Proces verbal

PROCES VERBAL

Nr.73 din 10.05.2010

al şedinţei Consiliului de Observatori al Instituţiei Publice Naţionale

a Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”

Începutul şedinţei: ora 13:00
Au fost prezenţi:

membrii Consiliului de Observatori Eugeniu RÎBCA, Viorica BOGATU (CUCEREANU), Raisa LOZINSCHI-HADEI, Aurelia PERU-BALAN, Vitalie ŢAPEŞ, Mariana ŞLAPAC, Tudor TATARU, Viorica MEŞINĂ-PRODAN; Igor MUNTEANU.
Ordinea de zi:

1. Grilele de emisie ale serviciilor de programe ale IPNA Compania „Teleradio-Moldova”.

2. Diverse.
E.Rîbca: Stimaţi membri ai CO, stimată audienţă, constat prezenţa a 9 membri CO. Supun votului începerea şedinţei CO. Rog să votaţi.

S-a votat: “Pentru” – unanim.
E.Rîbca: În conformitate cu p.35-36 din Regulamentul CO, prezenta şedinţă a fost convocată de preşedintele CO. Materialele ce urmează a fi examinate în şedinţa de astăzi au fost puse la dispoziţia membrilor CO în ziua de 7 mai 2010. Propun să votăm următoarea agendă:

1. Alegerea secretarului şedinţei CO din 10 mai 2010.

2. Informaţia cu privire la plăţile pentru serviciile prestate de Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii” Companiei „Teleradio-Moldova” în anul 2010.

3. Grilele de emisie ale serviciilor de programe ale IPNA Compania „Teleradio-Moldova”.

4. Raportul auditului regularităţii pentru anul 2009 şi utilizării mijloacelor financiare publice în anii 2006-2009 la IPNA Compania „Teleradio-Moldova”.

5. Diverse.

Cine este pentru aprobarea Ordinii de zi, rog să votaţi.

S-a votat: “Pentru” – unanim.
E.Rîbca: În conformitate cu Ordinea de zi şi Hotărârea CO 1/150 din 23 aprilie 2010 constat vacanţa funcţiei de secretar al CO, nu înainte de a întreba dacă este vreun doritor de a exercita această funcţie. Vă reamintesc despre contradicţiile existente în legislaţie. Doritori nu sunt. Pe cine propuneţi să alegem secretar al şedinţei?

V.Ţapeş: Dna V.Cucereanu.

E.Rîbca: Pun la vot următoarea hotărâre:

1.Se constată absenţa candidaţilor, din rândul membrilor Consiliului de Observatori, la funcţia vacantă de secretar al Consiliului de Observatori.

2. În conformitate cu p.4 din Hotărârea Consiliului de Observatori nr.1/150 din 23.04.2010 cu privire la vacanţa funcţiei de secretar al Consiliului de Observatori, secretar al şedinţei Consiliului de Observatori din 29 aprilie 2010 este aleasă V.Bogatu.

3. IPNA Compania “Teleradio-Moldova” va acorda secretarului şedinţei remuneraţie pentru participare la şedinţă, echivalentă cu cea a unui membru al Consiliului de Observatori.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare în momentul adoptării.

Cine este pentru adoptarea prezentei hotărâri?

S-a votat: “Pentru” – unanim.
E.Rîbca: În conformitate cu Ordinea de zi urmează să examinăm Informaţia cu privire la plăţile pentru serviciile prestate de Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii”. În acest sens, vreau să atrag atenţia că aveţi în mape informaţia prezentată de dl I.Cîrlig, fapt pentru care îi acord cuvântul.

I.Cîrlig: Înainte de a face un mic raport, vreau să-l prezint pe Directorul General al Întreprinderii „Radiocomunicaţii”, dl Valeriu Elaş.

În luna martie 2010, Compania “Teleradio-Moldova” a semnat cu „Radiocomunicaţii” un contract privind transmisiunea semnalului timp de 24 ore pe zi. Ştim că preţurile s-au majorat în luna februarie 2010.

Ne-am adresat oficial către Î.S. „Radiocomunicaţii” ca să vedem ce economii facem, dacă reducem emisia cu 6 ore pe zi.

În a doua pagină sunt prezentate calcule comparative conform anexelor din contract: reieşind de la 01 ianuarie până la 31 mai 2010 cu volum de 24 de ore şi începând cu 01 iunie până la 31 decembrie 2010 – în volum de 18 ore.

În tabel este indicată suma de peste 15 milioane. Dacă facem o mică comparaţie şi micşorăm volumul de la 01 martie 2010, din aceste calcule vedem că economiile vor constitui 282.000 de lei.

Stabilisem preţurile cu Î.S. „Radiocomunicaţii” pentru 24 ore pentru TV şi radio. Calculele prezentate arată că deşi am semnat contractul pentru 24 ore, am putea semna şi pentru 18 ore.

E.Rîbca: Dle I.Cîrlig, vă mulţumesc, eu aş vrea doar să precizez. Potrivit contractului în vigoare, pentru acest an sunt preconizate cheltuieli în volum de peste 15 milioane lei. În cazul în care reducem emisia la 18 ore, urmează să economisim doar aproximativ 200 000 de lei?

I.Cîrlig: Am uitat să mai spun că pe perioada de vară am propus să reducem emisia de la 24 la 18 ore pe zi. Am adresat o scrisoare în acest sens către Î.S. „Radiocomunicaţii”.

E.Rîbca: Vă referiţi la TV?

I.Cîrlig: Am adresat scrisoarea pentru TV, dacă se va cere putem reduce şi la radio.

V.Meşină-Prodan: Compania vine cu o propunere sau ne prezentaţi variantele şi trebuie să propunem noi?

C.Marin: Problema nu poate fi soluţionată fără rezolvarea problemei plăţilor către „Radiocomunicaţii”.

E.Rîbca: La şedinţa trecută s-a pus în discuţie reducerea volumului de emisie. Respectiv, am solicitat preşedintelui Companiei să prezinte informaţia privind economiile, în cazul care reducem timpul de emisie cu 6 ore. Să oferim cuvântul dlui V.Elaş.

V.Elaş: Se măresc preţurile la formarea costului serviciului. Sunt foarte multe mijloace fixe care influenţează asupra preţului. Dacă se micşorează emisia, creşte ponderea mijloacelor fixe asupra costurilor. Respectiv, contractul va fi de 24 de milioane de lei pe an.

Fiecare aprobare a Consiliului de Administraţie de la agenţie „trebuie întărită” acolo. Fiecare modificare ia timp. Preţul este de 1773 de lei pe oră pentru Companie. Respectiv va fi 2325,21 de lei.

Micşorarea nu este o ieşire din situaţie.

E.Rîbca: În cazul în care reducem volumul de emisie vom plăti mai mult?

V.Elaş: Da, creşte preţul pentru preţul de emisie. Discutăm problema dată de câţiva ani. Este o metodologie aprobată prin hotărârea guvernului. Conform acestei metodologii, se prestează serviciul şi se calculează preţurile.

