Programa pentru concursul naţional de ocupare a posturilor şi a catedrelor didactice vacante din îNVĂŢĂMÂntul preuniversitar

Bibliografie selectivă pentru Istoria Artei

• 
  Antichitatea despre artele plastice (antologie de Alexandru Cizek), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971.
  
• 
  Antal, f., Clasicism şi romantism, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971.
  
• 
  Argan, G., C., Arta modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982.
  
• 
  Bazin, G., Clasic, baroc, rococo, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970
  
• 
  Berence, f., Renaşterea italiană, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.
  
• 
  Bloch, R., Roma şi destinul ei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985.
  
• 
  Bode, W von, Maeştrii picturii olandeze şi flamande,Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974.
  
• 
  Bonnrad, A., Civilizaţia greacă, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
  
• 
  Brion, M., Pictura românescă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972.
  
• 
  Burckhard, I., Cultura Renaşterii în Italia (2 volume), Ed. de Stat Pentru Literatură, Bucureşti, 1974.
  
• 
  Celebonovic, A., Realismul burghez la sfârşitul secolului al XIX-lea (1860-1914), Editura Meridiane, Bucureşti, 1982.
  
• 
  Delvoye, C., Arta bizantină, vol. I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976.
  
• 
  de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968.
  
• 
  Duby, G., Arta şi societatea, 980–1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987.
  
• 
  Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970
  
• 
  Gombrich, E.H.,O istorie a artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975.
  
• 
  Grigorescu, D., Expresionismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
  
• 
  Grigorescu, D., Cubismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972.
  
• 
  Grigorescu, D., Pop art, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975.
  
• 
  Hocke, G., R., Lumea ca labirint, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.
  
• 
  Huinzinga, J., Amurgul Evului Mediu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970.
  
• 
  Ispir, M., Clasicismul în arta românească, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984
  
• 
  lhote, a., Tratate despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.
  
• 
  de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968
  
• 
  Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane,Bucureşti, 1985-1986.
  
• 
  Panofsky, E., Renaştere şi renaşterea în arta occidentală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974.
  
• 
  Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974.
  
• 
  Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998.
  
• 
  Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.
  
• 
  Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1980.
  
• 
  Enciclopedia artiştilor români contemporani, Editura ARC 2000, Bucureşti, 1996.
  
• 
  Pagini de artă modernă românescă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962.
  

2. 
   Probleme de metodică
   

• 
  Conceptul de alfabetizare vizuală prin gramatica şi tehnicile artei în condiţii predominant practice, de atelier, a tuturor elevilor.
  
• 
  Proiectarea operaţională a obiectivelor cu precizarea performanţei minime, învăţarea în clasă, asistată, şi evaluarea imediată a performanţelor
  
• 
  Activitatea de atelier, forma de organizare a procesului de învăţare, a limbajului vizual şi de stimulare a creativităţii elevilor, de organizare, desfăşurare, conducere şi evaluare în învăţământul de artă.
  
• 
  Tehnici şi strategii didactice stimulative şi de deblocare creativă.
  
• 
  Aspecte psihopedagogice şi metodice ale descoperirii (prin teste şi probe specifice) şi stimulării disponibilităţilor creative, a creativităţii artistice şi a creativităţii cu artă la elevii din ciclul gimnazial şi liceal de artă.
  
• 
  Tipologia exerciţiilor şi experimentelor practice, desfăşurate în orele de educaţie plastică, în orele de atelier.
  
• 
  Conţinutul interdisciplinar şi metodologia studierii creative în şcoală a unor structuri naturale, (”Nu studiu după natură, ci în sensul ei!”).
  
• 
  Aspecte specifice ale învăţării gramaticii limbajului vizual; învăţarea observaţională, învăţarea experimentală, învăţarea prin exersare practică, învăţarea prin analogie, învăţarea intuitivă, învăţarea prin deducţie şi descoperire, învăţarea experimentală, învăţarea prin analiză-sinteză, învăţarea prin joc, învăţarea prin proiect, învăţarea prin parcurgerea etapelor oricărui proces de creaţie.
  
• 
  Spontaneitate şi algoritm în asimilarea gramaticii vizualului.
  
• 
  Consideraţii metodice asupra evoluţiei figurii umane în creaţia copiilor.
  
• 
  Culoarea, limbaj prioritar în creaţia copilului şi în educaţia plastică. Implicaţii psihopedagogice şi metodice în cunoaşterea elevilor şi în stimularea lor creativă.
  
• 
  Fundamente psihopedagogice ale descoperii şi deszvoltării aptitudinilor artistice vizuale; prezentarea unor exemple sau studii de caz.
  
