să facă ceea ce ştie. Merge în continuare pe activitatea de bază, cea de distribuitor de produse congelate, dar asta nu înseamnă că nu mai are în vedere şi altceva. Ultimele noutăţi: în toamna lui 2010 va demara construcţia unei fabrici la Câmpia Turzii, judeţul Cluj, în parteneriat cu firma belgiană La Lorraine, specializată în produse de panificaţie şi de patiserie. Macromex distribuie deja din 2009 produsele belgienilor în România. Investiţia se ridică la opt milioane de euro şi va reprezenta pentru Minulescu primul joint-venture cu o firmă din afară. Fabrica va intra în funcţiune la sfârşitul lui 2011. Tot anul viitor ar urma să fie inaugurat aici un centru de distribuţie la temperatură controlată, primul deţinut de companie în Transilvania. În total, Minulescu va aloca circa 20 milioane de euro până în 2012 pentru proiectul de la Câmpia Turzii, după cum a anunţat, acesta fiind cel mai mare proiect derulat de firma bucureşteană.
La Lorraine nu este singura companie a cărei distribuţie a câştigat-o Macromex în 2009. Minulescu a încheiat un parteneriat şi cu Algida, divizia de îngheţată a grupului anglo-olandez Unilever, cu activităţi în industria bunurilor de larg consum. Odată cu preluarea mărcii Napolact în 2009 de către Unilever, Macromex a devenit unul dintre cei mai mari distribuitori de îngheţată la nivel naţional. Un alt obicei important al antreprenorului Dan Minulescu este şi ieşirea pe piaţa externă.6
-
Adriean Videanu
Avere: 37-39 milioane de euro
Vârsta: 48 de ani
Reşedinţa: Bucureşti
Domeniu: Prelucrarea marmurei
Pentru Adriean Videanu, ultimul an a fost foarte dificil atât pe plan politic cât şi economic. Fostul ministru al economiei a fost remaniat în luna septembrie 2010 alături de alţi cinci miniştri care făceau parte din Guvernul Boc. Potrivit lui Videanu, acesta intenţionase să îşi dea demisia din Guvern încă din luna februarie din „considerente personale“, dar a renunţat ulterior la decizie pentru a nu părea laş, după decizia recentă a Guvernului de a reduce salariile bugetarilor. Nici în domeniul afacerilor nu s-ar putea spune că fostul edil a avut parte de mai multe motive de bucurie.
Grupul Titan Mar – Marmosim, cu afaceri în domeniul producţiei şi prelucrării de piatră şi borduri, a raportat rezultate în scădere pe ambele firme. Titan Mar a încheiat în premieră anul 2009 în pierdere, care se ridică la suma de un milion de euro, în timp ce veniturile companiei amintite s-au ridicat la 10,3 milioane de euro, în scădere cu 16,5%.
Cifra de afaceri a Marmosim a fost de 8,3 milioane de euro, în scădere cu „doar“ 13% faţă de anul precedent. Pentru a limita proporţiile declinului, Adriean Videanu s-a văzut nevoit să reducă personalul cu 20%. Cu toate acestea, Marmosim a reuşit să obţină un profit de 600.000 de euro.
Potrivit ultimei declaraţii de avere, fostul ministru mai deţine două apartamente în centrul Bucureştiului şi un teren intravilan de aproape 2.000 mp în judeţul Hunedoara.7
-
Sorin Crețeanu
Avere: 75-80 milioane de euro
Vârstă: 46 de ani
Reşedinţă: Bucureşti
Domeniu: Construcţii
Sorin Creţeanu este proprietarul firmei Comnord, principalul constructor al proiectului imobiliar Băneasa, controlat de oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte. Alături de cei doi, Sorin Creţeanu va dezvolta un centru de cumpărături de tip mall pe locul fostei Pieţe Obor. Proiectul, derulat prin intermediul firmei Piaţa Obor Market & Complex Comercial, va necesita investiţii de 120 milioane de euro. În 2006, consorţiul de firme al afaceriştilor Gabriel Popoviciu, Radu Dimofte şi Sorin Creţeanu a fost selectat de Primăria Sectorului 2 pentru construcţia proiectului, într-un parteneriat public-privat. La acel moment, valoarea investiţiei era estimată la aproximativ 117 milioane de euro. Prin acest parteneriat, firma a obţinut în folosinţă gratuită terenul aferent actualei Pieţe Obor (aproximativ 40.000 de metri pătraţi) pentru 49 de ani. Sorin Creţeanu are experienţă în domeniul investiţiilor în real estate, el fiind proprietarul complexului de locuinţe Ten Blocks din Militari.