De nenumărate ori au avut loc discuţii între reprezentaţii Companiei, Î.S. „Radiocomunicaţii”, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei. Am semnat un acord, există un proces verbal semnat de toate părţile privind preţurile. Nu punem în discuţie corectitudinea preţului.

Motivul ridicării preţului cu 3% a fost creşterea preţului la curent electric. „Radiocomunicaţii” nu are niciun profit, dacă preţul este de 2325 de lei. Potrivit legii, întreprinderea de stat nu poate lucra cu profit zero. Trebuie să avem profit de 10%. Am eliminat acest profit, reieşind din situaţia în care vă aflaţi.

Vă aduc la cunoştinţă că până în luna mai Compania nu a achitat pentru serviciile prestate.

I.Munteanu: Aţi putea să ne spuneţi ce datorii au radiodifuzorii privaţi faţă de „Radiocomunicaţii”?

V.Elaş: Dacă cunoaşteţi, EuroTV a fost deconectat timp de 3 zile pentru că nu a achitat serviciile.

I.Munteanu: Nu mă refer la EuroTV. Mă interesează difuzorii care au acoperire naţională. Ce datorie s-a acumulat şi cum reglementaţi dvs o situaţie de conflict?

A doua întrebare. Dvs, conform metodologiei cu privire la calcularea costurilor şi tarifelor, aţi spus că aţi avut un acord cu vechea administraţie. Aş vrea să întreb actuala administraţie, dacă se gândeşte la un demers către Agenţia pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), în temeiul căruia să stabilească dacă acest serviciu nu încalcă prevederile privind concurenţa loială şi dacă nu oferă condiţii mai proaste de difuzare.

De ce vă spun acest lucru? Legea cu privire la protecţia concurenţei stipulează o chestiune destul de importantă în art.3: Autorităţile administraţiei publice centrale sunt obligate să contribuie la dezvoltarea şi protecţia concurenţei loiale, să evite acţiunile anticoncurenţă şi abuzurile de situaţii dominante.

Nu este în interesul Companiei „Teleradio-Moldova” să tolereze această situaţie dominantă, care creează condiţii dezavantajoase pentru buna funcţionare. Luând în considerare că s-au adunat foarte multe datorii legate de o metodologie care nu încurajează funcţionarea TV şi a radioului, ne punem întrebarea dacă este logică situaţia în care statul furnizează un serviciu şi ia bani din finanţe care sunt transferate la Compania „Teleradio-Moldova”. Putem „să ne învârtim în jurul cozii” încă vreo 10 ani, fără ca să punem accentele necesare.

Dacă ne referim la legea pentru protejarea concurenţei, sunt foarte multe lucruri extrem de interesante pentru administraţie şi serviciul juridic. Art.9 alin.(1) Autorităţile administraţiei publice nu au dreptul:

a) să interzică constituirea de noi agenţi economici într-un anumit domeniu de activitate, să stabilească interdicţii asupra practicării unor genuri de activităţi sau asupra producerii unor mărfuri, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie;

(4) Este interzis şi este considerat nul, în modul stabilit, integral sau parţial, orice acord (acţiune coordonată) dintre o autoritate a administraţiei publice şi o altă autoritate similară.

(5) Se interzice formarea de ministere şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale pentru monopolizarea producerii sau comercializării mărfurilor, precum şi învestirea  ministerelor şi a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale cu împuterniciri a căror exercitare conduce sau poate conduce la limitarea concurenţei.

Şi încă o chestiune: aş atrage atenţia administraţiei actuale a Companiei asupra funcţiilor agenţiei către care trebuie să va adresaţi cu un demers oficial. Art. 12 spune că Agenţia intervine în situaţiile în care apare percepţia de situaţii care încalcă principiile concurenţei şi, de asemenea, Agenţia elaborează şi promovează politica de stat orientată spre protecţia şi dezvoltarea concurenţei şi limitarea activităţii monopoliste.

Reieşind din aceste 3-4 articole citate, ar trebui să faceţi un demers în timpul cel mai apropiat de atestare a acestei situaţii la ANPC asupra sistării efectelor şi complicaţiilor care apar, ca urmare a funcţionării unor legi neconcordante cu Legea de protecţie a concurenţei. Şi în următoarea săptămână să avem reacţia de la agenţia dată.

T.Tataru: Sunt de acord cu părerea că trebuie redusă emisia pe timp de vară şi noaptea.

V.Elaş: Am spus că pentru Compania „Teleradio-Moldova” nu vom avea profit, însă ca un director al întreprinderii îmi asum responsabilitatea pentru gestionarea acesteia şi vă spun „verde în ochi”, că nu voi lucra fără profit.

Dacă spun că preţurile cresc, înseamnă că aşa şi este. Metodologia dată lucrează doar pentru Compania „Teleradio-Moldova”. Cu alţi agenţi economici, avem contracte aparte. Tarifele diferă: de la PrimeTV – 25% rentabilitate, de la 2Plus – 30%. Nu pot să vă spun mai multe, deoarece e secret comercial.

E.Rîbca: Totuşi, la întreprinderile de stat nu există secret comercial. Aţi putea să ne spuneţi dacă tarifele pentru televiziunile private sunt mai mari, mai mici, sau egale cu cele pentru Compania „Teleradio-Moldova”?

V.Elaş: Se ia în considerare puterea emisiei, cantitatea emiţătoarelor şi acoperirea. „Moldova 1” are o acoperire de 98%, iar radioul – 100%.

Nu neg că sunt probleme cu emisia în oraş. Au fost solicitări de la Companie să se treacă la o altă polarizare. Polarizarea verticală este recepţionată mai bine în automobile. Pierdeţi 30% când treceţi de la polarizare orizontală la cea verticală. Compania „Teleradio-Moldova” a achitat Inspectoratului de Stat 70 mii lei pentru a verifica posibilitatea aceasta. Având datoria de zeci de milioane, am făcut încă 4 staţii, am extins reţeaua la Ucrainca, Căuşeni, Plopi din contul întreprinderii. Dvs, vreţi mai multă loialitate faţă de Companie? Vă spun că e la limită.

I.Munteanu: Serviciul pe care îl livraţi are probleme legate de acoperirea teritorială.

V.Elaş: De trei ani nu se face profilaxie, avem datorii.

I.Munteanu: Dar faptul este fapt şi dacă se atestă o acoperire defectuoasă, ar trebui să fie un argument în plus pentru administraţie să solicite respectarea legislaţiei în vigoare.

Este necesară informaţia comparativă privind serviciile pentru difuzorii privaţi, pentru că Compania „Teleradio-Moldova” se bucură de anumit statut în Republica Moldova. Nu este unul oarecare, este un radiodifuzor public care trebuie să se bucure de anumite facilităţi. Din cifrele care ni s-au prezentat, vedem altceva. Nu vorbim despre datoriile trecute.

Metodologia dată nu este onestă faţă de serviciile prestate Companiei „Teleradio-Moldova”.

R.Lozinschi-Hadei: Care sunt emiţătoarele? Observăm la ecran o diferenţă dintre TV publică şi altele – Prime, 2Plus.

