Programul naţional
Yüklə 2,08 Mb.
|
Nr. de ore: 1hStrategia didactică 1. Activitate pe grupe de lucru. a. Aplicaţie. Elevii vor fi divizaţi în echipe de câte 5, 4, 3, 2, 1 membri. Sunteţi organizatorii Balului bobocilor pentru elevii claselor a IX-a. Sunteţi nevoiţi să schiţaţi rapid un proiect al evenimentului, întrucât directorul şcolii a aranjat o întâlnire cu potenţiali finanţatori ai acestei manifestări ad hoc. În proiectarea evenimentului va trebui să aveţi în vedere următoarele componente: locaţia, invitaţi, publicitatea evenimentului, programul şi bugetul balului. Durata de realizare a proiectului va fi de 10 minute. În final se vor discuta: gradul de realizare a proiectului, avantajele şi dezavantajele lucrului în echip şi indvidual.
b. Elevii vor fi regrupaţi după cum urmează: cei care au lucrat individual se vor alătura grupelor formate din patru membri; cele formate din doi elevi se vor alătura celor alcătuite din trei elevi. Grupele vor avea sarcina de a stabili condiţiile în care o echipă poate fi eficientă (Cum poate fi o echipă eficientă?), pe baza experienţei acumulată în aplicaţia de debut a orei şi a tabelului de mai jos.
- toţi să fie la curent cu ceea ce se întâmplă; - munca, răspunderile să fie împărţite; - membrii să îşi evalueze constructiv munca. B. Echipa să aibă un coordonator, care să faciliteze:
Pentru început se vor oferi elevilor ca puncte de sprijin numai indicaţiile menţionate la punctele A, B, C, urmând ca elevii să identifice motivele. Se va prezenta apoi tot tabelul şi se vor confrunta rezultatele, ierarhizându-se, la fiecare subpunct, în ordinea importanţei majore. c. În ce situaţii trebuie lucrat în echipă? În acealeaşi grupe de lucru, elevii vor avea sarcina de a identifica momentele/situaţiile în care este necesară activitatea în echipă şi cea individuală. Profesorul le va cere grupurilor, în finalul activităţii, să compare răspunsurile cu schema de mai jos, solicitnd selectarea şi argumentarea soluţiilor celor mai bune alese.
d. Elevii vor avea sarcina de a reface schiţa de proiect pentru Balul bobocilor pentru a fi prezentat finanţatorilor, astfel încât să obţină eficienţa maximă a echipei şi fiecare membru să fie pe deplin satisfăcut . La finalizarea schiţei, fiecare membru al echipei va scrie ceea ce l-a deternminat să fie mulţumit de propria muncă şi de activitatea echipei.
e. Evaluare. În aceeaşi formă de organizare, elevii vor avea sarcina de a citi şi a reflecta asupra trăsăturilor grupului eficient. I.3. Media: informare sau manipulare? Persuasiunea în procesul de comunicare Procesul de comunicare are mai multe registre. Prin intermediul său putem transmite informaţii, prezenta păreri sau opinii, face evaluări. Persuasiunea reprezintă registrul cel mai dificil al activităţii de comunicare. Ea urmăreste schimbarea opiniei unei persoane sau a unei idei şi, implicit, modificarea atitudinii şi comportamentului lor. Transformarea opiniei reprezintă o activitate extrem de complicată. Ea presupune o strategie care implică studierea audienţei, receptorului, structurarea şi dozarea mesajului, îmbinarea argumentelor raţionale cu motivele emoţionale etc.. Formarea sau schimbarea opiniei depinde în mare măsură de o serie de variabile ca: educaţia, religia, starea civilă, nivelul de inteligenţă. Schmbarea opiniei este direct proporţională cu creşterea nivelului de cunoştinţe acumulate; cei instruiţi au nevoie, pentru a-şi schimba opinia, de o informaţie veridică, nuanţată, complexă, care să le ofere ceva în plus, să răspunda curiozităţii lor intelectuale. Dimpotrivă, cei mai puţin instruiţi îşi pot schimba opinia pe baza unui număr minim de informaţii. Ceea ce e foarte important de semnalat este că persoanele cu un nivel mai scăzut de instruire tind să-şi modifice opinia pe baza unor informaţii care sunt, cu precădere, considerate invalide, mai puţin credibile sau flagrantilisite de credibilitate de către cei instruiţi. Se consideră din în ce in ce mai mult că ceea ce nu trece prin structurile mediatice nu mai are decât o influenţî neglijabilă asupra evoluţiei societăţii; această observaţie generează tentţtia manipulării structurilor mediatice de către practicieni şi specialisti conform unor valori care le sunt proprii sau pe care le acceptă. În “Sociologia opiniei publice”, Ştefan Buzărnescu definea manipularea ca “acţiunea de a determina un actor social (persoana, grup, colectivitate) să gândeasca şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând însă impresia libertăţii de gândire şi de decizie. Spre deosebire de influenţa de tipul convingerii raţionale, prin manipulare nu se urmăreşte înţelegerea mai corectă şi mai profundă a situaţiei, ci inocularea unei înţelegeri convenabile, recurgându-se atat la inducerea în eroare cu argumente falsificate, cât şi la apelul la palierele non-raţionale.Intenţiile reale ale celui care transmite mesajul rămân insesizabile primitorului acestuia .” Diversificarea permanentă a surselor de concepere şi difuzare de mesaje a condus la o practică manipulativă care are la bază coduri precise, dar identificabile numai de “profesionişti” şi total inaccesibile celor neinitiaţi în domeniu. Practici manipulative:
Lansarea zvonurilor nu se face la întâmplare, ci ţinându-se seama de aşteptările grupurilor umane faţă de situaţia problematică pe care o traversează. Plecând de la aceste date ale situaţiei, se lansează un mesaj cât mai apropiat de ceea ce ar dori să afle popuaţia la acel moment, indiferent cât de departe de adevăr este conţinutul enunţului respectiv. În acest context, posibilitatea de diseminare a zvonului estre mai mare. Ca principale tipuri de falsificări sau distorsiuni de mesaje care stau la baza zvonusirlor amintim: dramatizarea, amplificarea proporţiilor, a semnificaţiilor, a detaliilor, întrebuinţarea celor transmise, redefinirea prejudecăţilor şi a mentalităţilor proprii segmentelor respective de opinie pentru acrea un puternic fond emoţional în scopul ecranării până la dispariţie a simţului critic. Temele recurente ale zvonurilor sunt : complotul împotriva puterii, crizele artificiale, teama de străini, răpirea copiilor, bolile conducătorilor, problemele sentimentale ale acestora, compromiterea financiară sau excrocheriile acestora. Zvonul reuşeşte să cucerească o arie considerabilă ca îndindere în spaţiul social îndeosebi îb situaţii de criză, pe care le amplifică. O sursă de profesionişti poate chiar provoca o criză socială plecând de la zvonuri bine direcţionate şi lansate la moment de maxim impact asupra opiniei publice.
Dezinformarea (Cătălin Zamfir, Lazar Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie) reprezintă orice intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces comunicaţional care modifică deliberat mesajele vehiculate, cu scopul de a determina la receptori (numiţi ţinte în teoria dezinformării), anumite atitudini, reacţii, acţiuni dorite de un anumit agent social.Acesta din urmă nu trebuie sa fie neapărat dezinformatorul, el poate fi o instituţie, o organizaţie etc.. Propaganda este considerată (Cătălin Zamfir, Lazar Vlăsceanu, op. cit.) o activitate sistematică de transmitere, promovare sau răspândire a unor doctrine, teze sau idei de pe poziţiile unei anumite grupări sociale şi ideologii, în scopul influenţării, schimbării, formării unor concepţii, atitudini, opinii, convingeri sau comportamente. In sensul clasic se constituie ca un subsistem al sistemului politic al unui partid, al unui grup social sau al unui regim de guvernare; în prezent însă, se dezvoltă numeroase forme de propagandă (economică, tehnică, medicală, sportivă, culturală ), diferenţiate după conţinut şi prin raportare la profilul grupului social care o iniţiază , urmărind realizarea unor scopuri persuasive. Pornind de la premisa că “mass media participă nu numai la geneza, ci si la manipularea opiniei publice”, Robert Cisimo (apud Buzărnescu, op. cit.) a identificat următoarele tehnici de manipulare prin presă, frecvent folosite :
Aplicaţie: În echipe de 3-5 elevi lecturaţi prima pagina din câteva cotidiene şi identificaţi tehnicile de manipulare folosite. Argumentaţi răspunsul şi propuneţi soluţii de “rezistenţă” la aceste tentaţii ale presei. Alcătuiţi un eseu în care să comentaţi consecinţele negative (sau pozitive) ale utilizării manipulative ale sistemului mediatic actual. TEMA II. IMAGINEA DE SINE. GÂNDIREA POZITIVĂ Imaginea de sine “What lies behind us and what lies before us are tiny matters compared to what lies within us.” “Ceea ce se află în urma noastra şi ceea ce se află înaintea noastră sunt lucruri mărunte în comparaţie cu ceea ce se află înlăuntrul nostru.