Compararea cu ţările similare. În general, în Moldova, acest segment a înregistrat o pondere nai mare a IMM (+1,1%) şi angajaţi în IMM (+2,7%) în comparaţie cu ţările similare. Mai precis, IMM din Moldova denotă o specializare puternică în subsectoarele produselor alimentare şi băuturilor, care au o prezenţă mai mare a IMM (în special, în industria alimentară), dar şi un cotă mult mai mare de ocupare a forţei de muncă în IMM (în special, în industria băuturilor) în termeni relativi. Un nivel relativ mai mare al numărului de angajaţi a fost înregistrat în IMM producătoare de articole de îmbrăcăminte. În mod contrar, industria de prelucrare a lemnului şi fabricare a articolelor din lemn a înregistrat un număr mai mic de IMM şi angajaţi în cadrul IMM. În termeni de productivitate a muncii, diferenţele sunt mai pronunţate, IMM din Moldova prezentând, în mod invariabil , o performanţă relativ slabă în toate subsectoarele. În subsectoarele de fabricare a textilelor, articolelor de îmbrăcăminte şi piele, ultimele două au afişat rezultate mai bune (datorită şi creşterii substanţiale din ultimii ani). Alte subsectoare cu decalaje majore de productivitate comparativ cu ţările similare, adiţional domeniului textilelor, sunt: fabricarea băuturilor, fabricarea articolelor din cauciuc/ plastic şi a produselor din lemn (1/3) şi fabricarea produselor alimentare (1/4). În cazul industriei băuturilor, performanţa extrem de negativă a IMM moldoveneşti este determinată, parţial, de specializarea lor în producţia vinului, care se caracterizează printr-o productivitate mult mai redusă comparativ cu alte producţii din acest subsector, cum ar fi fabricarea berii şi a băuturilor răcoritoare. Or, în general, aceste decalaje mari de productivitate indică la concentrarea IMM în segmentele cu valoare adăugată mai mica şi/sau prezenţa continuă a unor ineficienţe semnificative de productivitate în Moldova.