V.Elaş: „Radiocomunicaţii” are trei reţele publice: Moldova 1, Prime şi 2 Plus. Toate emiţătoarele se menţin la parametrii lor, încă de pe vremurile sovietice. Respectiv, avem un grafic de reparaţie. Sunt probleme la Cahul, Căuşeni.

R.Lozinschi-Hadei: Chiar şi în Chişinău există o diferenţă.

V.Elaş: Aşa a fost proiectat emiţătorul de la Străşeni. Nu este vina „Radiocomunicaţiilor”. Dacă aş avea „frecvenţa mea”, aş pune-o pe turn şi va fi aceeaşi calitate.

Se emite cu o putere de 47 kW, în oraş nu pot lucra cu o asemenea putere. Se permite până la 1 kW, după normele sanitare. Vă demonstrez cum arată acoperirea…

A.Dorogan: E o acoperire mai mult pentru spaţiul deschis, căci în casele oamenilor semnalul ajunge mai greu.

V.Ţapeş: Toate posturile radio ruseşti pot fi auzite foarte bine, iar radioul nostru … Nici pe vremurile sovietice Radio Europa Liberă nu se recepţiona atât de rău...

V.Elaş: Ce pretenţii aveţi faţă de „Radiocomunicaţii”?

V.Ţapeş: Vroiam să spun că dacă antenele de pe teritoriul Companiei erau ale noastre, poate şi noi contribuiam cu ceva, dar dacă nu ne aparţine…

I.Munteanu: Aş vrea să întreb administraţie, dacă s-a făcut o evaluare tehnică a gradului de acoperire teritorială. Înainte de reînnoirea contractului aţi făcut o analiză tehnică?

I.Cîrlig: Pe parcursul anului 2009, am avut plângeri de la cetăţeni privind calitatea semnalului radio şi TV. Ne duceam la faţa locului, dacă problema era legată de „Radiocomunicaţii”. Dar au fost câteva cazuri, restul erau din alte motive: era defectată antena sau televizorul.

I.Munteanu: În baza documentului prezentat putem ajunge la concluzia că nu se plăteşte pentru un serviciu calitativ.

R.Lozinschi-Hadei: Emiţătoarele respective, pot fi modernizate?

V.Elaş: Pentru asta se trece la TV digitală. Pe un singur canal se vor emite 8 canale. Cheltuielile Companiei „Teleradio-Moldova” vor fi de 3-4 ori mai mici decât acum.

R.Lozinschi-Hadei: Frecvenţele pe care emite Compania „Teleradio-Moldova” nu sunt dintre cele mai bune?

V.Meşină-Prodan: Sunt aceleaşi emiţătoare, dar calitatea este diferită.

V.Elaş: Diferă diapazonul. Îmi vine foarte greu să explic, căci vorbesc mai mult în limbaj tehnic.

Vă arăt pentru comparaţie. Canalul 3 sau 1 de TV, aveţi nevoie de o antenă de 1,20 metri. Pentru recepţia acestui semnal este suficienţă şi o „roată de bicicletă” în loc de antenă, după cum vedeţi pin sate. Pentru Moldova 1 este necesară o antenă mare.

Nicio întreprindere din Moldova nu produce antene de acestea. Ceea ce a rămas – 1-2 pe acoperiş – sunt antene colective. Dacă e gestionată bine, de la antena colectivă puteţi primi semnal normal. Emiţătorul este făcut pentru asemenea antene.

V.Meşină-Prodan: Aţi făcut referire la contractul care se încheie între dvs şi Compania „Teleradio-Moldova”. Cum se coordonează majorarea preţurilor?

V.Elaş: Achiziţiile publice înregistrează contractul nostru.

V.Meşină-Prodan: Pe de o parte, suma contractului cu „Radiocomunicaţii” constituie jumătate din bugetul Companiei. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor trimite o scrisoare către CO privind reducerea emisiei. E foarte greu de redus emisia?

V.Elaş: Este vorba de o modificare, în decursul anului, pe vară. Din septembrie aveţi altă grilă.

E.Rîbca: Am avut nişte cifre foarte concrete. Dacă micşorăm acum cu 6 ore, anual din cele peste 15 milioane de lei economisim doar vreo 300 000. Nu prea văd rost să reducem. Care ar trebui să fie reducerea pentru ca să avem economii considerabile?

V.Elaş: Să rămână patru-şase ore.

E.Rîbca: Să ajungem la 4 ore şi atunci vom avea reducere?

Membrii CO discută.

V.Elaş: Datoriile cresc şi asta va fi până la un timp. Am redus angajaţilor şi am achitat curentul electric. Nu este vorba de careva dezvoltare tehnică.

În afară de Compania „Teleradio-Moldova” mai lucrează Prime şi 2Plus. Mai sunt companii ca CTC, companii de radio. Tot pe reţele de telecomunicaţii sunt operatorii de telefonie.

În anul trecut în iulie a fost o criză, se deconecta. Anul acesta în iulie va reapărea criza.

Întreprinderea nu are surse să-şi achite datoria faţă de Union Fenosa.

Dacă se deconectează radiocomunicaţiile, se deconectează tot audiovizualul şi toată telefonia din ţară. Trebuie să adoptaţi o hotărâre pentru a achita plata „Radiocomunicaţiilor”.

E.Rîbca: Dle C.Marin, ce bani are Compania?

C.Marin: Aş vrea să abordez problema un pic mai larg. Ceea ce discutăm azi este o problemă care frământă de mult timp Compania „Teleradio-Moldova”.

Au apărut mai multe întrebări. Prima – dacă merită să reducem volumul de emisie în condiţiile contractuale prezente. A doua problemă foarte importantă ţine de condiţiile contractuale pe care le-a acceptat Compania pentru 2010 şi ce vom face pentru 2011.

Din acest punct de vedere ceea ce s-a anunţat aici este raţional şi trebuie să revenim la acest subiect, să vedem legea antimonopol, cât ne va costa verificarea acoperirii teritoriale. Toate acestea trebuie examinate.

Sunt şi alte probleme, care trebuie să preocupe serviciile noastre tehnice şi juridice.

În privinţa datoriilor istorice şi celor curente, a fost o şedinţă multipartită la Guvern, unde a fost prezent dl V.Elaş, juristul şi economistul de la noi, vice-ministrul finanţelor, vice-ministrul telecomunicaţiilor şi prim-vice-miniştrii. Am încercat să găsim o soluţie comună şui nu am ajuns la o concluzie şi nu am luat nicio decizie. În schimb, procesul verbal pe care l-am semnat cu toţii a fost următorul: Compania nu avea contract cu „Radiocomunicaţii” din august 2009, dar în pofida acestui fapt beneficia de servicii de difuzare a semnalului. Astfel, am reconfirmat datoriile noastre faţă de „Radiocomunicaţii”.

Am fost nevoiţi să acceptăm situaţia care este. Am semnat acest contract.

La ziua de azi, adunăm noi datorii. În 2010 am achitat 1 milion de lei şi, zilele acestea, mai transferăm încă jumătate de milion. Asta e situaţia la zi.

