Denumirea oficială: Serenisima Republică San Marino Capitala: San Marino (4180 loc.)
Limba oficială: italiana Suprafaţa: 60,57 km2 Locuitori: 23.000 (130 loc./ km2)
Religia: catolicism 95%
Moneda: lira sanmarineză Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 3 septembrie
Geografie: S. M. este un stat în Europa de Sud; o enclavă în NE Pen. Italice. Este delimitată numai de terit. italian. G. Fizică: S. M. este aşezat pe versantul adriatic al Munţilor Apenini Nordici (Monte Titano, 738 m. alt. max.). Nu are ieşire la mare. Relieful este format din coline argiloase şi şisturi. Terit. aparţine bazinului inferior al râului Marano. Clima: este mediteraneană, cu veri călduroase şi ierni blânde şi ploioase. Floră şi faună: o mare parte din ţară este acoperită de păduri; faună specifică. Populaţia: este formată din: italieni, sanmarinezi; în străinătate sunt cca. 19.000 de sanmarinezi. Rata natalităţii: 10,6%; a mortalităţii: 7,3%. Pop. urbană: 99%. Resurse şi economie: Ramura principală a econ. este turismul; este dezvoltată filatelia. Agric. se bazează pe viticultură şi pomicultură. Se exploatează piatra de construcţie; fabrică de porţelanuri (la Borgo Maggiore), ind. textilă, a pielăriei, şi artizanat. Transporturi şi comunicaţii: Cale ferată electrificată şi o cale rutieră ce leagă San Marino de Italia. Oraşe: Serravalle, Dogana, Borgo Maggiore. Istoria: San Marino ia fiinţă în 301 d. Hr.; legenda spune că aici s-a refugiat pietrarul dalmat Marino. Începând cu sec. IX San Marino se dezvoltă în jurul mănăstirii San Marino. Este stat independent din sec. XIII (1263) una dintre cele mai vechi organizări statale (republici) din Europa. Statutul său politic, principiile constituţionale au fost respectate de-a lungul anilor; Congresul de la Viena (1815) recunoaşte San Marino ca stat independent, iar în 1861 guvernul Italiei unificate îl recunoaşte de asemenea. Tratatul de bună vecinătate cu Italia (1862) ca protectorat al Italiei este inclus în aceeaşi Uniune vamală şi monetară cu Italia. Statul: este republică parlamentară, conform principiilor Constituţiei în vigoare, din 1263 (cea mai veche din lume): Puterea legislativă este exercitată de Consiliul Mare şi General (Consilio Grande e Gererale); cea executivă de doi căpitani regenţi aleşi pe 6 luni şi de un cabinet (Congresul Statului), numit de Consiliul Mare şi General. Multipartitism.
Sao Tome şi Principe
Denumirea oficială: Republica Democratică Sao Tome şi Principe.
Capitala: Sao Tome (35.000 loc.)
Limba oficială: portugheza Suprafaţa: 264 km2 Locuitori: 124.000 (130 1oc./km2)
Religia: catolicism 90%, animism Moneda: dobra
Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 12 iulie
Geografia: S.T. şi P. este un stat insular în Golful Guineei, la 300 km de ţărmul african (Gabon). Cele două insule au un relief muntos, de origine vulcanică; altitudini de 2024 m (Săo Tome) şi 1000 m (Principe). Clima: este ecuatorială, cu precipitaţii foarte bogate (18002500 mm/an). Flora şi fauna: Vegetaţia este luxuriantă, tipic ecuatorială. Faună specifică pădurilor ecuatoriale umede: diverse specii de maimuţe, de reptile, de păsări viu colorate. Populaţia: negri bantu 90%, mulatri. Cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în Săo Tome, dar concentrarea maximă este în ins. Principe (peste 190 loc./km2). Rata natalităţii: 35%, mortalitatea: 10,2%; populaţia urbană 47%. Resursele şi economia: Economia se bazează pe monocultura de cacao. Se practică pescuitul pentru consum intern. Alte resurse: manioc, porumb, batate, nuci de cocos, copra, banane, cafea, arahide de pământ, lemn preţios, guano. Industria nu este dezvoltată. Una dintre ţările sărace ale lumii. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule. Oraşe: Sao Tome. Istoria: Cele două insule, Sao Tome şi Principe, sunt descoperite în 1470 şi respectiv 1471 de navigatorul portughez Pedro de Escobar. În 1552 devin colonie a Portugaliei. Din. sec. al XVII-lea se aduc sclavi negri de pe continent ca mână de lucru pe plantaţiile de trestie de zahăr, de cafea şi de cacao. În 1951 insulele devin provincie de peste mări a Portugaliei. În 1960, Manuel Pinto da Costa, liderul Mişcării de Eliberare, fondează partidul unic, de orientare marxistă, devenind şi preşedinte al ţării (1975-1991). În 1975, la 12 iulie, cele două insule îşi obţin independenţa sub numele de Republica Democratică S.T. şi P. După 1990, prin referendum constituţional, se consacră pluripartitismul, iar în 1991 au loc primele alegeri prezidenţiale libere. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1990. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. Multipartitism.