El este asociat cu Poşta Română în firma Imopost Developments pentru construcţia unui imobil mai mare de 12 etaje în apropierea hotelului Novotel, din Capitală. Proiectul care prevede spaţii de birouri şi comerciale va fi ridicat pe locul clădirii poştei de pe strada Matei Milo, care a fost demolată la începutul anului. În 2009, compania Comnord Bucureşti (COSC), listată pe piaţa Rasdaq, a raportat afaceri de aproape 24 milioane de euro, în scădere cu 56% faţă de anul precedent. Profitul net s-a diminuat de peste zece ori, până la 0,28 milioane de euro. Comnord este controlată în proporţie de 53% de Sorin Creţeanu, iar firma Naveco Limited are 31% din titluri.8
-
Familia Zinger
Avere: 14-15 milioane de euro
Reşedinţă: Braşov
Domenii: Imobiliare, turism
Controversatul Maor Zinger a intrat în afaceri la începutul anilor ’90, fiind atras de la bun început de mirajul imobiliarelor. Zinger deţine în acest moment mall-ul Eliana din Braşov, precum şi centrul comercial Brintex, comparabil ca organizare şi dimensiuni cu Dragonul Roşu din Bucureşti. Ambele centre comerciale sunt amplasate în zona Bartolomeu, la poalele muntelui Tâmpa. Maor Zinger a fost implicat de-a lungul timpului în mai multe schimburi cu terenuri în zona Braşovului, prin care a trezit suspiciunea autorităţilor, împreună cu primarul Scripcaru. Zinger a cumpărat în urmă cu trei ani platforma de 44 de hectare a fostei fabrici de coloranţi Colorom Codlea, precum şi terenurile aferente Romradiatoare Braşov (la care a fost cândva acţionar Mircea Lucescu) şi Lubrifin.
Mai mult, Zinger declara presei locale în urmă cu câţiva ani că intenţionează să construiască un cartier rezidenţial cu imobile, parcuri, locuri de joacă şi parcări, pe terenul unde era situată fabrica de lubrifianţi. Despre afaceristul israelian se mai spune că s-ar afla în atenţia DIICOT pentru spălare de bani, însă acest subiect nu a fost confirmat de niciuna dintre cele două părţi până în acest moment. Zinger mai este proprietarul complexului Capra Neagră din Poiana Braşov, precum şi al celei mai mari firme de pază şi securitate din Braşov, D.O. Sport Center. Maor Zinger şi familia sa au declarat în urmă cu câţiva ani că, pe lângă afacerile din zona Braşovului, mai au investiţii imobiliare importante în Israel şi în Statele Unite ale Americii.9
-
Radu Octavian Ouatu
-
Gheorghe Badea si familia
Vârstă: 64 de ani
Reşedinţă: Argeş
Domenii: Industria auto, turism, construcţii, piaţa de capital, leasing
Căderea înregistrată de piaţa auto, pe fondul reducerii vânzărilor din cauza crizei, a avut repercusiuni şi asupra afacerilor producătorilor de subansamble. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Gheorghe Badea, care deţine împreună cu fiii săi Cătălin şi Silviu, pachete importante la Grupul Industrial Componente din Piteşti. Producţia merge în principal pe piaţa internă, dar şi la export. Anul trecut, cifra de afaceri a Subansamble Auto, producător de piese şi accesorii pentru autovehicule, s-a redus de la 10,3 milioane de euro, în 2008 la 6,9 milioane de euro. S-au mărit, în schimb, afacerile Gic Nosag Metal (fabricarea de produse metalice), de la 17,1 milioane de euro în 2008 la 19,2 milioane de euro în 2009, semn că sunt şi sectoare care merg în ciuda contextului economic defavorabil. Pe lista parteneriatelor realizate de firma din Piteşti se numără cele cu Lear Corporation, Johnson Controls şi Dow Chemical din America, dar şi cu Faurecia, Valeo şi Treves din Franţa sau cu Yazaki, Sumitomo – Japonia. Din cauza crizei, compania a fost nevoită să renunţe la o parte din angajaţi, având de suferit şi parteneriatele cu firmele străine.
Badea mai are acţiuni şi la mai multe hoteluri printre care se numără Star Piteşti, Posada Curtea de Argeş sau Cumpăna – Lacul Vidraru. De asemenea, mai are participaţii şi la Parcul Industrial Piteşti.