Datoria faţă de „Radiocomunicaţii” se estimează la peste 22 milioane de lei.

„Radiocomunicaţii” e monopolist. Am abordat problema dată şi am venit cu unele sugestii, ca să nu avem „problema radiocomunicaţiilor”. Dat fiind faptul că suntem instituţie bugetară, statul trebuie să transfere direct plata serviciilor de difuzare. Nu s-a acceptat. Am propus alte variante.

Trebuie să recurgem la ANPC, dar şi să studiem calitatea de acoperire. Pentru asta trebuie să avem resurse şi nu doar financiare. Avem doar un specialist în metrologie. Echipamentele de măsurare sunt foarte vechi.

I.Munteanu: Diagnosticul trebuie să-l porniţi de la furnizorul de servicii.

V.Elaş: Pe parcurs parvin plângeri. Eu comand de la Centrul de frecvenţe radio microbuzul cu utilaj, care costă 500 de lei/oră, şi plec în teritoriu să fac măsurări. Ceea ce am eu şi dvs nu corespunde cerinţelor.

C.Marin: E altceva. Noi am discutat că nu e nicio raţiune să investeşti în echipamentele vechi şi tradiţionale, fiindcă sunt tehnologii depăşite. În 2012 trebuie să avem altă tehnologie. După cum a spus dl V.Elaş, preţurile vor scădea de 3-7 ori.

E.Rîbca: Trebuie să ajungem în acel an. Care este situaţia cu acest conflict de ordin juridico-financiar la etapa dată? E vorba de un litigiu judiciar?

C.Marin: Deocamdată, nu.

R.Lozinschi-Hadei: Compania e cel mai mare client al dvs?

V.Elaş: 35% din venitul întreprinderii este de la Compania „Teleradio-Moldova”.

V.Ţapeş: Nu s-ar putea de soluţionat altfel problema?

V.Elaş: Vreţi să puneţi pe burtă întreprinderea? În 2004 am iertat 17 milioane datorii. Am ieşit din asta foarte greu. Nu am nimic personal cu dvs. Vorbesc în calitate de director al întreprinderii. Voi fi împotrivă până la ultima picătură de sânge.

Membrii CO discută.

C.Marin: Am rugat să fie îngheţate datoriile şi să primim resurse suficiente pentru achitarea curentă. În momentul când obţinem de la CCA avizul privind Caietul de sarcini, vom prezenta demersuri şi în alte instanţe: Parlament, Ministerul Finanţelor etc. Am început discuţiile pentru a ni se suplimenta bugetul.

T.Tataru: Putem face o adresare la Guvern să plătească ei 22 milioane de lei?

Banii sunt viraţi în conturile „Radiocomunicaţii”, dar calitatea semnalului e joasă. Unele raioane de la nordul republicii nu au semnal.

C.Marin: Compania „Teleradio-Moldova” se află la autogestionare, dar suntem finanţaţi din bugetul statului în proporţie de peste 80%. Aşteptăm banii aceştia pentru distribuirea semnalului. Banii, oricum, vor veni din resursele bugetare. Că vor veni în 2010, 2011 sau în 2012, nu am ajuns la o înţelegere.

I.Munteanu: Nu este o soluţie să acumulaţi încă 20 milioane de lei datorii până la sfârşitul anului. De aceea zic să mergeţi pe mai multe căi: prima – discuţii cu Parlamentul, a doua – dialogul cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei pentru a schimba metodologia.

Este total absurd ca banii care vin de buget, să fie viraţi în acelaşi „buzunar al statului.

Decideţi dacă merită să o invitaţi pe dna director de la ANPC la Compania „Teleradio-Moldova” pentru ca să înţeleagă situaţia din punct de vedere al clientului, celui care este afectat de o situaţie dificilă, ce nu garantează competiţia.

E.Rîbca: Dle I.Munteanu, vă menţineţi propunerea iniţială?

I.Munteanu: Da, şi aş putea să reformulez: iniţierea unui dialog cu Agenţia de reglementare a liberei concurenţe pentru a debloca situaţia datoriilor acumulate în anii trecuţi şi pentru a căuta soluţii eficiente pentru difuzarea programelor de Radio şi TV în următorii ani până la trecerea la sistemul digital.

Soluţiile pot fi legate şi de un cadru normativ în care ar putea apărea şi alţi actori capabili să furnizeze servicii.

Pe de altă parte o soluţie este necesară şi din partea Parlamentului, Comisia buget şi finanţe. Această problemă este legată de datoriile acumulate de către administraţia anterioară, ea nu poate fi soluţionată prin mijloace simple, ci printr-o intervenţie excepţională a Parlamentului.

R.Lozinschi-Hadei: Noi putem să propunem foarte multe soluţii, dar îmi dau seama că suntem depăşiţi de problema dată, pentru că practica de a lua dintr-un buzunar al statului şi a da în altul depinde de politicieni.

Întotdeauna datoriile care se acumulează pentru plata la „Radiocomunicaţii” nu sunt altceva decât o armă în mâinile politicienilor, ca să poată „ţine în şa” conducerea Companiei şi de a profita. Cred că CO şi administraţia trebuie să iniţieze discuţii cu politicienii.

I.Munteanu: Avem nevoie de o analiză sau de o notă informativă, către Comisia mass media şi Comisia buget şi finanţe, în care să explicaţi situaţia gravă.

E.Rîbca: Stimaţi colegi, dle director general V.Elaş, reamintesc în acest context că la ultima şedinţă a CO a fost adoptat proiectul Caietului de sarcini, ce urmează să fie examinat de CCA, Comisia parlamentară, Guvernul RM şi în cele din urmă, Parlamentul RM în vederea modificării legii bugetului de stat pentru 2010.

Anumite acţiuni concrete în ceea ce priveşte soluţionarea acestui conflict ce ţine de datoriile Companiei faţă de „Radiocomunicaţii”, au fost deja întreprinse.

Astăzi am pus în discuţie acest subiect, nu în ultimul rând datorită faptului că trăiam iluzia că în momentul când facem reducerea cu 6-10 ore, reducem şi din cheltuielile faţă de „Radiocomunicaţii”. Este absolut invers: reducând emisia, ajungem să plătim mult mai mult.

Respectiv, dacă ne dorim aprobarea unei hotărâri în această şedinţă, propun să facem o pauză de 10-15 minute pentru a întocmi textul acestei hotărâri. Problema o cunoaştem, nu o discutăm la prima şedinţă, dar vreau să votăm un text pe care să-l expunem exact.

Facem o pauză de 5 minute?

Voci: Da.
După pauză

E.Rîbca: Continuăm şedinţa. Propun următorul text al hotărârii CO:

1. Se recomandă preşedintelui IPNA Compania „Teleradio-Moldova” să solicite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei verificarea existenţei abuzului de situaţie dominantă pe piaţă a Î.S. „Radiocomunicaţii” în procesul de stabilire a costurilor şi tarifelor serviciilor, prestate de Î.S. „Radiocomunicaţii” către IPNA Compania „Teleradio-Moldova”;

2. Se recomandă preşedintelui IPNA Compania „Teleradio-Moldova” să solicite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei verificarea legalităţii şi conformităţii stabilirii costurilor şi tarifelor serviciilor, prestate Î.S. „Radiocomunicaţii” către Companie.