“ Ralph Waldo Emerson Invitaţie la reflecţie: V-aţi gândit vreodată că singurele persoane din această lume care pot folosi capacităţile şi deprinderile voastre sunteţi...voi înşivă ? Poate ca parabola următoare vă va ajuta să înţelegeţi această realitate. Sus, pe un deal, ce domina frumosul oras Veneţia, trăia un bătrân înţelept. Legenda spune că el putea răspunde la orice întrebare care îi era pusă. Doi tineri din partea locului s-au gândit să-l păcălească pe bătrân. Ei au capturat o pasare mică şi s-au îndreptat spre locuinţa înţeleptului. Unul dintre tineri, ţinând pasărea ascunsă în mâinile sale, îl întrebă pe bătrân dacă pasărea era moartă sau vie. Fără o umbră de ezitare, acesta spuse,”Fiule, dacă îţi spun ca pasărea este vie, tu vei strânge pumnii şi o vei zdrobi de moarte. Daca îţi spun că pasărea e moartă, tu vei deschide pumnii şi ea îşi va lua zborul. Vezi, fiule, mâinile tale deţin puterea asupra vieţii şi a morţii.” În mâinile voastre se află seminţele eşecului – sau seminţele măreţiei: potenţialul de creştere. Mâinile voastre sunt capabile dar ele trebuie folosite - pentru a face lucruri bune – pentru a strânge roadele de care sunteţi capabili. Ce este imaginea de sine? Imaginea de sine este:
Ce presupune crearea unei imagini de sine? Imaginea voastră de sine este determinată de cum evaluaţi următorii factori în persoana voastră:
Cum va afectează imaginea de sine ? În funcţie de imaginea de sine voi:
- Dacă acţionaţi şi reacţionaţi conform aşteptărilor, atunci dezvoltaţi o imagine de sine foarte bună. - Dacă acţionaţi şi reacţionaţi diferit de aşteptări, vă vedeţi într-o lumină negativă, care duce la o proasta imagine de sine.
- Convorbirea pozitivă cu sine duce la comportamente de autoafirmare. - Convorbirea cu sine negativa are ca rezultat un comportament defetist.
Ce impact are imaginea despre corpul vostru asupra imaginii de sine? Imaginea despre corpul propriu, element component al imaginii de sine, este modul în care oamenii văd propriile corpuri cu ochiul minţii. Imaginea corporală afectează modul în care oamenii se percep pe sine deoarece:
Care este imaginea voastră despre corpul vostru? Următorii itemi arată maniera în care oamenii îşi evaluează aspectul fizic/imaginea corporală. Puneţi un X în dreptul afirmaţiilor care sunt adevărate pentru voi:
Dacă aţi bifat trei sau mai mulţi itemi, imaginea voastră corporală vă afectează serios imaginea de sine. Modalităţi de schimbare a imaginii corporale Este important ca voi să fiţi la curent cu imaginea voastră pentru a acţiona în aşa fel încât să întăriţi această imagine (de exemplu, mâncând moderat, făcând mişcare etc.). Pentru a vă ajuta să vă vedeţi aşa cum sunteţi:
În cartea sa intitulată “Psiho-Cibernetica,” dr. în medicina Maxwell Maltz considera imaginea personală “numitorul comun, factorul determinant, atât când e vorba de eşecuri, cât şi de succese.” În capitolul I, intitulat “Imaginea personală: cheia dumneavoastră spre o viaţă mai bună,” domnia sa face următoarele dezvăluiri, bazate pe experienţa profesionala nemijlocită (a fost unul dintre cei mai bine cunoscuţi şi respectaţi chirurgici esteticieni din lumea întreagă, precum şi profesor de chirurgie estetică la universităţile din Nicaragua şi San Salvador. “Secretul este următorul: pentru a “trăi” cu adevărat, adică pentru a găsi viaţa satisfăcător de rezonabilă, este nevoie de o imagine personală adecvată şi realistă pe care s-o acceptăm. Trebuie să vă acceptaţi singuri. Trebuie să vă stimaţi. Trebuie să aveţi un eu în care să aveţi încredere şi în care să credeţi. Trebuie să fie un eu de care să nu vă fie ruşine şi pe care să-l puteţi exprima liber, creator, neîncercând să-l ascundeţi. Trebuie să aveti un eu care să corespundă realităţii, pentru a funcţiona eficient în lumea reală. Trebuie să vă cunoaşteţi atât punctele tari, cât şi punctele slabe, şi să fiţi oneşti în ambele direcţii. Imaginea voastră personală trebuie să fie o aproximare rezonabilă a voastră, nefiind nici mai mult decât ceea ce sunteţi, dar nici mai puţin. Atunci când această imagine personală este intactă şi sigură, vă simţiţi “bine”. Când este ameninţată, vă simţiţi neliniştiţi şi nesiguri. Când este potrivită şi vă simţiţi întru totul mândri de ea, căpătaţi încredere de sine. Vă simţiţi liberi să fiţi voi “ înşivă ” şi să vă exprimaţi ca atare. Atunci funcţionaţi optim. Atunci când imaginea personală devine obiect de ruşine, aveti tendinţa s-o ascundeţi, şi nu s-o etalaţi. Exprimarea creatoare este blocată, deveniţi ostili şi greu de abordat.”