Senegal
Denumirea oficială: Republica Senegal Capitala: Dakar (1,38 mil. loc.)
Limba oficială: franceza Suprafaţa: 197.000 km2 Locuitori: 8,53 mil. (43 loc./km2)
Religia: islamism 85%, animism, catolicism Moneda: francul CFA Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 4 aprilie
Geografia: S. este aşezat în Africa vestică, la sud de fluviul Senegal. Limite: Mauritania (N), Mali (E), Guineea, Guineea Bissau (S), Oc. Atlantic (V). G. fizică: Dunele de pe coastă se pierd într-o câmpie întinsă, care este mai înaltă (215-700 m) doar spre SE, la graniţa cu Guineea, unde se întâlneşte cu prelungirea Masivului Djalon. În N, semideşert, Sahelul, cu excepţia văii Senegalului. Principalul curs de apă este fluviul Senegal (1700 km, din care 300 km navigabili); Gambia (540 km, cursul superior nenavigabil), Casamance (186 km), Salum. Clima: este tropicală, cu unele variaţii; temperatura medie anuală 29°C (maxima, în NE, 45°C, minima 8°C). Precipitaţiile sunt de 500 mm/an în N şi în centru, 1500 mm/an în S. Uneori seceta face ravagii ca în cei cinci ani începând cu 1968. Floră şi faună: savană şi baobabi în centru-vest, păduri tropicale umede la S de Gambia; vegetaţie xerofită şi salcâmi în Sahel. În regiunea de vest, de la Saint Louis la Dakar, arbuşti, graminee, iar în depresiuni palmieri, arbori de cauciuc; în S, vegetaţie bogată, păşuni. Faună: antilope, lei, maimuţe, hipopotami, crocodili; faună marină. Câteva parcuri şi rezervaţii naţionale (în S, spre Gambia, Parcul naţional Nicolo Koba). Populaţia: negri sudanezi (wolof, al căror idiom predomină, fulbe, serer, diola), arabi, sirio- libanezi, francezi. Concetrarea maximă în partea central-vestică şi vestică. Peste 70% din pop. activă cuprinsă în agric. În N şi E, în regiuni semideşertice, 10 loc./km2. Rata natalităţii: 41%; mortalitatea: 4,5%. Populaţia urbană: 42%.
Resurse şi economie: minereu de fier, sare; titaniu, bauxită, mei orez, manioc, nuci de cocos, capra, arahide de pământ, legume, bumbac; caprine, bovine, ovine, cămile, peşte. Industria peştelui; a textilelor, a uleiului de arahide. Importă: petrol, carne, zahăr, textile, maşini. Exportă: arahide de pământ (85% din totalul exportului). Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, autovehicule, aeroport la Dakar. Oraşe: Saint Louis (port), Ties, Kaolack. Istoria: Din sec. XIII- XV S. face parte din imperiul Mali. Către sfârşitul sec. XV portughezii explorează coasta. În sec. XVII francezii cuceresc litoralul şi interiorul ţării, integrând S. în Africa Occidentală Franceză:
până în 1958, când deţine autonom în Comunitatea Franceză. Din 1959 face parte din Federaţia Mali până în 1960, când devine independent; preşedinte este ales Leopold Senghor (1960-1980). Intre 1982-1989 se proiectează Confederaţia Senegambia. În 2989 izbucnesc neînţelegeri între senegalezi şi mauritani. În 1992 S. restabileşte relaţii diplomatice cu Mauritania. Începe mişcarea separatistă din Casamance. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1962. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională; cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de preşedinte. Pluripartitism.
Seychelles
Denumirea oficială: Republica Seychelles Capitala: Victoria (24.000 loc.)