Aveţi propuneri, sugestii? Cred că pot pune la vot textul acestei hotărâri. Cine este pentru aprobarea acestei hotărâri?

S-a votat: “Pentru” – unanim.
E.Rîbca: Următoarea întrebare de pe Ordinea de zi ţine de Grilele de emisie ale serviciilor de programe ale IPNA Compania „Teleradio-Moldova”. Dacă nu sunt alte propuneri, propun să începem cu examinarea grilelor de emisie prezentate de directorul radiodifuziunii.

A.Peru-Balan: Ar putea dl preşedinte să ne spună în ce constă suportul acordat de Guvernul slovac?

C.Marin: Deocamdată este semnat un memoriu cu Ministerul afacerilor externe din Slovacia, care prevede un grant pentru restaurarea tehnică a TRM în valoare de 100 000 euro. E doar un memoriu.

A.Sîrbu: Nu ştim încă ce va fi: camere sau altă tehnică. Vom prezenta descifrarea cheltuielilor.

E.Rîbca: Stimaţi colegi, avem în mape nota informativă privind Grila de emisie Radio Moldova 2010. Găsiţi grilele de emisie pentru Radio Moldova 2010, Radio Moldova Internaţional şi Radio Moldova Muzical.

Dacă nu aveţi nimic împotrivă, aş vrea să limitez timpul prezentării dlui A.Dorogan privind aceste grile. Dle A.Dorogan, de cât timp aveţi nevoie?

C.Marin: Ar fi bine să vorbească directorii de programe.

E.Rîbca: Ofer cuvântul dlui A.Caciuc, director al Departamentului programare, coordonare şi emisie Radio.

A.Caciuc: Grila de emisie pentru Radio Moldova în 2010 a fost concepută în conformitate cu prevederile Codului Audiovizualului şi Statutului IPNA Compania “Teleradio-Moldova”.

Radio Moldova şi în 2010 va asigura emisie zilnică non-stop.

Vom opta în continuare pentru sporirea atractivităţii postului nostru de radio prin extinderea volumului de ştiri şi includerea în grilă a unor emisiuni analitice, de dezbateri publice documentare şi programe de investigaţie, precum şi realizarea unor radiomagazine cultural-artistice în direct.

Dat fiind faptul că mai multe cicluri de emisiuni beneficiază de o mare audienţă, fiind aşteptate de auditorii noştri, ele au rămas în grila de emisie şi în anul 2010, cu realizatorii lor fiind convenite unele modificări în concept şi formă de realizare pentru a fi în concordanţă cu cerinţele timpului.

Reieşind din necesitatea extinderii abordării unor teme de actualitate, pe lângă emisiunile de dezbateri existente în grila de emisie, cum ar fi „Contrapunct” şi „Viaţa Publică”, vor apărea unele noi, cu un volum de 190 de minute, suplimentar la cele 110 minute.

E.Rîbca: Mulţumim. Cred că putem trece la etapa întrebări-răspunsuri. Aş avea câteva întrebări. Pentru ce perioadă este valabilă grila?

A.Caciuc: E o grilă integrală, nu am făcut separare pentru perioada de vară sau iarnă. Până la finele anului 2010.

E.Rîbca: Sunt marcate emisiunile noi?

A.Caciuc: Da, este o listă cu emisiunile care au fost în emisie şi cele noi.

A apărut un Radiomagazin social de 120 de minute. Emisiunile care au fost în acest spaţiu, au fost incluse în Radiomagazinul social.

E.Rîbca: În Moldova se face evaluarea rating-ului posturilor de Radio?

A.Caciuc: Pentru radio, nu.

T.Tataru: Am vrut să fac o concretizare. Au apărut în grila de emisie emisiuni bune ca „Arena partidelor politice”, „Presa şi puterea”, „Radiografia actualităţii politice”. Sunt binevenite aceste emisiuni noi.

V.Ţapeş: Citez: deoarece în spaţiul de emisie al Radio Moldova nu este nicio emisiune umoristică, s-a decis realizarea unei secvenţe sonore, care va include momente umoristice, parodii muzicale, dialoguri cu actori care profesează acest gen. Va fi o emisiune de divertisment, muzical-distractivă, difuzată duminica la ora 10.05, „Umorul e cu noi”.

Cunoaştem „situaţia tristă” a umorului, când umorul este fără noi. Nu putem compara cu posturile străine, care au actori mari, talent, profesionalism şi selectează material.

Salut aceste emisiuni, dar nu ştiu dacă cel care se va încumeta să le realizeze va avea posibilităţi. Poate va avea material veritabil, ca să nu lunecăm într-o prăpastie, de unde nu poate ieşi estrada noastră ani de zile. Şi atunci ne ducem în piaţa agricolă şi le ascultăm acolo.

Rugămintea mea, dle A.Dorogan, este „să ţineţi mâna pe puls”.

De altfel, şi la TV sunt necesare emisiuni umoristice. Să aducem un umor de calitate.

A.Peru-Balan: Care este concepţia emisiunii „Presa şi puterea”? Vor fi aceeaşi ziarişti?

A.Caciuc: Specialişti în domeniu.

M.Şlapac: Emisiunea „Două maluri, un destin” este despre Transnistria, dar se poate înţelege că e şi despre Prut.

A.Caciuc: Emisiunea se va realiza în baza conceptului.

Membrii CO discută.

E.Rîbca: Stimaţi colegi, mai aveţi întrebări? Supunem votului fiecare grilă separat?

Voci: Da, separat.

E.Rîbca: Iniţiez etapa dezbaterilor. Cineva doreşte să se expună? Dacă nu doreşte nimeni, pun la vot aprobarea grilei de emisie Radio Moldova pentru anul 2010.

S-a votat: “Pentru” – unanim.
E.Rîbca: Următoarea este grila de programe a postului Radio Moldova Internaţional.

A.Caciuc: Postul se difuzează prin internet.

E.Rîbca: Aveţi întrebări referitor la această grilă?

I.Munteanu: Cine „prinde” emisiunile astea?

A.Caciuc: Concetăţenii noştri din alte ţări care au reţea internet. Anual se organizează un concurs. Este o comunicare, este ascultat.

V.Cucereanu: Are ceva nou în comparaţie cu grila din anul trecut?

A.Dorogan: În comparaţie cu cea trecută, avem o emisiune nouă în limba română.

R.Lozinschi-Hadei: Este o echipă aparte? Ştirile de unde le iau?

A.Dorogan: Da, este o echipă aparte. Ştirile sunt luate de la Radio Moldova.

V.Ţapeş: Se apropie Campionatul Mondial de fotbal, vor fi şi jocuri olimpice. În aceste perioade, încercaţi să extindeţi reflectarea evenimentelor sportive cu careva reportaje? Sunt unii care nu reuşesc să privească meciurile şi ar vrea să audă nişte secvenţe. Vor fi posibilităţi ca pentru aceste perioade să măriţi volumul emisiunilor sportive?