• 
  Stimularea creativităţii şi originalităţii vizuale a elevilor prin imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, deformări, divizări, combinări etc.
  
• 
  Rolul intuiţiei, al experimentului şi al exerciţiului practic demonstrativ în învăţarea tehnicilor de artă în şcoală.
  
• 
  Evaluarea performanţelor obţinute de elevi în cursul procesului de învăţare; modalităţi de evaluare eficientă; necesitatea evaluării pe baza obiectivelor operaţionale; valenţe şi limite ale evaluării prin teste.
  
• 
  Activitatea de creaţie artistică, ştiinţifică şi metodică a profesorului de arte plastice şi tripla lui funcţionalitate: şef de atelier sau coleg cu mai multă experienţă al elevilor săi, consilier de artă în şcoală şi în aria de influenţă a şcolii, inamic public nr. 1 al Kitsch-ului vizual.
  
• 
  Educatorul de artă – comportament creatic şi de înţelegere empatică.
  

Bibliografie selectivă pentru probleme de metodică

• 
  Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996
  
• 
  Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, 1998
  
• 
  Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975
  
• 
  Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, 1990
  
• 
  Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, 1996
  
• 
  De Landsheere V., de Landsheere G., Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977
  
• 
  Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988
  

PROGRAMA PENTRU CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PENTRU SPECIALIZAREA ARHITECTURĂ

TEMATICĂ DE SPECIALITATE
- Definirea arhitecturii ca obiect, fenomen, activitate

Procesul istoric de definire a arhitecturii.

- SPAŢIUL EXISTENŢIAL ŞI SPAŢIUL ARHITECTURAL

Nivelurile spaţiului existenţial, nivelurile spaţiului arhitectural şi interacţiunile dintre acestea interpretate din punct de vedere geografic, peisagist, urbanistic, al clădirii şi al obiectului. Influenţa elementelor de mediu asupra realizărilor arhitecturale. Arhitectura vernaculară.

- DATE FUNDAMENTALE ALE SPAŢIULUI ARHITECTURAL. ORGANIZARE ŞI COMPOZIŢIE

Elemente de morfologie utilizate în analiza spaţiului arhitectural. Principii de compoziţie. Despre măsură, scară, raport, proporţii. Lumină şi culoare în spaţiul arhitectural. Noţiuni d estetică urbană şi estetică arhitecturală. Metode de reprezentare tri şi bidimensionala a spatiului arhitectural (se va include şi releveul). Despre redactarea şi prezentarea proiectului.

- CONŢINUT ŞI FORMĂ. FUNCŢIUNE

Specificitate spaţială pentru diferite programe de arhitectură, zonificări funcţionale, condiţii optime de realizare a confortului interior ca răspuns la particularităţle funcţionale, necesităţile fiziologice şi starea bio-psihică a utilizatorilor. Despre circulaţii verticale şi orizontale. Arhitectura ecologică şi controlul pasiv al spaţului arhitectural.

- INTERPRETAREA TEHNICĂ A SPAŢIULUI ARHITECTURAL

Rolul materialelor de construcţie în evoluţia relaţiei structură – spaţiu arhitectural. Relaţia dintre caracteristicile constructive şi cele funcţionale ale diferitelor programe de arhitectură. Despre tehnicile de construcţie adaptate specificului regional şi tehnologiile ecologice.

- NOŢIUNI DE AMENAJAREA TERITORIULUI

Resurse fizice, potenţial economic, valorificare regională. Relaţia urbanism – mediu. Optimizarea ecologică a amplasamentelor. Analize şi studii de impact asupra mediului. Analize şi studii privind reţelele de localităţi.

- NOŢIUNI DE PROIECTAREA LOCALITĂŢILOR

Despre principalele faze ale proiectării urbane (PUG, PUZ, PUD) şi despre reglementări urbanistice. Specificul localităţile şi zonificări funcţionale în cadrul localităţii (centrul de interes al localităţii, zone rezidenţiale, amenajări şi dotări, mica industrieşi zonele meşteşugăreşti, amenajări tehnico-edilitare, etc.).Tipuri de nocivităţi şi metode de combaterea ăpoluării la nivelul localităţilor.