Gheorghe Badea este pasionat de pictură, nu este însă un colecţionar profesionist. De asemenea, îi place sportul. Are şi de ce, pentru că pe vremuri a fost baschetbalist. Acum joacă însă tenis de câmp, dar îi place şi să schieze, lucru pe care speră să-l poată face cât mai mult timp. 10
-
Gheorghe Hagi
Avere: 25 milioane de euro
Vârsta: 45 de ani
Reşedinţa: Constanţa
Domenii: Hoteluri, imobiliare, fotbal
După o carieră strălucită pe terenul de fotbal şi după câţiva ani de antrenorat, Gheorghe Hagi a ales, încă de anul trecut, să investească o sumă importantă de bani în proiectul Academiei de Fotbal care-i poartă numele. Fostul căpitan al echipei naţionale de fotbal şi probabil cel mai bun jucător român al tuturor timpurilor a achiziţionat aproape zece hectare de teren la ieşirea din Constanţa, spre localitatea Ovidiu. A demarat astfel în 2010 lucrările de construcţie, proiect în care este dispus să investească 10-12 milioane de euro. După cum spune chiar el, banii vor veni atât din surse proprii cât şi din credite bancare. Hagi a contractat deja anul acesta două credite de la BRD, în valoare de 3,5 milioane de euro, respectiv 665.000 de euro, pentru finanţarea unei părţi a proiectului.
Tot anul acesta, Hagi a vândut şi o vilă din Constanţa către Ambasada Republicii Chineze contra sumei de patru milioane de euro. Proiectul Academia de Fotbal va fi ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 6,9 hectare, iar până în prezent au fost construite deja opt suprafeţe de joc, un teren intermediar, cu gazon, şi alte trei terenuri de dimensiuni mai mici. În planul lui Hagi mai intră şi construcţia unor birouri, a unui hotel cu 40 de camere, a unui restaurant, precum şi a unui bazin de înot şi a unei săli de sport. Inaugurarea oficială a academiei de fotbal va avea loc în vara anului 2011.11
Gheorghe Hagi ocupă locul 285 în Top 300 Capital, cu o avere estimată la 20-23 milioane euro. S-a născut pe 5 februarie 1965, în Săcele, Constanța, jud. Constanța) și este un fost fotbalist român, de origine aromână, supranumit Regele fotbalului românesc și Maradona din Carpați. Este cel mai bun marcator din istoria naționalei României cu 35 de goluri înscrise.
Gheorghe Hagi a început să joace fotbal la vârsta de 10 ani, la Farul Constanța, echipă la care a și debutat în Divizia A, la 17 ani. În cariera sa, Hagi a mai evoluat la Sportul Studențesc, Steaua București (cu care a câștigat trei titluri de campion al României, două Cupe și Supercupa Europei, în perioada 1987-1990), Real Madrid, Brescia, Barcelona și Galatasaray (patru titluri de campion al Turciei, o Cupă UEFA și o Supercupă a Europei). La echipa națională, Hagi a reușit să bifeze 125 de prezențe, cu 35 de goluri marcate.
Ca jucător, Hagi a fost un purtător clasic de număr 10 (conducător de joc) care se remarca în teren prin claritatea paselor trimise către atacanți și șuturile nimicitoare la poartă, atunci când se afla el însuși în poziție de finalizare. Câteva din golurile sale au intrat în istoria fotbalului. Hagi își depășea ușor adversarii prin dribling și găsea deseori de unul singur soluția de rezolvare a unui meci. Deși nu excela la capitolul viteză, se orienta excelent în teren și reușea să fie prezent în cele mai bune poziții, care îi permiteau fie să paseze decisiv, fie să șuteze de la distanță.
Hagi era și un excelent executant de lovituri libere, înscriind numeroase goluri din poziții fixe.
Cariera lui Hagi ca jucător profesionist (sau semi-profesionist - în cazul regimului comunist) poate fi împărțită în mai multe perioade:
1982-1983: debutul. Hagi este remarcat la nivel de juniori, debutează în Divizia A și la echipa Națională.
1983-1988: consacrarea la nivel național, jucând la 2 echipe bucureștene de top. Mai ales la Sportul Studențesc, unde juca rol de "copil teribil", Hagi face câteva meciuri de-a dreptul senzaționale, contribuind decisiv în 1985 la câștigarea titlului de vicecampioni (cea mai bună performanță de până azi a clubului din Regie).