C.Marin: La radio putem face.

E.Rîbca: Dle I. Cîrlig, câte persoane concomitent pot accesa acest post?

I.Cîrlig: La TV – nu mai mult de 50. La radio e mai simplu, deoarece nu sunt restricţii.

E.Rîbca: Mai sunt întrebări? Pot înainta la vot? Cine este pentru aprobarea grilei de emisie Radio Moldova Internaţional pentru 2010?

S-a votat: “Pentru” – unanim.
E.Rîbca: Următoarea este grila de programe a postului Radio Moldova Muzical.

A.Dorogan: Radio Moldova Muzical este un proiect care există al treilea an. Este difuzat doar prin internet. Are o grilă stabilă: 85% – emisie directă, 15% – înregistrări. Este o posibilitate de a aduce o plusvaloare cu minim de cheltuieli. În perspectivă ar putea deveni un program separat cu frecvenţă terestră. Sperăm că va avea loc în epoca digitalizării.

E.Rîbca: Câte persoane lucrează la acest proiect?

A.Dorogan: Nu este o echipă separată. Redacţia ştiri produce ştiri, alte echipe – alte emisiuni.

E.Rîbca: Câţi oameni sunt implicaţi?

A.Caciuc: Vreo zece, trei – la ştiri.

A.Dorogan: Toţi sunt în cadrul aceloraşi redacţii, nu sunt separate. Suplimentul este doar în onorariu. Onorariu ne costă 180 lei ora de emisie.

E.Rîbca: Propun aprobarea grilei de emisie a postului Radio Moldova Muzical.

S-a votat: “Pentru” – unanim.
E.Rîbca: Stimaţi colegi, am transmis materialele pe data de 7 mai în conformitate cu reglementările în vigoare. În mape găsiţi o argumentare a grilei de emisie pentru Moldova 1, pe care am primit-o doar astăzi la ora 10.00.

Avem grila postului TV, în care s-au mai introdus nişte modificări în raport cu ceea ce aţi primit.

T.Vlas: Spre deosebire de colegii noştri de la radio, prezentăm o grilă pentru o perioadă determinată: 01 iunie – 01 octombrie 2010. În principiu, este o grilă de vară şi ne-am gândit că, poate, la 01 octombrie venim cu alte emisiuni.

Grila de astăzi are unele schimbări. Este vorba de o altă concepţie de prezentare a ştirilor. Vom avea câte 8 ediţii informative de ştiri de luni până vineri şi câte 6 – sâmbăta şi duminica. După cronometraj, volumul de ştiri ce îl propunem pentru noua grilă este mai mare.

Care sunt modificările? În primul rând, vom avea o emisiune de sinteză de o oră, duminică la 21.00-22.00. Doi, în grila veche „Mesagerul” de 30 minute se reia la 06.00, acum în locul lui vor fi 3 ediţii de ştiri proaspete. Trei, este mai mare numărul buletinelor de ştiri, astfel ca un eveniment să ajungă în casele telespectatorilor, să nu se aştepte orele 16.00, cum este în grila veche.

Se propun, câteva emisiuni noi. Nu mai figurează „Contrapunct”, „Moldova, pagini de istorie”, „Formula succesului”, „Caravela culturii”, „Sinteza parlamentară” fiind sistate.

Propunem ceva nou: „Politica în direct”, un talk-show economic, social, o emisiune de cronică poliţienească, de promovare a cărţii – „O carte pentru tine” şi, pentru perioada de vară, – „Magazin estival”.

Aceste emisiuni vor fi difuzate pe măsură ce vor fi produse.

La moment se produce „Politica în direct” şi din 23 aprilie punem pe post emisiunea „O carte pentru tine”. În prezent, se stabilesc echipele, genericile, concepţiile emisiunilor propuse în grilă.

Am încercat să schimbăm locul unor emisiuni în reluare. Se întâmplă că, din lipsă de finanţe, o emisiune care se producea de 4 ori pe lună, acum se produce de 2 ori pe lună.

Ca să nu le propunem reluări telespectatorilor, încercăm să aducem emisiunea „Dor” care va fi în reluare. Emisiunile în reluare, ”Moldovenii de pretutindeni” şi „Focus”, sunt plasate pe parcursul săptămânii în orele mai puţin privite.

În noua grilă nu avem emisiunea de la 16:10 la 16:35, destinată copiilor, pe motiv că nu avem suficiente desene animate şi seriale pentru copii. Am decis ca filmele pentru copii să le difuzăm sâmbăta şi duminica, la ora 09.00.

În acelaşi timp, sâmbătă pentru 21.40 se preconizează o rubrică „Ecranul filmului naţional”.

Se negociază un contract cu „Moldova-Film” pentru a obţine dreptul de difuzare a filmelor lor.

Rămân în grilă mai multe emisiuni vechi, dar se schimbă modul de realizare. „Zona liberă” era în direct, acum e în imprimare. „Lumina adevărului”, „Baştina” vor insera mai multe reportaje filmate, să nu avem doar „capete” vorbitoare.

E.Rîbca: Stimaţi colegi, vă reamintesc că în mape aveţi cota de audienţă.

T.Vlas: Acolo este reprezentat procentul din numărul total al locuitorilor Republicii Moldova care privesc fiecare emisiunea. Firma AGB Nielsen monitorizează audienţa tuturor televiziunilor.

R.Lozinschi-Hadei: Care ar fi un procent ideal, ca să-mi dau seama ce înseamnă 1,1%?

T.Vlas: Cel mai mare procent înregistrat a fost discursul preşedintelui RM de Anul Nou – 25%. Cel mai mare rating îl are „Mesager”-ul şi serialele. „Eurovision”-ul a avut, în media, 11-12% în medie.

Plasăm informaţia pe site, pentru că în fiecare săptămână facem analiza audienţei din săptămâna precedentă.

„Politica în direct” a avut un rating în creştere. Depinde în mare măsură de temă.

R.Lozinschi-Hadei: Plătim ceva pentru serialele pe care le difuzăm?

T.Vlas: Ele au fost procurate prin comisia de achiziţii. Se încearcă prin aceste seriale de a atrage publicitate. Ratingul este bun. Fiecare serial avem dreptul de a-l difuza de 4 ori în termen de 2 ani.

A.Sîrbu: Când vor expira aceste contracte, vom fi mai selectivi. Avem contracte în derulare pe un an înainte. Acţiunea contractului mai durează.

Membrii CO discută.

A.Peru-Balan: Ştirile de la 6 dimineaţa vor fi originale?

A.Sîrbu: Originale.

A.Peru-Balan: Este concepţia emisiunii „Magazin estival”?

A.Sîrbu: Am discutat cu colegii de la TV, dar vom anunţa un concurs de proiecte. Va fi amplasat pe site şi pe alte căi.

Deocamdată nu avem concepţia, ştim că vrem un magazin de vară interesant care să corespundă tematicii.