Bibliografie:
Zevi Bruno, Cum să înţelegem arhitectura, Editura Tehnică, 1969

Norberg Schultz Ch., Existence, Space & Architecture, Studio Vista London, 1971

Bonbon, B., S., La perspective scintifique et artistique, Edition Eyrolles, 1972

Licklider, H., Scara arhitecturală, Editura Tehnică, 1973

Patrulius, R., Locuinţa în timp şi spaţiu, Editura Tehnică, 1975

Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983

Focillon, H., Viaţa formelor, Editura Meridiane, 1977

Arnheim, R., Dynamique de la forme architecturel, Architecture& Recherches/Pierre Mardaga

Sasarman, Ghe., Funcţiune, spaţiu, arhitectură, Editura Meridiane, 1979

Constantin, P., Culoare – Artă – Ambient, Editura Meridiane, 1979

Gill, Robert, W., Manual of Randering with Pen and Ink, Thames and Hudson, 1979

Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, 1981

Michelis, P., A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, 1982

Gândirea estetică în arhitectura românească, Editura Meridiane, 1983

Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983

The Scope of the Social Architecture, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984

Panchyk, K., Solar interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984

Joja, C., Actualitatea tradiţiei arhitecturii româneşti, Editura Tehnică, 1984

Triscu, A., Spaţii urbane pietonale, IP Arta grafică, 1985

Iurov, C., Arhitectura bionică, Editura Tehnică, 1985

Ionescu Gr., Arhitectura românească. Tipologii, creaţii, creatori, Editura Tehnică, 1986

Uscătescu G., Ontologia culturii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987

Joja, C., Arhitectura românească în context european, Editura Tehnică, 1989

Curinschi Vorona Ghe., Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică, 1991

Ioanid, V., Urbanism şi mediu, Editura Tehnică, 1991

Botez – Crainic A., Arta formei, Editura Orator, 1993

Ferry Luc, Homo Aestheticus, Editura Meridiane, 1997

Scherr, R., The Grid: Form and process in Architectural Design, USA Books, 2001

Ochinciuc, C., Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrata,

Editura Universitară Ion Mincu, 2002

Nanu, A., Vezi? Comunicare prin imagine, Editura Vizual, 2002

Botez – Crainic, A., Istoria artelor, Editura Orator, 1995 – 2002

Şuşala, I., N., Bărbulescu, O., Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp, 2003

METODICA PREDĂRII/ÎNVĂŢĂRII (instruirea directă)

Metodica perfecţionării comunicării dintre profesor şi elev în faza de iniţiere în cultura de arhitectură (limbajul specializat şi orientarea percepţiei vizuale şi a raţionamentelor logice în prelucrarea informaţiilor).

Metode de transmitere şi interpretare a ansamblului de coduri al limbajului profesional în predarea cunoştinţelor teoretice de arhitectură.

Metodica predării programelor arhitecturale în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice – formularea problemei (temă de proiectare), formularea soluţiei (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluţiei (metodologia proiectării), înţelegerea soluţiei (răspuns optim funcţional şi spaţial – volumetric).

Modernizarea mijloacelor de instruire – învăţare utilizate la materiile teoretice din domeniul arhitectural şi în practica proiectivă

Procedee şi metodespecifice pe baza cărora pot fi analizate şi interpretate experienţele elevilor în domeniul spaţiului construit.

Căi şi mijloace de convertire a experienţelor de percepţie şi controlarea spaţiului real prin noţiuni de desen, geometrie descriptivă şi perspectivă şi de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităţii conceptual-proiective a elevilor.

Metode diferenţiale utilizate în instruirea elevilor în raport cu structurile cognitive sau cele intuitiv-originare sau a elevilor cu aptitudini deosebite.

Tipuri de evaluare (aplicaţii, verificări) ale calităţii informaţiei pe care elevii au înmagazinat-o în procesul instruirii în cultura de arhitectură.

Metode de conexare a domeniului arhitecturii la celelalte discipline care circumscriu aria culturii generale sau de specialitate a elevilor.

Metode de promovare şi aplicare a cunoştinţelor acumulate prin instruire în practica de specialitate.
Bibliografie
Piaget, J., Biologie şi cunoaştere, Editura Dacia, Cluj, 1971

Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975

Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977

De Landsheere V., de Landsheere G., Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977

Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988

Von Meiss, Pierre, De la cave au toit. Temoignage D’un enseignement d’architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991

Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcţii, Bucureşti, 1991

Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L’Harmattan, 1991

PROFESOR II

Programa de titularizare
Disciplina: Educaţie vizuală pentru clasele V – VIII

Învăţământ general obligatoriu

1. 
   Prezentare generală
   

Programa de pregătire pentru titularizarea în învăţământul general obligatoriu la disciplina Educaţie vizuală urmăreşte actualizarea şi aprofundarea unor concepte şi orientări actuale în domeniul educaţiei vizuale înţeleasă ca alfabetizare specifică şi bază a dezvoltării predispoziţiilor creative vizualo-manuale ale elevilor.

