Părintele “stresului” – 50 ani de studiu, peste 365. 000 citări, peste 40 de cărţi şi 1700 articole

Părintele “stresului” – 50 ani de studiu, peste 365.000 citări, peste 40 de cărţi şi 1700 articole

• Părintele “stresului” – 50 ani de studiu, peste 365.000 citări, peste 40 de cărţi şi 1700 articole

• Mama – austriacă; tatăl – ungur – medic militar în primul război mondial

• Facultatea de Medicină din Praga, bursă de studii Rockefeller – biochimie

• Profesor de Histologie

• Director al Institutului de Medicină și Chirurgie Experimentală al Universității din Montreal

• 1977 – Institutul Internaţional al Stresului

• Termenul de STRES – sindrom general de adaptare

reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea externă a unor factori - agenţi stresori - de natură variată (fizică, chimică, biologică şi psihică)

• reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea externă a unor factori - agenţi stresori - de natură variată (fizică, chimică, biologică şi psihică)

• A. Stres psihic primar (declanşat de factorii psihologici) si stres psihic secundar (reacţie la stimulii non-psihologici)

• B. Distres (stresul negativ) şi eustres (stresul pozitiv)

Distres - stresul care are un potenţial nociv pentru organism (caracter subiectiv)

• Distres - stresul care are un potenţial nociv pentru organism (caracter subiectiv)

• Eustres – reacţie asemănătoare la stimuli cu semnificaţie pozitivă; consecinţe în general pozitive (în absenţa unei boli)

• Diferenţe: stimuli, reacţii, consecinţe

Ameninţare

• Ameninţare

• Frustrare

• Conflict

• Rezolvarea unor probleme dificile

• Pierderi

• Suprasolicitare

• Subsolicitare

• Stări afective negative prelungite

Neconcordanță între resursele individului și cerințele impuse (caracter subiectiv)

• Neconcordanță între resursele individului și cerințele impuse (caracter subiectiv)

• Stres psihic acut

• Stres psihic cronic

Mimica – crispată/anxioasă/depresivă

• Mimica – crispată/anxioasă/depresivă

• Tensiunea musculară – încordare/leşin

• Comportament

• Activ: logoree, furie, agitaţie motorie, inhibiţie sexuală
• Pasiv: blocaj, groază, vertij (ameţeală)

• Modificări cardio-respiratorii

• Respiraţie: hiperventilaţie
• Puls: tahicardie, bradicardie, extrasistole
• TA: creşteri, colaps (leşin)
• Manifestări circulatorii: extremităţi reci, palide

Hormonii de stres

• Hormonii de stres

• catecolaminele
• cortizolul plasmatic, urinar şi salivar
• alţi hormoni (GH, ACTH, PRL, etc.)
• opioidele (endorfinele)

• Glicemia

• Acizi graşi liberi, colesterol

• Indicatori psihofiziologici (ex. timp de reacţie)

Tulburări cognitive

• Tulburări cognitive

• Scăderea atenţiei, memoriei
• Blocaj ideaţional
• Scăderea imaginaţiei, creaţiei
• Neîncredere în sine
• Lipsa de speranţă
• Neajutorare
• Supraaprecierea dificultăţilor

Tulburări afective

• Tulburări afective

• iritabilitate, revoltă, mânie, furie
• ruşine, jenă
• nelinişte inexplicabilă, panică (grade diferite ale anxietăţii), groază
• teamă, frică, fobie
• nerăbdare, agasare, enervare
• apatie, plictiseală, astenie
• tristeţe, scăderea bucuriei de viaţă, sentimentul inutilităţii
• insomnie psihogenă
• nehotărâre versus încăpăţânare
• scăderea voinţei versus efort de voinţă

Tulburări comportamentale

• Tulburări comportamentale

• 1. Excese referitoare la „consum"
• Cafea, alcool - alimente în general
• 2. Control scăzut asupra vieţii personale
• aspect neglijent, întârzieri la serviciu, nerespectarea angajamentelor
• 3. Probleme cu legislaţia
• Datorii, amenzi, „ieşiri" violente, furt etc.
• 4. „închidere", izolare, refuzul muncii
• 5. atitudini excesive şi contrastante faţă de boală
• refuzul recunoaşterii şi acceptării situaţiei de bolnav vs preocupare excesivă faţă de posibilitatea bolii.