A.Peru-Balan: Văd că aţi ţinut cont de obiecţiile noastre privind densitatea buletinelor de ştiri. Nu ştiu dacă trebuie să programaţi emisiunea de sinteză cu durata de o oră sau de 45 minute. Dacă veţi avea o săptămână cu puţine ştiri va fi mai greu de selectat material.

A.Sîrbu: Au fost mai multe propuneri.

A.Peru-Balan: O oră consider că este mult. Strategia asta de talk-show-uri de luni până joi este bună, dar pe Mircea Surdu îl lăsaţi la divertisment pe vineri.

Emisiunea „Dosare secrete” va rămâne?

A.Sîrbu: Nu, am făcut schimbări. Până în luna octombrie nu se va produce. Prezentatoarea este în concediu de îngrijire a copilului.

V.Ţapeş: Cunoaştem cum vinul veritabil turnat în butoaie oţetite îşi schimbă gustul. Cred că prea puţine sunt emisiunile care au fost în emisie şi înlocuite. Exisă la moment Consiliul Artistic? Propunerea mea este să se facă o evidenţă şi să se vadă calitatea unor emisiuni îndoielnice şi să se propună oamenilor să fie înlocuite pas cu pas.

La o audienţă cu dl C.Marin, am propus o colaborare cu regizorii de teatru. Am vorbit cu unii directori de teatre, care ar fi de acord să permită filmarea unor spectacole, cu condiţia de a fi puse pe post şi remuneraţi parţial actorii. Filmarea din teatre nu este de o calitate bună. Imprimând aceste spectacole, am putea completa fondul de aur al televiziunii.

C.Marin: Ideea nu a fost uitată. Prezentăm grila pentru perioada, când teatrele se duc în vacanţă. La următoarea grilă o vom lua în considerare.

T.Tataru: Aveţi puţine emisiuni cu informaţii despre România. De ce nu avem nicio emisiune despre România?

C.Marin: Ne-am înţeles cu TVR că vom semna un acord de colaborare. Vom face poduri de difuzare, să aducem filme româneşti.

V.Cucereanu: S-au modificat orele de emisie. Aţi convenit cu toţi autorii schimbările?

T.Vlas: Acesta este doar un proiect. El a fost prezentat şefilor de subdiviziuni. Pot fi nemulţumiţi.

Aproape toate emisiunile, în afară de „Dor” au rămas la locul lor. Nu ştiu care ar fi pretenţiile colegilor.

E.Rîbca: Jurnaliştii sunt la curent cu aceste schimbări?

T.Vlas: Da. Şefii subdiviziunilor au văzut grila la şedinţă. Dacă au informat colectivele, nu vă pot spune.

V.Cucereanu: Toate emisiunile se difuzează în reluare?

T.Vlas: Toate absolut, şi la Moldova Internaţional.

V.Cucereanu: Nu sunt de acord cu faptul că „Politica în direct”, care este ca format mai simplă, are acelaşi volum de emisie ca şi „Bună seara”. Trebuie avantajată „Bună seara” pentru că e cu totul altceva. Ai impresia că nu reuşeşte lumea să-şi expună părerile. Emisiunea comercială care o anticipează cât durează?

T.Vlas: 5 minute, asta nu salvează situaţia. În cazul când vrem să-i oferim mai mult loc, trebuie să o schimbăm în altă zi, sâmbăta sau duminica.

„Portrete în timp” se difuzează sâmbăta la 8.30 şi sunt doi realizatori – N.Scorpan şi V.Mocreac. Locul lor este aici cu 2 originale şi 2 în reluare.

Emisiunile bune se reiau, pentru că nu avem documentar şi uneori nu ştim cât durează un film artistic. Apar goluri în care se plasează cele mai bune emisiuni: „Focus”, „Portrete în timp” şi documentare pe care le avem de la CFI.

V.Cucereanu: Nu îmi pare un argument că „Baştina” şi altele vor insera subiecte filmate şi prin asta se va schimba calitatea emisiunii.

A.Sîrbu: Toate emisiunile vor fi supuse analizei Consiliului Artistic şi vor fi evaluate. Vrem să introducem un nou mecanism de evaluare.

La sfârşit de an va fi o evaluare cu echipele acestor emisiuni. Lunar ne vom întâlni cu Consiliul şi vom discuta ce a fost bine şi ce nu. La sfârşit de an vom decide dacă vor mai avea loc în grilă sau nu. Până acum nu exista un sistem, cum apar emisiunile, cum sunt scoase de pe post.

R.Lozinschi-Hadei: Mă aşteptam să avem o grilă de emisie mai consistentă. Din păcate, remarc că schimbări sunt puţine. Din câte ştiu, emisiunile care se fac pe parcursul zilei se dau în reluare noaptea. Am pretenţii la denumirile de emisiuni. La Radio sunt mult mai inspirate.

R.Lozinschi-Hadei: Aveţi intenţii să introduceţi ediţii speciale în momentul în care se întâmplă ceva pe parcursul zilei?

A.Sîrbu: Da, au fost cazuri când am intervenit.

Membrii CO discută.

V.Cucereanu: Aţi avut o idee ca „Mesagerul” să aibă o ediţie specială – evenimentul zilei, care s-ar axa pe problema cea mai importantă din ziua respectivă şi care ar salva situaţia ştirilor. Am înţeles că se abandonează.

C.Marin: Nu se abandonează, se amână.

A.Sîrbu: Este în discuţie potenţialul echipei de la ştiri. Proiectele noi de la ştiri vor fi incluse eşalonat. Să vedem cum vor acoperi segmentul de dimineaţă.

Nu am abandonat ideea. Din toamnă vom începe, acum nu putem.

E o grilă modestă, dar realistă.

A.Peru-Balan: Pentru emisiunea „Vectorul european” ar putea fi schimbată ora de emisie, pentru că de luni până joi aţi putea să vă rezervaţi spaţiu de emisie pentru „subiecte care ard”. Aţi putea să o difuzaţi duminică, la ora 13.00. Puteţi lăsa ora aceasta ca spaţiu de manevră.

Nu îmi place ora de difuzare a emisiuni „Bună seara” şi „Vectorul european”.

C.Marin: Problematica europeană este o temă arzândă. În ultimul timp, emisiunea este axată pe evenimentul curent. Nu sunt emisiuni pregătite din timp.

A.Peru-Balan: Şi TVR are asemenea emisiuni, dar se difuzează duminica pe la orele amiezii.

La Moldova 1 sâmbăta şi duminica e jale, nu ai ce privi. Eu nu voi vota grila.

I.Munteanu: De ce nu faceţi emisiuni cu studiouri private? De ce nu încercaţi să cooperaţi pe anumite emisiuni care solicită mulţi bani?

Aţi putea să realizaţi emisiuni de divertisment în comun. Erau interesante emisiunile sportive făcute de spanioli.

Nu l-am văzut în grilă – microfonul liber. Şi nu făcut la colţul Teleradio-Moldova, ci în afara capitalei pentru că sunt o mulţime de chestiuni vii, neinventate de politicieni, care pot fi exprimate şi apoi analizate, investigate. Ar trebui să vă gândiţi ca microfonul liber, să fie chiar liber şi cu acces al publicului, care nu este reprezentat, în acest moment, în majoritatea emisiunilor.