Instrucţiuni: Pentru afirmaţiile de mai jos, încercuiţi rata frecvenţei corespunzătoare nivelului vostru de etalare a acestor comportamente în viaţă. Utilizaţi următoarea scală de frecvenţă:
1 2 3 4 5 (1) Caut aprobare şi recunoaştere din partea altora, şi mă tem de critică. 1 2 3 4 5 (2) Fac presupuneri cu privire la ce este un comportament normal şi de obicei simt că sunt diferit de alţi oameni. 1 2 3 4 5 (3) Mă izolez şi mă tem de oameni în funcţii de autoritate. 1 2 3 4 5 (4) Nu sunt capabil să îmi apreciez propriile realizări şi fapte bune. 1 2 3 4 5 (5) Îmi este greu să duc un proiect de la început la sfârşit. 1 2 3 4 5 (6) Mă sperii sau mă simt stresat în compania unei persoane furioase. 1 2 3 4 5 (7) Pentru a evita un conflict, îmi este mai uşor să mint decât să spun adevărul. 1 2 3 4 5 (8) Am probleme din cauza propriei mele dependenţe, de exemplu: de televizor, de calculator, de fumat, consum de alcool etc. 1 2 3 4 5 (9) Mă judec fără milă. Sunt cel mai crunt critic al meu şi sunt mai dur cu mine decât cu alţii. 1 2 3 4 5 (10) Mă simt mai viu în toiul unei crize şi nu mă simt în largul meu când viaţa mea are un curs lin; anticipez într-una tot felul de probleme. 1 2 3 4 5 (11) Mi-e greu să mă distrez. Nu prea ştiu cum să particip la jocuri de dragul amuzamentului şi cum să mă relaxez. 1 2 3 4 5 (12) Mă simt atras de persoane care par a fi victime şi dezvolt relaţii apropiate cu ele. În acest mod confund dragostea cu mila, iubindu-i pe cei pentru care simt compasiune şi pe care îi pot salva. 1 2 3 4 5 (13) Am nevoie de perfecţiune în viaţă şi aştept acelaşi lucru de la persoanele din viaţa mea. 1 2 3 4 5 (14) Sunt în căutare de noutate, de noi provocări în viaţa fără să mă gândesc prea mult la consecinţe. 1 2 3 4 5 (15) Mă iau foarte în serios şi privesc la fel de serios toate relaţiile mele. 1 2 3 4 5 (16) Îmi este greu să dezvolt şi să menţin relaţiile intime. 1 2 3 4 5 (17) Mă simt vinovat când îmi iau apărarea sau când am grijă de mine mai întâi, în loc să cedez în favoarea altora sau să acord importanţă nevoilor celorlalţi în primul rând. 1 2 3 4 5 (18) Caut sau atrag compania celor care au diverse dependenţe (mâncat excesiv, fumat, droguri, alcool, senzaţii tari, etc.). 1 2 3 4 5 (19) Mă simt răspunzător pentru alţii şi îmi este mai uşor să mă preocup de alţii decât de mine. 1 2 3 4 5 (20) Sunt fidel persoanelor la care ţin, chiar şi atunci când există dovezi că acestea nu merită loialitatea mea. 1 2 3 4 5 (21) Mă agăţ de relaţiile pe care le am şi sunt în stare să fac orice pentru a le păstra, pentru că mi-e teamă să fiu singur şi mă sperie perspectiva de a fi abandonat. 1 2 3 4 5 (22) Sunt impulsiv şi acţionez prea iute, înainte de a lua în consideraţie alternative şi consecinţe posibile. 1 2 3 4 5 (23) Îmi vine greu să simt sau să îmi exprim sentimentele; nu am sentimente. 1 2 3 4 5 (24) Nu am încredere în sentimentele mele şi nici în sentimentele pe care alţii le exprimă faţă de mine. 1 2 3 4 5 (25) Mă izolez de alţi oameni şi sunt iniţial timid şi retras în contexte sociale noi. 1 2 3 4 5 (26) Simt că se profită de pe urma mea de către un individ sau altul şi de către societate în general; deseori mă simt victimizat. 1 2 3 4 5 (27) Pot să fiu exagerat de responsabil mai tot timpul, dar pot fi şi extrem de iresponsabil alteori. 1 2 3 4 5 (28) Când stresul este mare, simt că nu pot controla împrejurările în care mă aflu sau propria-mi viaţă, şi atunci mă simt confuz şi furios pe mine. 1 2 3 4 5 (29) Cheltuiesc o groază de timp şi energie reparând consecinţele negative şi haosul provocat de gândirea mea greşita şi de acţiunile săvârşite sub imperiul impulsului, pentru care sunt răspunzător. 1 2 3 4 5 (30) Nu recunosc faptul că problemele mele curente îşi au originea în viaţa mea trecută. Nu recunosc că am închis în mine sentimente din trecut care îmi pune piedici în viaţa mea curentă.