Simptome psihice:

• Simptome psihice:

• Tulburări de concentrare, atenţie, memorie = scăderea randamentului intelectual
• Epuizare fizică (şi psihică), îmbolnăviri frecvente
• Tulburări funcţionale psihice (insomnie, fatigabilitate, etc.) şi psihosomatice

• Simptome fizice:

• Modificări ponderale (slăbire/îngrăşare)
• Tulburări de apetit (inapetenţă/hiperfagie), tranzit (constipaţie/diaree)
• Tulburări de dinamică sexuală

Strategii conştiente de ajustare sau acomodare la tensiune

• Strategii conştiente de ajustare sau acomodare la tensiune

• Se automatizează + condiţionate de situaţie

• „Coping" (ajustare) centrat pe problemă („coping" vigilent)

• „Coping" centrat pe emoţii („coping" evitant)

• Reevaluarea problemei

Situaţii reversibile

• Situaţii reversibile

• Evaluarea mentală a posibilităţilor

• evocă experienţa anterioară (eventuale succese în aceleaşi situaţii);
• contează pe suportul social;
• va solicita informaţii şi va căuta mijloace;
• elaborează un plan de acţiune (rol de liniştire).

Situaţiile fără ieşire/ireparabile

• Situaţiile fără ieşire/ireparabile

• Rol pozitiv când au o durată rezonabilă (deces – 10 zile)

• Strategie pasivă, de “uitare”

• negare (conduită parţial conştientă);
• resemnare;
• fatalism;
• agresivitate (acesta ca o reacţie de revoltă oarbă contra destinului).

Reducerea diferenţei percepută iniţial între gradul de ameninţare şi propriile resurse => situaţie tolerabilă

• Reducerea diferenţei percepută iniţial între gradul de ameninţare şi propriile resurse => situaţie tolerabilă

• Reinterpretarea pozitivă

• Ex. Schimbarea părerii despre un profesor poate schimba atitudinea faţă de un examen

supărare (rezultat al ameninţării pierderii stimei de sine şi sociale) - învinuirea celuilalt

• supărare (rezultat al ameninţării pierderii stimei de sine şi sociale) - învinuirea celuilalt

• vinovăţia (idem - încălcarea de către subiect a unor norme morale) – autoînvinuire

• frică/anxietate - pericol/ameninţare

• tristeţe - pierdere ireversibilă, neajutorare legată de greutăţi sau pierderi.

1. Refularea

• 1. Refularea

• mecanism de scurt-circuit al conştiinţei în cursul unei tensiunii psihice generate de anumite idei, imagini, pulsiuni, sau doriniţe penibile pentru subiect care sunt reprimate de mediul social
• Ex. Eşecurile umilitoare uitate fără intenţie
• Exercită o presiune pentru a reveni în conştient (vise, acte ratate şi lapsusuri, sublimări)

2. Comutarea

• 2. Comutarea

• canalizarea inconştientă a trebuinţelor, impulsurilor, motivelor - inclusiv a acelora interzise de dificultatea însăşi a satisfaceri lor - către obiective care pot fi atinse procurând astfel o satisfacţie durabilă subiectului
• Ex. Arta (poezie, pictură, muzică etc.) = sublimare (Freud)

3. Negarea (substituirea)

• 3. Negarea (substituirea)

• tendinţă predominant inconştientă pentru subiect de a desprinde, dintre caracteristicile potenţial nocive ale unor stresori - cu mare grad de ameninţare - pe acelea care sunt cel mai uşor contracarabile
• Ex. Comunicarea unui diagnostic de cancer
• O altă varintă este aceea de a se atribui stresorului o serie de trăsături pozitive, menite să atenueze caracterul nociv al acestuia
• Ex. Victimele abuzului domestic

4. Proiecţia

• 4. Proiecţia

• se descarcă inconştient o stare de tensiune afectivă extremă, atribuindu-se unei alte persoane sau obiect, sentimentele, dorinţele, impulsurile pe care subiectul refuză să şi le atribuie sau le ignoră (nici nu le refulează, nici nu le sublimează)
• Ex. Ne descărcăm “nervii” pe familie, deşi ei provin de la serviciu/şcoală

5. Regresia (temporală)

• 5. Regresia (temporală)

• revenirea, din motive de securitate psihică, la un mod de funcţionare psihică mai simplu, caracteristic unui stadiu anterior al dezvoltării psihice
• Ex. Bolnavul care se comportă “ca un copil”

Percepem stimulul

• Percepem stimulul

• Alegem (automat) o strategie de adaptare la el

• Reacționăm:

• Dacă ne este amenințat controlul
• Sfidăm
• Ne implicăm (apărare sau atac)
• Dacă pierdem controlul
• Abandonăm
• Ne supunem (pasivitate)