Limba oficială: engleza, franceza (un dialect)
Suprafaţa: 410 km Locuitori: 74.000
Religia: catolicism 90%, anglicanism 8%
Moneda: rupia Seychelles Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 5 iunie
Geografia: S. este un arhipelag în Oc. Indian, la o distanţă de 1600 km NE de coasta estică africană şi la 1000 km de Madagascar. G. fizică: Arhipelagul este compus din 40 de insule şi insuliţe de origine granitică şi 65 de insule coraligene, crescute pe suprafaţa submarină muntoasă. Cele mai mari insule sunt: Mahe (142 km2), Praslin (39 km2) şi Silhouette (21 km2). Cel mai înalt punct se aftă pe Mahe (905 m); tot pe Mahe se află şi capitala Victoria. Clima: este ecuatorială, moderată de alizeu. Aerul este răcorit de briza marină. Floră şi faună: ferigi uriaşe, palmieri, cocotieri uriaşi; în unele insule, mangrove. Faună specifică, dar cu unele specii rare: dugongi, broaşte ţestoase. Populaţia: este un mozaic: franco-creoli, negri, indieni. Insulele coraligene, ridicate din mare, nu sunt locuite în general. Rata natalităţii: 25%; mortalitatea: 8%. Populaţia urbană: 55%. Resurse şi economie: Econ. e bazează pe agric., dar turismul contribuie cel mai mult la creşterea venitului naţional. Pescuitul industrial pentru autoconsum şi export. Alte res.: nuci de cocos, copra, produse zootehnice (carne de broască ţestoasă), peşte, sare; rocă fosfatică. Export: guano, copra, scorţişoară, ulei de scorţişoară, vanilie, peşte sărat. Importă: tutun, alimente. Transporturi şi comunicaţii: autovehicule; aeroport internaţional la Victoria, poartă a turismului în S. Oraşe: Victoria. Istoria: Descoperite de portughezi în 1502, colonizate de francezi în 1756 şi botezate după numele contelui de Sechelles, anexate de Marea Britanie în 1814. Din 1976, Arhipelagul Seychelles formează un stat independent, membru al Commonwelth-ului. Constituţia din 1993 prevede multipartitismul. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1993. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Până în 1992, partid unic.
Sfânta Lucia
Denumirea oficială: Sfânta Lucia Capitala: Castries (53.000 loc.)
Limba oficială: engleza; uzuală: creolo-engleza
Suprafaţa: 616 km2
Locuitori: 153.000 (248 loc./km2)
Religia: catolicism 85%, anglicanism, metodism Moneda: dolarul est-caraibian Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 13 decembrie (ziua Sfintei Lucia)
Geografia: S. L. este aşezată în America Centrală insulară, în arh. Antilele Mici, la 40 km sud de Martinica. G. fizică: Relieful insulei este muntos: un lanţ vulcanic, străbătând terit. de la N la S; în S se înalţă Canaries Mountains cu vulcanul Soufriere (1200 m alt.); în SV munţii Pitons, cu înălţimea max. de 786 m. Clima: este tropical-oceanică, moderată de alizee; temperaturi şi precipitaţii variabile după alt.; cicloane tropicale, uneori devastatoare, ca cel din 1980 (ciclonul „Allen”). Floră şi faună: Păduri tropicale, cu esenţe preţioase. Faună: păsări, o mare varietate. Populaţia: este formată din negri 90%, mulatri, asiatici. Concentrarea max. a pop. de-a lungul ţărmului. Rata natalităţii: 21%; a mortalităţii 5,5%. Rata pop. urbane: 35%. Resurse şi economie: Econ. bazată pe agric.: trestie de zahăr, bumbac, bananieri, nuci de cocos; ind. uleiurilor vegetale. Turism. Transporturi şi comunicaţii: căi rutiere. Aeroport la Castries. Oraşe: Micond, Vieux Fort, Gros Islet. Istoria: Ins. este descoperită de Columb în cea de-a patra călătorie a sa (1502) spre Lumea Nouă. I s-a dat numele Sfintei din ziua când a fost-descoperită. În sec. XVII-XVIII este disputată de Franţa şi Anglia, trecând de nenumărate ori când sub puterea uneia, când a alteia. Sunt aduşi sclavi negri din Africa. În 1814 devine colonie britanică; în 1979 îşi proclamă independenţa în cadrul Commonwealth-ului (al 40-lea stat-membru). Inflaţia şi şomajul au marcat viaţa insulei, care pentru a se redresa, dezvoltă agric, şi serviciile (turism). Statul: este monarhie constituţională, conform Constituţiei din 1979. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Adunării); cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar: din Camera Adunării. Şeful statului; regina Marii Britanii, reprezentată de un guvernator general. Multipartitism.
