Pr. Emil Jurcan, Lumea religioasă contemporană

Non-obţinere sau non-dobândire, adică uitare deplină de tine însuţi.

Non-afirmare, adică a nu spune nici da nici nu faţă de lumea care există,.

Non-fundament sau non-adeziune, adică a nu pune nici un fundament acţiunilor tale, deoarece orice bază în cadrul lumii este ireală.

234 E. Valea, op. cit., p. 150.

235 Ibidem, p. 151.

236 Leszek Kolakowski, Religia, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 43.

237 Este vorba despre primul curs de meditaţie Vipassana, ţinut în perioada 1 – 12 septembrie 1994 în staţiunea Strunga, (jud. Iaşi).

238 Meditaţia Vipassana, ziceau ei, „nu are nimic de a face cu o religie organizată” şi „nu se pune problema convertirii la o religie”.

239 apud E. Valea, op. cit., p. 152.

240 S-au colportat în sensul prozelitist două din broşurile lui Goenka, şi anume: Arta de a trăi: Meditaţia Vipassana, de S.N. Goenka şi Introducere în Meditaţia Vipassana în tradiţia lui Sayagi U Ba Khin, aşa cum este predată de S.N. Goenka şi asistenţii săi.

241 Ibidem, p. 152.

242 Doctrina buddhistă.

243 Comunitatea monahală buddhistă.

244 Sunt cele trei cauze redate iconic prin roata reîncarnării: dorinţa, aversiunea, ignoranţa.

245 E. Valea, op. cit., p.154.

246 în lucrarea sa, Calea non-ataşamentului (Ed. Colosseum, Bucureşti, 1995), maestrul V.R. Dhiravamsa spune că mila este un sentiment impropriu pentru om. Spiritul, cel care degajă mila, trebuie să moară la rândul lui, deoarece „compasiunea, în sensul real, angajează spiritul spre moarte” (op. cit. p. 63). Deci pentru un buddhist mila este un sentiment superficial, ba chiar dăunător. „Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să-i trimiteţi gânduri de dragoste şi urări de restabilire” (op. cit. p. 94) unui suferind care vă este drag.

247 Apud W.Y Evans-Wentz (editor) Yoga tibetană şi doctrinele secrete, vol. II, p.221.

248 apud E. Valea, op. cit., p. 158.

249 De fapt ar fi mai degrabă vorba despre reîncarnări care ar avea loc în cadrul fiecărei kalpe, adică ere terestre.

250 Apud E. Valea, op. cit., p. 158.

251 Apud Veronique Crombe, Prezenarea budismului, în vol. „Marile religii”, coordonator Philippe Gaudin, Ed.Orizonturi şi Ed. Lider, Bucureşti, (fără an de apariţie), p. 382.

252 Ibidem, p. 383.

253 Cerşitul are o altă conotaţie la buddhişti decât sensul pe care îl cunoaştem noi, deoarece prin el li se dă laicilor posibilitatea de a face fapte bune, care duc la detaşarea de legea karmei. A face milostenie pentru un bhikshu este un act de detaşare de legea karmei. Cu alte cuvinte este o diferenţă între milostenia faţă de un călugăr şi milostenia faţă de o rudă sau cunoştinţă săracă.

254 Apud Veronique Crombe, art. cit., p. 384.

255 Aşa cum am mai arătat extremismul misoginic a ajuns chiar până a le refuza femeilor şansa de a se elibera, ele trebuind să se reîncarneze într-un bărbat.

256 „în schimb în alte ţări – în China de odinioară, unde prin intermediul vieţii monastice putea fi reglementat coşmarul societăţii chineze – precum şi în câteva ţări din sud-estul asiatic de astăzi – budismul va avea pentru femei (şi nu numai pentru ele) un rol sociabil deloc neglijabil” în Véronique Crombé, Prezentarea Buddhismului, în vol, „Marile religii” coordonator Philippe Gaudin, trad. Sandală Aronescu, Ed. Orizonturi şi Ed. Lider, Bucureşti, 1997, p.386.

257 „Mă refugiez în Buddha, mă refugiez în Dharma (legea buddhistă), mă refugiez în Samgha (comunitatea buddhistă)”.

