Predici la radio – Caseta – nr. Când dragostea se descoperă – partea II

Predici la radio – Caseta 7 – nr. 1

Când dragostea se descoperă – partea II
Dragi ascultători, aş dori din nou să vă salut în Numele binecuvântat al lui Isus Hristos, cu încrederea că vouă vă este scump Cuvântul lui Dumnezeu. Noi suntem foarte recunoscători pentru multele predici înregistrate pe benzi, ale fratelui Branham, pe care Dumnezeu l-a folosit în generaţia aceasta ca şi pe Pavel la începutul Bisericii nou testamentare. Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze în timp ce vă deschideţi inimile ca să ascultaţi continuarea predicii intitulate „Când dragostea se descoperă” 06.08.1957 – Edmonton, Alberta. Acum, fratele Branham:

„Indiferent cât de mic ar fi un lucru pe care-l faceţi în Numele Lui, El ştie totul despre acesta. Poate pare fără prea mare importanţă, însă dacă este făcut în Numele Lui, nu contează cât este de mic… EL a spus odată: „Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.” Aşa că nu contează cât de nesemnificativ este lucrul pe care-l faceţi – Hristos vede întotdeauna lucrurile acelea mici pe care le facem. Şi eu mă bucur aşa de mult pentru aceasta (voi nu vă bucuraţi?), şi anume mă bucur că EL vede lucrurile acelea mici pe care le facem. Iar porţiunea aceasta scurtă din Scriptură, dacă este primită cum se cuvine, El va înţelege.

Se spune că pe vremea Revoluţiei din State, un soldat a fost judecat de curtea marţială pentru o crimă, şi urma să fie împuşcat la o anumită dată, la răsăritul soarelui. Cu o zi înainte, unii dintre ei au mers la remarcabilul Preşedinte şi au cerut graţierea soldatului. Iar Preşedintele fiind grăbit, a luat o bucăţică de hârtie şi a scris pe aceasta: „Eu îl amnistiez (iert) pe acest om.” Şi a semnat cu numele său: Abraham Lincoln.

Comisionarul a dus bucăţica de hârtie la celulă şi i-a spus soldatului: „Eşti liber.” Acela a spus: „Mie nu mi se pare a fi ceva autentic. Pur şi simplu nu cred, şi nu voi pleca de aici.” Soldatul acela a refuzat graţierea pentru că aceasta era scrisă pe o bucăţică de hârtie şi nu pe o foaie cu antet care să se vadă că vine de la preşedinţie. În dimineaţa următoare omul a fost executat de către un pluton de execuţie. Hârtia fusese semnată de către Preşedinte, soldatul fusese iertat, iar ei l-au împuşcat după ce preşedintele îl iertase. Şi cazul a fost adus din nou în faţa Curţii Federale. Şi iată concluzia: o iertare nu este iertare decât dacă este primită ca iertare.

La fel şi Ioan 3:16 este o iertare pentru fiecare bărbat şi femeie muritoare de pe pământ, dacă este primit ca o iertare; dacă nu, voi încă sunteţi osândiţi. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Ce iertare pentru neamul decăzut al lui Adam. Aceasta este o iertare pentru tine şi pentru mine, este o iertare pentru orice bărbat sau femeie care vrea s-o primească.

Iubirea aceea pe care a avut-o Dumnezeu... Iubirea este o mare putere. Şi când iubirea este manifestată şi ajunge la capătul puterii sale, intervine harul suveran care o continuă şi materializează cererea ei. Acesta este motivul pentru care avem un Mântuitor în această seară: pentru că atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât iubirea lui fiind manifestată faţă de lume a avut ca rezultat un Mântuitor. Atât de mult v-a dorit Dumnezeu binele încât iubirea Lui a ieşit la iveală şi a produs o răscumpărare pentru bolile voastre, aduse de păcatele voastre. Iubirea lui Dumnezeu L-a silit pe EL să facă acest lucru.

Iubirea este o putere mare. Iubirea va determina o mamă să se arunce-n flăcări ca să-şi scoată copilul de acolo, chiar dacă ştie că se aruncă-n moarte. Nu există altceva la fel de puternic precum iubirea. Iubirea te va face să ai încredere. Poţi să aparţii de cea mai renumită biserică dintre toate provinciile Canadei, sau să fii membru în cea mai mare biserică a naţiunii, dar atunci ai face lucruri pe care nu le-ai face dacă ai fi aparţinut unei mici misiuni din vreun colţişor oarecare şi ai fi avut iubirea lui Dumnezeu în inima ta.

În iubire nu este frică. Iubirea izgoneşte frica. Am constatat că printre oameni există multă frică. Iar frica aceasta este rezultatul lipsei de încredere. Dacă nu ai încredere, îţi va fi frică. Dar dacă iubeşti, dragostea izgoneşte frica. Aşa doreşte Dumnezeu să fie Biserica Lui, nu doar să fiţi înscrişi într-un registru; El doreşte mădulare credincioase, care-l iubesc, care-L cred şi au încredere în El.