Sfântul Vincenţiu şi Grenadine Denumirea oficială: Sfântul Vincenţiu şi Grenadine Capitala: Kinston (19.000 loc.)
Geografie: Statul Sf. V. şi G. este aşezat în America Centrală, insulară, în arh. Antilele Mici; la 160 km sud de ins. Sf. Lucia. G. fizică: Relief muntos şi vulcanic. În constituirea terit. statului intră insula vulcanică Sf. Vincenţiu de 388 km2. Înălţimea max: o are Muntele Soufriere (1.235 m, cu un mare lac de crater). Grenadinele de Nord sunt compuse din 7 insule (45 km2, dintre care Bequia, Canouan, Mayreu şi Union). Fac parte din aşa numitele „Insule ale Vântului” (zona uraganelor). Clima: este tropical oceanică. Temp. medie anuală este de 27°C. Precipitaţii pe coastă între 1000-1500 mm/an; în interior 2000 mm/an. Anotimpul ploios din mai-noiembrie. Floră şi faună: pădurea tropicală deasă ocupă 50% din terit. Fauna: bogată în păsări. Populaţia: este formată din negri 65%, metişi 25%, indieni, albi, amerindieni. Concentrarea max. a pop. pe coasta estică a ins. Sf. Vincenţiu (30% din pop. activă e ocupată în agric.). Rata natalităţii 23%; a mortalităţii: 6,5%. Rata pop. urbane: 30%. Resurse şi economie: Econ. bazată pe agric. şi pe turism. Se cultivă: banane, nuci de cocos, cacao, cafea, care fac obiectul exportului. Turismul de clasă, cu precădere în Grenadine, aducător de devize. Transporturi şi comunicaţii: Căi rutiere; autovehicule; transport maritim. Istoria: Ins. Sf. V. este descoperită de Columb în 1493, pe 22 ianuarie ziua Sf. Vincenţiu. În sec. XVII-XVIII terit. este în atenţia Franţei şi Angliei care şi-l dispută. Anglia are câştig de cauză (Tratatul de la Versailles, 1783). În sec. XVIII sunt aduşi sclavi negri africani., ca să lucreze pe plantaţii. La 27 octombrie 1979 Sf. V. şi G. îşi proclamă independenţa de stat, în cadrul Commonwealth-ului. Statul: este monarhie constituţională, conform Constituţiei din 1979. Puterea legislativă este exercitată de Camera Adunării; cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar în Camera Adunării. Şeful statului: regina Marii Britanii, reprezentată de guvernatorul general. Multipartitism.
Denumirea oficială: Federaţia Sfântului Cristofor şi Nevis Capitala: Basseterre (14.000 loc.)
Limba oficială: engleza
Suprafaţa: 262 km2
Locuitori: 48.000 loc. (184 loc./km2)
Religia: protestantism, catolicism Moneda: dolarul est-caraibian Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 19 septembrie
Geografia: Federaţia S. C. şi N. se află în America Centrală insulară, în arh. Antilele Mici. G. fizică: Terit. federaţiei cuprinde trei insule vulcanice: Saint Kitts-Sf. Cristofor (168,5 km2), Nevis (93 km2) şi Sombrero (0,5 km2) (care mai sunt numite şi Insulele Vântului, fiind în zona urarganelor). În Saint Kitts se află înălţimea cea mai mare: Mount Misery, 1131 m. Clima: este tropical-oceanică, cu influenţe ale vânturilor marine. Floră şi faună: Pădure tropicală (esenţe preţioase) pe ins. Saint Kitts şi Nevis. Populaţia: este formată din negri şi mulatri 80%, amerindieni, chinezi, europeni. Concentrarea max. a pop. în ins. Saint Kitts, în zona capitalei. Rata natalităţii: 22,5%; a mortalităţii, 11%. Rata pop. urbane: 35%. Resurse şi economie: Econ. bazată pe agric. şi turism. Se cultivă: trestie de zahăr, bumbac, banane, nuci de cocos; se exportă: zahăr şi melasă. Turismul a dezvoltat mijloace de cazare moderne (hoteluri). Ind. prelucrătoare: electronică (firme cu capital nord-american). Transporturi şi comunicaţii: căi rutiere, transport maritim. Oraşe: Sandy Point Town, Charlestown. Istoria: În 1493 ins. S. C., şi N. sunt descoperite de Columb; în 1623 englezii fondează prima aşezare pe Sf. Cristofor (Kitts); în 1783 insulele devin colonie britanică, după îndelungate dispute între francezi şi englezi. Sunt aduşi sclavi negri din Africa pentru plantaţiile de trestie de zahăr. La 19 septembrie 1983 S. C. şi N. îşi proclamă independenţa de stat în cadrul Commonwealth-ului; ins. Nevis rezervându-şi dreptul constituţional de a ieşi din federaţie. Devine membru al ONU. Statul: este monarhie constituţională, conform Constituţiei din 1983. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Adunarea Naţională. Şeful statului este regina Marii Britanii reprezentată de un guvernator general. Multipartitism.