258 „Aceste precepte nu se prezintă ca nişte porunci şi ca nişte aspecte ale educaţiei”, zice Jean Noël Robert, în vol. „Religiile lumii”, coord. J. Delumeau, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 458.

259 „Chiar şi astăzi, zice Jean N. Robert, dacă un călugăr nu se comportă corect, laicii refuză să-l respecte sau să-i facă donaţii; el nu mai poate să rămână în mănăstirea respectivă şi trebuie să se ducă la o alta” în art. cit., p. 461.

260 Michel Hulin, Jainismul, în vol. „Religiile lumii”, coordonator Jean Delumeau, trad. Bogdan Burdeş, Edit. Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 411.

261 Observăm că această imagine este tipică lumii hinduse, unde atât Buddha, cât şi Mahavira sau Krshna au revelaţia finală sub acel ficus religiosus, locul eliberării depline.

262 Michel Hulin, op. cit., p. 411.

263 Carl A. Keller, Joachim Finger, Hans Busses u.a., Jesus ausserhalb der Kirche. Das Jesuverständnis in neuen religionischen Bewegungen, col. “Weltanschauungen im Gespräch”, Band 5, Paulusverlag, Freiburg im Breisgau, 1989, p. 13.

264 Swami Shivananda, Guru Tattwa, Shivanandagar (Rishikesh), 1976, p. 3, apud Ernest Valea, Creştinismul şi spiritualitatea indiană, Ed. Ariel, Timişoara, 1996, p. 22, n. 24.

265 A. Keller, op. cit., p. 18.

266 Stanley J. Samantha, Hindus vor dem universalen Christus, trad. În lb. germ. de dr. theol. Friso Melzer, edit. Evanghelisches Verlagswerk, Stuttgart, 1970, p. 43.

267 Jean Herbert, L’hindouisme vivant, Ed. Robert Laffont, Paris, 1975, p. 239.

268 M. M. Thomas, Christus in neuen Indien, traducere din limba engleză de Anneliese und Hans Werner Gensichen, col.

„Theologie der Őkumene“, Vandenhoen und Ruprecht Verlag, Göttingen, 1989, p. 13.

269 A. Keller, op. cit., p. 20, n. 2.

270 “Prophet der Entmythologisierung”, Stanley J. Samantha, op. cit., p. 40.

271 Apud ibidem, p. 44, n. 18.

272 Apud ibidem, p. 44, n. 26.

273 M. M. Thomas, op. cit., p.30.

274 apud Christologie, Band 2, bearbeitet von Karl-Heinz Ohlig, col. “Texte zur Theologie”, ed. Styria, Graz – Wien – Köln, 1989, p. 196.

275 Adepţii sistemului Bhakti sau Bhakta aveau ca primă preocupare ideea de adorare a divinului. Sistemul Bhakti-Yoga cere adepţilor să se concentreze pe adorarea unui avatar divin.

276 Richard V. de Smet, Die Theologie in Indien, vol. «Bilanz der Theologie im 20.Jahrhundert. Prespektiven. Strömungen» herausgegeben von H. Vorgrimler und. R. Vander Gucht, Band I, Freiburg Basel, 1969, p. 109 – 110.

277 Apud A. Keller, op. cit., p. 22.

278 Câteva din titlurile acestor conferinţe: ”Iisus Hristos – Europa şi Asia”, “Conceptul de Dumnezeu în secolul al XIX-lea”, “Cinstirea marilor bărbaţi”, “Biserica naţională”, etc.

279 ibidem, p. 22.

280 M.M. Thomas, op cit., p. 35.

281 Ibidem, p. 37.

282 Apud ibidem, p. 57, n. 5.

283 Ibidem, p. 56.

284 Samadhi este ultima treaptă a yoghinului în procesul său de concentrare eliberatorie.

285 C.A.Keller, op. cit., p. 23.

286 M.M.Thomas, op. cit., p. 59.

287 ibidem, p.64, n. 29.