De exemplu... Soţia mea se află undeva în adunare, în seara asta. Eu o iubesc din toată inima. Şi când mă pregătesc să plec în străinătate... cum ar fi dacă eu aş lua-o de braţ şi i-aş spune: „Ascultă aici, doamna Branham. Cât timp sunt eu plecat, să nu ai relaţii cu vreun alt bărbat. Dacă aud că flirtezi cu vreunul cât timp sunt eu plecat, va fi vai de tine când mă întorc.”

Şi dacă ea m-ar apuca de guler şi mi-ar spune: „Foarte bine, domnule Branham. Dar şi eu vreau să impun o mică lege. Dacă aud că ai ieşit cu altă femeie, va fi vai de tine când te vei întoarce." Ce fel de căsnicie ar fi aceasta? Cam asta am făcut noi din casa lui Dumnezeu, un fel de reguli legaliste pe care dorim să le păzim.

Ce fac atunci când plec în străinătate? Eu îmi iubesc soţia. Atâta timp cât o iubesc, am încredere în ea. Noi îngenunchem şi ne rugăm împreună, ne aducem copilaşii lângă noi. Ei se roagă: „Dumnezeule, ai grijă de tati, adu-l înapoi.”

Eu mă rog: „Dumnezeule, ai grijă de familie cât timp sunt eu plecat.” Mă ridic, îi sărut şi le urez „la revedere”. Ea spune: „Billy, mă voi ruga pentru tine.” Asta rezolvă problema. Noi nu ne mai gândim la aceasta.

Iar dacă în străinătate... Dacă aş fi sub lege, ştiu că aş fi un om divorţat dacă aş ieşi cu altcineva - aş fi un nenorocit dacă aş face-o. Dar n-aş înşela-o chiar dacă aş putea s-o fac şi aş şti că ea mă iartă dacă-i spun. N-aş răni-o pentru nimic în lume. Nu, domnule, dacă aş şti că ea ar spune: „Bill, înţeleg; eu te iert.” N-aş putea s-o privesc în ochi. Mă gândesc prea mult la ea.

Şi eu vă spun, fraţilor: dacă dragostea lui Dumnezeu intră în inima omului, aceasta va goni toate aceste lucruri; nu trebuie să-ţi mai faci griji în privinţa fumatului, băuturii, sau a mersului la cinema. Dacă dragostea lui Hristos pătrunde în inima ta, Tu n-ai face nimic ce L-ar putea ofensa pe El. N-o să spui: „Ei au mintea îngustă, şi sunt aşa şi-aşa.” Lasă numai ca iubirea lui Dumnezeu să te atingă o dată, şi lucrurile acelea vor muri. Toată dragostea ta va fi pentru Hristos. Atunci ai viaţă veşnică, când Îl crezi, când Îl crezi pe EL cu adevărat, când eşti ca într-o căsnicie cu EL, şi eşti mort pentru lucrurile lumii.

Dumnezeu Îşi manifestă iubirea. Şi iubirea Lui te face pe tine ceea ce eşti. Oh, multe lucruri am putea să spunem despre aceasta. Vă voi spune, prietenii mei canadieni, ceva din viaţa mea. Vă rog luaţi-o ca pe o mărturie personală; eu doresc să vă povestesc ceva din viaţa mea, pentru mi se pare ceva foarte potrivit acum.

Mulţi oameni se întreabă ce se întâmplă, se gândesc că este ceva ocult. Nu este aşa; este vorba despre iubire. Acesta este lucrul principal: să-L iubeşti pe Hristos, nu numai să pretinzi că-L iubeşti, ci să-L iubeşti din inimă. Eu am văzut cum au fost biruiţi cei mai nemiloşi draci. Am văzut cum animale sălbatice au fost biruite în prezenţa iubirii lui Dumnezeu. Dragostea izgoneşte frica.”

Ce lecţie mare pentru noi toţi! Fie ca Domnul să fi creat o dorinţă nouă de creşte în credinţă şi de a fi umpluţi cu adevărata iubire a lui Dumnezeu, şi să experimentăm prezenţa şi ajutorul Lui în viaţa noastră de zi cu zi. Să ne rugăm:

Tatăl nostru ceresc, noi ne aflăm în prezenţa Ta, şi inimile ne sunt recunoscătoare pentru toate lucrurile pe care le-ai făcut. Dăruieşte-ne atitudinea corectă, smerită, astfel ca prezenţa Ta puternică să se poată descoperi în viaţa noastră zilnică. Binecuvântează fiecare ascultător şi fă-l o binecuvântare pentru ceilalţi. Mă rog în Numele lui Isus Hristos. Amin.