Sierra Leone
Denumirea oficială: Republica Sierra Leone Capitala: Freetown (470.000 loc.)
Limba oficială: engleza, uzuală: wolof Suprafaţa: 72.000 km2 Locuitori: 4,6 mil. (64 loc./km2)
Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 19 aprilie
Geografia: S. L. este aşezată în Africa vestică, pe coasta Oc. Atlantic. Limite: Guineea (NV, N, NE), Liberia (SE), Oc. Atlantic (SV şi V). G. fizică: La Oc. Atlantic, o coastă joasă (350 km lungime, 100 km lăţime), mlăştinoasă, năpădită de mangrove. Restul terit. este un podiş (500 m alt.) de origine vulcanică; granitic. Ţara este străbătută de la NE la SV de multe râuri, mari şi mici, cu cascade; care se varsă în mare prin estuare adânci; importante sunt: Rokel, Sewa, Scarcies. Clima: este tropicală: temperatura medie anuală 24°-29°C pe coastă, 21°-35°C în interior. Precipitaţiile, pe coastă 3800 mm/an, în NE 2030 mm/an. Floră şi faună: Câmpia de coastă este acoperită de păduri tropicale (esenţe preţioase) multe defrişate; podişurile, cu savane şi cu arbori. Faună foarte bogată. Populaţia: negri sudanezi (temne, mende, limba), creoli proveniţi din sclavii eliberaţi, europeni. Peste 70% din pop. activă este ocupată în agric. Densitatea maximă pe platourile centrale, pe coastă, în zona capitalei, în NV ţării, în zona Kabala, aşezată pe drum tranzitabil. Pop. urbană: 35%. Rata natalităţii: 46,3 %; mortalitatea: 23%. Resurse şi economie: Mijloacele principale provin din agricultură, fiind o ţară care îşi valorifică o mare parte din teritoriu: mei, orz, sorg, batate, pisava, manioc, citrice, arahide de pământ; bovine; fier, platină; crom. Ind. prelucrătoare a peştelui, a lemnului. Export: diamante, aur, nuci de cola, cacao, cafea, nuci, nuci de cocos, lemn preţios. Importă: bumbac prelucrat, confecţii, vehicule, maşini. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, autovehicule. Aeroport la Freetown. Oraşe: Port: Loko (port), Lunsar (V), Kabala (N). Colegiul Universitar Njala (1964). Istoria: Când, în 1462, portughezii explorează coasta stâncoasă, numind-o Sierra Leone (Muntele Leului), teritoriul era populat de triburile temne. În 1787 Societatea Britanică pentru Aboliţie cumpără o fâşie de coastă şi-i colonizează pe negrii eliberaţi din sclavie din America. Acest teritoriu este proclamat colonie de către britanici în 1808, devenind protectorat britanic în
când cuprinde şi interiorul ţării. În 1959 se înfiinţează Colegiul Fourah Bay, cu o administraţie religioasă. Îşi câştigă independenţa în 1961, rămânând în Commonwelth. În 1964 devine republică. După un deceniu este scena unor confruntări sociale şi a mişcărilor de gherilă care acţionează de pe teritoriile vecine. Cu toată tranziţia spre democraţie, angajată în 1991, lovitură de stat militară în 1992. Mişcări ale rebelilor la frontiera cu Liberia. Peste 900.000 de refugiaţi în ţările vecine. Statul: este republică prezidenţială. În 1992 se abrogă Constituţia din
Puterea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de Consiliul Naţional Provizoriu de Conducere. Partidele politice sunt interzise.