288 Ibidem, p. 62, n. 25.

289 M.M.Thomas, op. cit., p. 75.

290 S.J.Samantha, op. cit., p. 57.

291 M.M. Thomas, op. cit., p. 75.

292 Ibidem, p. 75 – 76, n. 5.

293 S.J. Samarta, op. cit., p. 60 – 61, n. 9.

294 Apud M.M. Thomas, op. cit., p. 84.

295 “De fapt, zice Vivekananda, religia lui Hristos a fost adresată în special pentru sannyaşi”, pentru cei care nu sunt interesaţi de viaţa istorică a lui Iisus, deaorece „legătura dintre renunţare şi spiritualul religiei este în mod fiinţial un atribut al gândirii hinduse”, apud S.J. Samarta, op. cit., p. 63.

296 Ibidem, p. 63.

297 M.M. Thomas, op. cit., p. 116, n. 66.

298 Ibidem, p. 109.

299 J. Herbert, L’hindouisme vivant, Ed. Robert Laffont, Paris, 1975, p. 257.

300 Mahatma Ghandi, My experiments with Truth, London, 1945, apud M.M. Thomas, op. cit., p135.

301 “cel care a dobândit adevărul”.

302 Apud S.J. Samartha, op. cit., p. 96.

303 De fapt, singurele trei opere care au fost lectura preferată a politicianului Ghandi au fost: Predica de pe munte, Bhagavad-gita şi Împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru a lui Lev Tolstoi.

304 S.J. Samartha, op. cit., p. 152.

305 Jesus der Offenbarer, Band II, bearbeitet von Franz Niemann, col. “Texte zur Theologie”, Styria vErlag, Graz-Wien-Köln, 1990, p. 204.

306 Satya Sai Baba, Daisetz Teitaro Suzuki.

307 Svami Vivekananda.

308 Mahatma Ghandi.

309 Keshab Candra Sen.

310 Shri Ramakrshna.

311 Daisetz Teitaro Suzuki, Der westliche und östliche Weg. Essays über christliche und buddhistische Mystik, Frankfurt am Main, 1960, p. 128 – 129.

312 Lakshmi Kapani, Religia Sikh, în vol. „Religiile lumii”, coordonator Jean Delumeau, trad. Bogdan Budeş, Edit. Humnaitas, Bucureşti, 1996, p. 415.

313 Ibidem, p. 416.

314 Ibidem, p. 417.

315 Este vorba mai ales despre primul cuvânt cu care începe cartea Ādi Granth şi anume:Ik-om-kār, tradus prin „Unul”, unde termenul de „om” are rezonanţa hindusă a sunetului fundamental „Aum”

316 Se cunosc discrepanţele care existau şi încă mai există între un brahman şi un sudra sau un paria.

317 Acest lucru a cerut ca păcatul să fie spălat cu sânge şi astfel s-au organizat cele două asasinate.

318 Mai există şi alte temple importante alături de cel de la Amritsar, cum ar fi Takht, Sri Mandir Sahib , la Patna în Bihar, Takht Kesh Garh Sahib (în Punjab) etc.

319 Lakshmi Kapani, Religia Sikh, în vol. „Religiile lumii”, p. 423.

320 vezi sistemul estetic şi cultural adus de budhhismul zen în Japonia.

321 Chi este redarea ideii de energie pan-cosmică, care o are şi omul în compoziţia sa şi care îl ajută pe acesta în realizarea armoniei lui Dao în viaţa sa.

322 “Câte doriţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi lor…” (Mat. 7, 12). Observăm aici pozitivitatea poruncii, faţă ideea de “să nu faceţi”, care marchează negativitatea ei la confucieni.

323 Cinabru ar fi sulfat de mercur.

324 Densitatea populaţiei este de aproximativ 300 de locuitori/km².

325 Cu siguranţă trebuie să vedem aici o influenţă a gândirii chineze a lui yang şi yin.

326 Octavian Simu, Civilizaţia japoneză tradiţională, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984, p. 137.

327 “sala zeilor”.

328 O. Simu, op. cit., p. 59.

329 Femeilor li se cerea să se purifice la două vârste, considerate critice la japonezi: la 19 şi 33 de ani; în vreme ce bărbaţii urcau la templu pentru a se purifica la 25 şi 42 de ani. La fel copii erau aduşi la temple la 3 şi 7 ani, iar băieţii erau aduşi la 5 ani iar ulterior la 20 de ani, vârsta majoratului la japonezi.

330 Apud O. Simu, op. cit., p. 77.

331 Apud ibidem, p. 81.