Populaţia din afara capitalei este doar obiectul, dar nu subiectul acţiunii şi emisiunilor.

Aş avea o observaţie specială, legată de emisiunile religioase. Am avut o pretenţie şi înainte de asta. Există percepţia că este doar o singură biserică în RM şi doar anumite categorii de preoţi au acces la TV. Radicalizarea extraordinară a clerului ortodox creează un „trotil”. Această radicalizare nu duce la bine.

Este în discuţie rolul educativ al TRM. M-am săturat de aceeaşi persoană şi aceeaşi preoţi. Sunt şi alte biserici, mitropolii, confesiuni. Ele trebuie prezentate respectiv. Această emisiunea are nevoie de o reformă radicală.

Membrii CO discută.

A.Sîrbu: Când vom lansa concursul de proiecte, sperăm că vor fi coproduceri.

I.Munteanu: Puteţi discuta direct, fără să aşteptaţi oferte.

A.Sîrbu: Vom alege cele mai bune. Asta ne dorim. Studiourile, investind bani, vor să câştige bani. Condiţiile nu sunt aşa de bune pentru Moldova 1. Vor segmentul de publicitate din emisiunea dată.

C.Marin: Ne-am gândit să cumpărăm unele drepturi de difuzare. Trebuie să studiem piaţa. Cu cei care am discutat, 2 posturi, sunt dispuşi în măsura în care îşi urmăresc interesul lor.

R.Lozinschi-Hadei: În cazul când se reia colaborarea cu TVR, ei au o emisiune pentru copii „Tele-enciclopedia”. O puteţi prelua, căci sunt foate puţine emisiuni pentru copii. O puteţi difuza la ora 16.00, când copii vin de la şcoală.

C.Marin: Sunt de acord cu ediţia specială. Trebuie să difuzăm ştirea imediat, să nu aşteptăm să-i vină rândul. Ne-am pomenit în situaţii când evenimentul ne depăşea.

Am dori nişte opinii din partea membrilor CO: cum vedeţi dvs această ediţie? Lumea interpretează că vrem să fim conjuncturişti, că încercăm să facem jocul cuiva. Aş vrea să aud opinia dvs: cât de fondată ar fi ideea de ediţie specială? Sunt pentru această ediţie.

I.Munteanu: Din lectura acestui document nu se vede un licăr de inspiraţie. Înţeleg că nu poţi cere ceva deosebit. Dar ceva care să arate altă gândire… Aş fi vrut să observ, dar nu văd.

C.Marin: Înţeleg, că dna A.Sîrbu a prezentat conceptul ediţiei informative prin care să arătăm un licăr.

Mergem pe ideea ca grila să rămână, dar ediţiile informative să fie deosebite ca concept, formă.

R.Lozinschi-Hadei: Pentru asta trebuie să existe o echipă bună care să aibă fler la interesul public. Nu e neapărat ca în cazul în care un politician declară ceva, Moldova 1 să difuzeze asta. E un exces de zel. Sunt subiecte care interesează.

C.Marin: Sunt de acord că trebuie să avem o echipă care să reacţioneze calificat la subiectul zilei.

R.Lozinschi-Hadei: În acest caz un laptop pe masă ar fi justificat. La „Mesager”, pe masa prezentatorului, acesta stă la o jumătate de metru. Pare a fi decor.

T.Tataru: Cu adevărat, la Moldova 1 apare doar o mitropolie.

Trebuie să colaboraţi cu alte studiouri.

E.Rîbca: Pe ultimă pagină scrie că în perioada 01 iunie – 31 august este posibilă stoparea emisiei în intervalul 00.00-06.00. Ce înseamnă?

T.Vlas: Era o propunere.

E.Rîbca: Ce înseamnă emisiune comercială, „Business review”?

C.Marin: Este o emisiune de imagine şi are finalitate financiară.

E.Rîbca: Am o propunere, dacă e vorba de publicitate, sponsorizare, să scoatem cuvântul „comerciale”.

Dna A.Sîrbu, am să votez pentru grilă, dar dacă în toamnă vom avea emisiuni de genul „Cronica MAI”, îmi rezerv dreptul să gândesc altfel. Consider că este contrară statutului de instituţie publică. Am putea să ne lipsim de ea.

Membrii CO discută.

E.Rîbca: Am putea pune la vot?

Voci: Da.

E.Rîbca: Cine este pentru aprobarea grilei de emisie a postului TV Moldova 1 pentru perioada de până la 01 octombrie?

S-a votat: “Pentru” – 7 voturi;

„Împotrivă” – 1 vot (A.Peru-Balan);

„Abţinut” – 1 vot (M.Şlapac).
E.Rîbca: Vreau să mai pun în discuţie un singur document. Este vorba despre scrisoarea semnată de vicepreşedintele Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din RM prin care se solicită acordarea timpilor de emisie pentru a relata despre rezultatele acestei comisii. Ce propuneri aveţi?

I.Munteanu: Consider că este o scrisoare binevenită pentru că este un subiect discutat în societate. Trebuie să urmărim care va fi reacţia populaţiei, după 2-3 emisiuni de probă. Ar trebui să li se ofere pentru 2-3 săptămâni succesive, câte o oră de discuţie, după care, în funcţie de importanţa subiectelor discutate, poate fi continuată.

A.Peru-Balan: Consider că o oră e mult.

V.Cucereanu: Consider că o oră e bine.

A.Peru-Balan: Am putea lăsa la discreţia Companiei.

Membrii CO discută.

R.Lozinschi-Hadei: Poate un ciclu de emisiuni este exagerat.

C.Marin: În programele existente îşi găseşte reflectare şi tematica respectivă.

E.Rîbca: Trebuie să aşteptăm să se lichideze comisia, ca să acordăm timp de emisie?

Stimaţi colegi, propun să punem în discuţie textul următoarei recomandări: Se recomandă preşedintelui, directorului radiodifuziunii şi directorului televiziunii Companiei să reflecte problematica activităţii Comisiei…

Membrii CO discută.

E.Rîbca: Stimaţi colegi, propun să rămânem la această formulă. Eventual, putem reveni cu redactări. Supun votului.

S-a votat: “Pentru” – unanim.
E.Rîbca: Propun să votăm, dacă nu sunt alte propuneri, încheierea şedinţei.

S-a votat: “Pentru” – unanim.

Şedinţa s-a finisat la 15:55

Descifrare:

Natalia BEREGOI __________________
Au semnat:

1. Eugeniu RÎBCA ______________ Preşedintele Consiliului de Observatori

2. Viorica BOGATU _________ Secretarul şedinţei Consiliului de Observatori

3. Mariana ŞLAPAC ________________

4. Aurelia PERU-BALAN ____________

5. Vitalie ŢAPEŞ ___________________

6. Raisa LOZINSCHI-HADEI _________

7.Tudor TATARU __________________

8.Viorica MEŞINĂ-PRODAN _________

9.Igor MUNTEANU ________________

Preşedintele CO __________ LŞ Secretarul CO __________