1988-1990: consacrarea la nivel internațional. Hagi joacă o semifinală (în 1988) și o finală de Cupa Campionilor în 1989 (fiind desemnat al doilea jucător ca valoare din competiție, după Marco van Basten) și participă cu România la Cupa Mondială din 1990 - Italia.
1990-1998: anii de maturitate. Hagi este liderul incontestabil al echipei României și contribuie decisiv la cele mai mari succese din istoria Naționalei.
1998-2001: perioada târzie, marcată de o anumită labilitate psihică rezultată, probabil, și din stresul acumulat de-a lungul timpului. Din evenimentele "ciudate" ale acestei perioade putem aminti prima retragere din echipa națională din 1998), decizie asupra căreia Hagi va reveni în 1999 și conflictele tot mai dese cu arbitrii. Hagi a fost eliminat în 2 meciuri foarte importante, finala UEFA din 2000 (câștigată de Galatasaray) și sfertul de finală de la Campionatul European 2000 (pierdut de România, 0-2 cu Italia) și a provocat un scandal imens în Turcia, în 2001, când a fost pe punctul de a bate un arbitru, fiind suspendat 6 etape pentru acest lucru.
În ciuda finalului de carieră, în general Hagi a fost totuși un jucător fair-play, care era penalizat foarte rar de arbitri.12
-
Constantin Panescu
Avere: 16-18 milioane de euro
Vârstă: 51 de ani
Reşedinţă: Argeş
Domenii: Industrie, comerţ, construcţii, turism
Nu multe sunt firmele din România care reuşesc să intre pe piaţa externă şi să trăiască din exporturi. Un astfel de exemplu este Metabet, companie controlată de Constantin Pănescu şi familia Zamfir din Piteşti. Compania a livrat în 2009 structuri metalice şi piese prelucrate din metal în ţări precum Germania, Franţa şi Spania, exportul reprezentând circa 70% din afaceri. Au mai fost exportate macarale portuare în Germania şi Italia, dar şi aparate antiseismice în Franţa, Spania, Portugalia şi Polonia. Semn că produsele româneşti au căutare.
Metabet a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 20 milioane de euro faţă de 12 milioane în 2008, în timp ce profitul s-a dublat la 2,5 milioane de euro. Pentru 2010, Pănescu vrea să menţină cifra de afaceri, aşteptându-se însă la un profit mai mic.„Salvarea mea sper să fie tot exportul pe partea de prelucrări şi confecţii metalice. Avem contracte de patru milioane de euro semnate, fiind în discuţii cu parteneri din Germania, Italia şi Spania“, susţine Pănescu.
Şi Alcadibo, cu activitate în distribuția de echipament electric de joasă tensiune și de materiale pentru instalații electrice, a avut anul trecut creştere, fiind consemnat un avans de 20%, în timp ce pe Selca, firmă care se ocupă de construcţii civile şi industriale, a fost consemnată o scădere de 7-8%. Selca a avut anul trecut o cifră de afaceri de patru-cinci milioane de euro şi un profit în creştere faţă de 2008. După ce în prima parte a anului nu s-a putut lucra din cauza timpului, Pănescu mizează pe un contract de circa şase milioane de euro legat de staţia de epurare a Piteştiului.13
-
Alin Iosep
Avere: 15-16 milioane de euro
Vârstă: 41 de ani
Reşedinţă: Bucureşti
Domenii: Farmaceutice, distribuţie de medicamente
Cofondator, alături de Dragoş Pop, al distribuitorului de produse farmaceutice ADM Farm, Alin Iosep a decis, în ultimii ani, să se concentreze mai mult pe business şi mai puţin pe apariţiile în presă. Rezultatele nu au întârziat să apară, iar compania pe care o conduce a reuşit să se impună. Cifra de afaceri a crescut continuu, de la an la an, fapt care a dus la plasarea ADM Farm între primii şase distribuitori din România, targetul companiei fiind intrarea în top cinci distribuitori de produse farmaceutice. Înfiinţată în 1998, cu capital integral românesc şi considerată o companie serioasă, ADM Farm a încheiat în 2010 şi un parteneriat logistic cu Labormed Pharma. Acesta a intrat în vigoare la 1 martie şi va asigura serviciile de depozitare şi livrare a produselor Labormed şi Ozone în Bucureşti şi în zonele limitrofe.
Printre diviziile ADM Farm se numără Para Distribution Group (PDG), Medix şi farmaciile Sante. În prezent, ADM Farm operează la nivel naţional prin opt centre logistice, situate în principalele oraşe din România: Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Suceava şi Timişoara.14
Dostları ilə paylaş: |