Diferenţa dintre oamenii de succes şi rataţi nu este dată doar de abilităţile şi cunoştinţele lor, ci şi de imaginea pe care şi-au construit-o despre ei înşişi. Oamenii care reuşesc în viaţă au un profund simţ al valorii de sine şi o imagine de sine sănătoasă. Câteva sfaturi:
Aveţi prieteni care vă fac să vă simţiţi bine faţă de propria voastră persoană? Faceţi un efort să petreceţi timp cu oamenii care vă apreciază. Asociaţi-vă cu persoane care au atitudini pozitive şi se bucură de viaţă. Nu uitaţi: puteţi la fel de bine să apelaţi la un consilier sau la un terapeut.
Recunoaşterea împlinirilor trebuie să pornească din interior. Încercaţi acest exerciţiu: Faceţi o listă cu 20-50 ( în funcţie de vârsta ) de lucruri pe care le-ai realizat până în prezent. Gândiţi-vă la întreaga voastră viaţă până în prezent. Veţi fi uimiţi de cât de multe lucruri, mari şi mici, veţi putea adăuga pe listă. Veţi descoperi că, în ciuda greşelilor şi problemelor de până acum, meritaţi să fiţi felicitaţi pentru lucurile bune pe care le-aţi făcut.
Indiferent de ce vă pot spune oamenii, ceea ce voi vă spuneţi este mult mai grav şi provoacă un prejudiciu şi mai mare.
În cartea sa intitulată “Putere nemarginită”, Anthony Robbins – un lider al ştiinţei şi dezvoltării personale, fondator a numeroase companii dedicate asistenţei în atingerea desăvârşirii personale şi profesionale, consultant pentru companii ca IBM, AT&T, American Express, McDonnel-Douglas, armata S.U.A. dar şi pentru atleţi olimpici medaliaţi cu aur, şi un număr impresionant de figuri politice şi organizaţii comunitare – pomeneşte de câteva convingeri folositoare pe calea succesului. Vom aminti două dintre ele, pentru ca sunt un punct de plecare: Convingerea nr. 1: Totul se întâmplă dintr-un motiv şi ne este de folos; Convingerea nr. 2: Nu există eşec. Există numai rezultate. “Zăboviţi un moment şi gândiţi-vă la convingerile voastre. Vă aşteptaţi în general ca lucrurile să iasă bine sau să iasă prost ? Vă aşteptaţi ca eforturile voastre cele mai susţinute să dea roade sau vă aşteptaţi să fie zădărnicite? Sunteţi capabili să vedeţi potenţialul într-o provocare sau vedeţi obstacolele? Mulţi oameni tind să se concentreze mai mult asupra laturii negative decât asupra celei pozitive. […] Credinţa în limite creează oameni limitaţi… Dacă aveţi o credinţă fermă în posibilitate, este foarte probabil s-o şi realizaţi.” (Anthony Robbins: “Putere nemarginită” ) TEMA III. DREPTUL LA REPLICĂ.TEHNICI DE ARGUMENTARE Dreptul la replică. Tehnici de argumentare “Astăzi cel mai mare rău este indiferenţa. A şti şi a nu acţiona reprezintă un mod de a încuviinţa (nedreptăţile). Planeta a devenit un loc foarte mic. Ce se întâmplă în alte ţări ne afectează şi pe noi.” (Elie Wiesel) Joc teatral: Arataţi ce întelegeţi prin “Dreptul la replică” Tema: Dreptul la replică Marimea grupului: 9 + Durata: 90 minute Tehnici de argumentare Exercitarea dreptului la replică nu are nici o valoare dacă nu reuşeşte să provoace auditoriului sentimentul convingerii. “Vi se întâmplă, desigur, în destule cazuri, să vă confruntaţi cu o problema dificilă: aceasta comportă fapte, opinii diferite, sentimente proprii, precum şi reacţii ale celor din jur. Mintea caută în zadar să ordoneze avalanşa de informaţii. Ideile pe care încercaţi să le formulaţi sunt neclare şi amestecate. Ele nu se lasă capturate, iar nebuloasa astfel creată generează o stare de angoasă, de incertitudine, de neputinţă. Ea este determinată de raportul dintre efortul depus în căutarea unor idei pe care le intuiţi şi rezultatul nesatisfăcător pe care îl obţineţi.
Convingerea dobândită este rezultatul evidenţei corectitudinii soluţiei la care s-a ajuns, logica argumentarii fiind o condiţie sine qua non în contextul interacţiunii sociale de astăzi. În confruntarea cu provocările complexe ale lumii contemporane, argumentarea ca mijloc de influenţare a opiniei, atitudinii sau comportamentului celor cu care comunicăm dobândeşte un rol hotărâtor. Generarea argumentelor Argumentarea: Proces prin care căutam să determinăm pe cineva să accepte o idee a noastră sau să fie de acord cu noi într-o anumităn privinţă; Proces de justificare logică a unei propoziţii. Scopul argumentarii: Aderarea auditoriului la ideile care îi sunt expuse, prin sensibilizare afectivă şi raţională; Să atragă atenţia asupra faptului că ideile expuse sunt corecte şi că poziţia adversarului ori nu este corectă ori nu este susţinută bine. Algoritmul generării argumentelor:
NOTĂ: Construiţi argumente mai des decât credeţi. Iată, spre exemplificare, o situaţie pe cât de banală, pe atât de familiară: La ora de dirigenţie: “Domnule Profesor, mă învoiţi de la oră?”
FIŞA NR. 1 Citiţi cu atenţie următorul text şi răspundeţi la întrebări: 1. Oamenii de ştiinţă fac noi descoperiri în ingineria genetică. 2. Datorită cercetării aprofundate în domeniul ingineriei genetice, au fost izolate genele a numeroase boli, ceea ce ne aduce mai aproape de vindecarea acestora. 3. Elmer-Dewitt Philip afirma în “Revoluţia genetică”: “În ultimile 12 luni, au fost identificate genele pentru boala lui Lou Gehrig – aşa-numita boală a “băiatului-balon” ( boala prezentată în filmul “Uleiul lui Lorenzo”), o formă gravă de ataxie şi o varietate obişnuită de cancer de colon, printre altele. Oamenii de ştiinţă speră să izoleze cât de curând prima genă de cancer mamar.” 4. Deci sper să înţelegeţi cum, datorită cercetărilor aprofundate, ingineria genetică face noi progrese dătătoare de speranţe.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....
…………………………………………………………………................. …………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………….......
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….. ...................................................................................................................... ………………………………………………………………......................
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Explicaţi ( motivul enunţat mai sus ): …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Dovediţi ( specificaţi dovezile sau probele care susţin motivul): ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Concluzionaţi : …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Tipuri de argumentare Logica formală operează cu distincţia dintre două modalităţi de a raţiona: deducţia şi inducţia. I. Deducţia: persoana care raţionează ajunge la o concluzie particulară pornind de la un adevăr general. Adevăr general…….>Exemplu particular……..>Concluzie particulară. ( despre care vrem să formulăm o concluzie ) Exemplu: Toţi oamenii sunt muritori….>Marian este om…..> Marian este muritor. ( premisa ) ( premisa ) ( concluzie )
Ce părere aveţi despre următoarele argumente ?
Alexandru este bărbat. Lui Alexandru îi place să bea.
Bărbatii sunt mai capabili decât femeile. Familiile ar trebui să fie conduse de soţi.
Daniel este muritor. Daniel este om. II. Inducţia: persoana care raţionează ajunge la o concluzie generală pe baza unor adevăruri particulare Adevăr particular Adevăr particular……> <………Adevăr particular Concluzie generală Adevăr particular……> <………Adevăr particular Adevăr particular Exemplu: Soarele răsare devreme şi apune târziu. Temperatura a crescut…….> < ----- Oamenii sunt îndrăgostiţi. Florile au înflorit…….> Este primavară. <…….. Râurile se revarsă. / Păsările se pregătesc să facă ouă. Ce credeţi despre argumentarea următoare? Lui Paul îi place berea, lui Tudor îi place berea, lui Vlad îi place berea, tuturor bărbaţilor pe care îi ştiu le place berea, aşadar tuturor bărbaţilor le place berea. Distincţii necesare:
III. Argumentarea bazată pe exemplu Persoana care este angajată în discuţie/dezbatere se referă la ceea că este ştiut şi dovedit drept fapt.. Ea presupune că aceeaşi concluzie poate fi trasă în legătura cu ceva necunoscut sau poate fi transformată într-un adevăr general. Exempu: În Olanda s-a introdus marihuana şi rata criminalităţii nu a crescut (pe baza de date statistice); numărul dependenţilor de droguri a scăzut (statistici). Prin urmare, dacă vom legaliza marihuana în altă parte, acelaşi proces va avea loc.
IV. Argumentarea pe baza de analogie: Vorbitorul ştie că A este adevărat (justificat şi dezirabil). Lucrul despre care vrea să afirme ceva (B) este asemănător lui A. Prin urmare, el ajunge la concluzia că B este şi el adevărat (justificat şi dezirabil). Exemplu: Consumul băuturilor alcoolice este legal. Marihuana seamănă cu alcoolul în multe privinţe. Marihuana ar trebui legalizată. Important!
V. Argumentarea bazată pe relaţia cauză-efect: Vorbitorul identifică două fenomene şi conchide că există o relaţie cauzală între ele. Exemplu: Legalizarea marihuanei va duce la diminuarea crimei organizate. Odată legalizată, cei care achiziţionează marihuana de la traficanţii de droguri (“oferiţi” de crima organizată) vor putea să-şi procure marihuana legal, în timp ce traficanţii de droguri vor rămâne fără “afacere,” fapt care va pune capăt crimei organizate. Important!
VI. Argumentarea bazată pe semne: Vorbitorul observă că există o corelare între două sau mai multe fenomene. El susţine că, dacă unul din ele are loc, există probabilitatea ca şi celălalt să aibă loc. Raţionamentul pe bază de semne este mai putin riguros decât cel întemeiat pe relaţia cauză-efect: el nu necesită dovada unei legături cauzale. Exemplu: Consumul de droguri şi crimele cauzate de acesta trebuie corelate cu existenţa unor legi blânde. În ţările unde pedeapsa este mai severă, nivelul consumului de droguri este mai scăzut iar crimele comise în consecinţă sunt mai puţine. Dacă vom legaliza marihuana, probabilitatea creşterii consumului de droguri, şi deci a nivelului criminalităţii, se va mări. Important! Există oare şi o altă explicaţie a semnului/semnelor? VII. Argumentarea bazată pe autoritate/mărturie: Vorbitorul foloseşte o autoritate în domeniul de referinţă, pentru a-şi susţine afirmaţia. Exemplu: Un sociolog de la Universitatea Harvard susţine că unii oameni sunt tentaţi să se angajeze într-o activitate dacă aceasta este interzisă. O dată ce stimulul reprezentat de pericol este îndepărtat, aceşti oameni devin mai puţin interesaţi să-şi îndeplinească dorinţele. Aşadar, dacă legalizăm marijuana, unii nu vor mai fi interesaţi să o consume. Important!
Identificarea tipurilor de argumentare
…………………………………………………………………( Afirmaţia) ………………………………………………………………….(Explicaţia) ……………………………………………………………… (Dovada/Dovezi) ………………………………………………………… …( Tip argumentare) …………………………………………………………… .(Puncte slabe)
…………………………………………………………….. (Afirmaţia) ………………………………………………………………(Explicaţia) ………………………………………………………………( Dovada/Dovezi) ……………………………………………………… …(Tip de argumentare) ……………………………………………………………. ..(Puncte slabe)
……………………………………………………………….( Afirmaţia ) ………………………………………………………………( Explicaţia) …………………………………………………………… ( Dovada/Dovezi) ………………………………………………………… (Tip de argumentare) …………………………………………………………… .(Puncte slabe)
……………………………………………………………………(Afirmaţia) …………………………………………………………………….(Explicaţia) ……………………………………………………………………(Dovada/Dovezi) ………………………………………………………………....(Tipul de argumentare) …………………………………………………………………....(Puncte slabe)
………………………………………………………………..(Afirmaţia) …………………………………………………………………(Explicaţia) ………………………………………………………………(Dovada/Dovezi) ……………………………………………………..(Tipul de argumentare) ……………………………………………………………..(Puncte slabe)
10. Pornografia ar trebui să nu fie legalizată din moment ce nu se poate face distincţie între o fotografie pornografică şi o operă de artă erotică. 11. Oamenii cu tendinţe sinucigaşe sunt nebuni pentru că o persoană sănătoasa la minte nu ar încerca să se sinucidă. 12 .Experimentele genetice nu sunt justificate pentru că nu sunt naturale. 13. Un recent sondaj de opinie printre victimele unor acte de violenţă şi rudele celor care au fost ucişi arată că o majoritate copleşitoare favorizează reintroducerea pedepsei capitale. Sentimentele publicului fiind atat de evidente, de ce mai ezită politicienii? 14. Ştiu că este tulburător să-i vezi pe toţi acei oameni ai străzii care cerşesc pentru bani şi arată deprimant. Dar, dacă faci alegeri greşite în viaţă, acesta este genul de consecinţe la care te poţi aştepta.
„Cea mai buna manieră de a-l cunoaşte pe celălalt este de a-l privi cu atenţie în faţă.” (Machado) Propunere de reflecţie: V-aţi întrebat vreodată ce aţi trăi sau simţi dacă, în lumea în care sunteţi nevoit să trăiţi, v-aţi vedea exclus, discriminat sau oprimat, din diferite motive?
Unui refugiat i-ar plăcea să aibă problemele voastre. Sunteţi sensibili la ce spun sau gândesc ceilalţi despre voi? Ce ştim exact despre necazurile şi problemele care-l constrâng pe individ să-şi părăsească ţara, famlia, casa şi locul de muncă pentru a merge să trăiască în altă ţară, care nu-l vrea? Chestiuni abordate: - problemele refugiaţilor şi cererile de azil - empatia cu privire la persoanele deplasate - stereotipiile, prejudecăţile şi xenofobia faţă de străini Obiective:
Pregătire:
Durata: 100 de minute Dacă în clasă sunt 30 de elevi, se poate lucra pe 4-5 grupe Sugestii:
“Aysha este o refugiată în oraşul vostru. Ea a sosit acum două luni, fugind din ţara sa şi temându-se pentru viaţa sa din cauza circumstanţelor economice (sau convingerilor politice).
În timpul fiecărei intervenţii, notaţi pe tabla principalele puncte abordate. Concluzii şi evaluare: Începeti discuţia invitând grupele să reflecteze la concluzii, întrebându-se, mai ales, care sunt presupunerile cele mai realiste. Dacă discuţiile nu progresează, puteţi să interveniţi, punând înterbări de tipul: Credeţi că e drept să se întâmple aşa? Cunoaşteşi o persoană care să fi trăit experienţe similare? V-aţi imaginat vreodată că aceste lucruri vi s-ar putea întâmpla şi vouă într-o bună zi? Concluzionaţi, invitând participanţii să reflecteze la ce ar putea să facă pentru a ajuta refugiaţii sau imigranţii din oraşul lor şi, în general, la susţinerea necesară integrării acestor persoane în noua lor lume. Sugestii pentru animator Această activitate este potrivită pentru grupuri locale pentru că generează solidaritate şi acţiune. Poate funcţiona şi în grupe internaţionale, în şcoli unde sunt elevi de diverse cetăţeniisau elevi aparţinând membrilor corpului diplomatic. Este esenţial să fiţi bine informat şi în posesia datelor pertinente şi actuale. În rolul de animator puteţi fi determinat să prezentaţi anumite fapte relative la refugiaţii din ţara noastră sau din oraşul nostru. În acest caz, va fi util să distribuiţi copii ale datelor statistice, graficelor şi tablourilor asupra situaţiei refugiaţilor din diferite ţări, ca să puteţi face comparaţii. E facil să vă procuraţi informaţii şi cifre asupra refugiaţilor de la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi, de la ONG-uri, Crucea Roşie, Amnesty International etc. Yüklə 2,08 Mb. Dostları ilə paylaş:
|