La examenul de titularizare se are în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic şi practic tehnologic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea creatoare a noţiunilor, conceptelor, căilor şi mijloacelor celor mai eficiente în procesul de învăţare orientată şi de evaluare interactivă a performanţelor fiecărui elev.

2. 
   Profilul profesorului de educaţie vizuală
   

În învăţământul general obligatoriu, profilul viitorului profesor de educaţie vizuală pentru clasele V - VIII presupune:

• 
  comportament creativ şi înţelegere empatică şi
  
• 
  pregătire de specialitate polivalentă, specifică educaţiei vizuale de bază.
  

3. 
   Teme de studiu individual pentu examenul de titularizare la disciplina educaţie vizuală în învăţământul general obligatoriu:
   

Tema I: Educaţia vizuală de bază – privire de ansamblu

Tema II: Culoarea – element de limbaj învăţat cu prioritate;

proprietăţi şi efecte

Tema III: Punctul şi linia – elemente de limbaj specifice graficii

Tema IV: Forma – element de limbaj bi şi tridimensional

Tema V: Mijloacele de expresie

ca ansambluri relaţionale (grupări) nominalizate

Tema VI: Mijloacele tehnice generale şi specifice fiecărei arte vizuale

Tema VII: Compoziţia bi şi tridimensională; principii, condiţii, tipuri şi genuri;

analiza imaginii

Tema VIII: Idei noi, eficiente în psihopedagogia artei

Tema IX: Creativitatea vizuală cu artă şi artistică;

factori de stimulare sau de frânare;

modalităţi de deblocare; probe şi teste

Tema X: Proiectarea activităţilor vizualo-manuale, predominant practice,

de atelier, cu performanţe minime, evaluabile imdeiat şi interactiv;

proiectul scenariu şi fişa – forma prescurtată

4. 
   Bibliografie generală minimă:
   

• 
  Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988
  
• 
  Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I – III, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975
  
• 
  Lhote, A., De la paletă la masa de scris, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974
  
• 
  Pleşu, A., Ochiul şi lucrurile, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986
  
• 
  Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
  
• 
  Schileru, E., Preludii critice, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975
  
• 
  Signac, P., De la Delacroix la neoimpresionism, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971
  
• 
  Şuşală, I., N., Estetica şi psihopedagogia artelor plastice şi designului, Editura Sigma, Bucureşti, 2000
  
• 
  Şuşală, I., N., Bărbulescu, O., Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  
• 
  Tonitza, N., Scrieri despre artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962
  
• 
  Venturi, L., Cum să înţelegem pictura, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977
  

5. 
   Bibliografie specifică
   

Tema I

• 
  Achiţei, Gh., Ce se va întâmpla mâine, Editura Albatros, Bucureşti, 1972
  
• 
  Enăchescu, C., Expresia plastică a personalităţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975
  
• 
  Şuşală, I., Petre, Ghe., Eucaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  

Tema II

• 
  Constantin, P., Culoare, artă, ambient, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979
  
• 
  Demetrescu, C., Culoarea, suflet şi retină, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965
  
• 
  Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  

Tema III

• 
  Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  

Tema IV

• 
  Mihăilescu, D., Limbajul culorilor şi formelor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980
  
• 
  Read, H., Originile formei în artă, Editura Univers, Bucureşti, 1971
  
• 
  Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  

Tema V

• 
  Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  

Tema VI

• 
  Bollenbach, G., C., D., Desenul. Pe scurt, despre tehnici, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
  
• 
  Havel, M., Tehnica tabloului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988
  
• 
  Iuca, S., A., Gravura. Vocabular de termeni tehnici, Editura Artis, Bucureşti, 1991
  
• 
  Nanu, A., Pe scurt, despre sculptură, Editura Albatros, 1966
  
• 
  Şuşală, I., Desen, culoare, modelaj, compoziţie şi metodică, Editura FRM, Bucureşti, 1999
  

Tema VII

• 
  Ailincăi, C., Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982
  
• 
  Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Editura meridiane, Bucureşti, 1969
  
• 
  Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986
  
• 
  Sterling, Ch., Natura moartă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1970
  
• 
  Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  
• 
  Wojciechowschi, A., Arta peisajului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974
  

Tema VIII

• 
  Faure, Ed., A învăţa să fii. Un raport al UNESCO, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974
  
• 
  Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  

Tema IX

• 
  Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  

Tema X

• 
  Maliţa, M., Idei în mers, Editura Albatros, Bucureşti, 1975
  
• 
  Şuşală, I., Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
  

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR