Programul naţional

TEMA V. EDUCAŢIA PENTRU PACE

Educaţia pentru pace

“Soldatul cel mai priceput nu atacă. Luptatorul de elită reuşeşte fără violenţă. Marele cuceritor învinge fără luptă. Conducătorul de succes conduce fără să dicteze. Aceasta se numeşte neagresiune inteligentă. Aceasta se numeşte măiestrie omenească.“

Lao Tse, Tao Te King
Activităţi de învăţare
1. Joc: Cântecul meu e cel mai frumos

Gândiţi-vă, timp de un minut, la cântecul vostru preferat şi interpretaţi-l apoi, concomitent, încercând să-l impuneţi celorlalţi pe cale nonverbală. Scopul acestei activităţi este ca un număr cât mai mare de colegi să vă adopte cântecul. Aveţi la dispoziţie 10 minute. În tot acest răstimp nu se folosesc cuvinte, cu excepţia celor din cântec, dar sunt permise gesturi, mimică, semne şi deplasarea în sală.

Credeţi că există o legătură între activitea noastră şi tema „pacea, izbucnirea conflictelor între popoare”? Explicaţi.

Ce interese au fost în joc în timp ce încercaţi să impuneţi cântecul vostru?

Dar în plan internaţional, în cazul conflictelor dintre popoare? Ce se întâmplă când sunt diferite interese în joc?

Ce legătură există între motto-ul de mai sus şi tema lecţiei? Comentaţi citatul.
2. Extensie:

Urmăriţi buletinele de ştiri şi număraţi ştirile care se referă la violenţă şi câte ştiri se referă la activităţi paşnice?

TEMA VI. TRAFICUL DE FIINŢE UMANE

1. 
   Teme abordate:
   

• 
  Traficul de fiinţe umane
  
• 
  Analiza şi abordarea traficului de personae, în funcţie de factorii sociali, culturali, zone geografice, conflicte, factori educaţionali, factori juridici
  
• 
  Propriile noastre stereotipii pot deforma percepţia asupra problemei
  

2. 
   Obiectivele activităţii:
   

• 
  Analizarea concepţiei şi atitudinii noastre asupra fenomenului
  
• 
  A înţelege realitatea trăită de persoanele ce sunt traficate
  
• 
  A reflecta asupra traficului de persoane şi a propune soluţii, în conformitate cu legile internaţionale şi naţionale
  
• 
  Sensibilizarea faţă de suferinţele fiinţelor umane traficate
  
• 
  A iniţia o dezbatere privind fenomenele de trafic de persoane
  

3. 
   Resurse educaţionale: documente publicate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Înaltul Comisariat O.N.U. pentru Refugiaţi, Centrul de Resurse Juridice, lucrarea „Traficul de persoane” (USAID-România)
   
4. 
   Pregătire: Animatorul trebuie să cunoască factorii care influenţează traficul de fiinţe umane, condiţiile interne şi internaţionale, documentele juridice care se referă la acest fenomen, instituţiile la care se poate face apel în cazuri concrete.
   

• 
  Animatorul realizează copii xerox ale povestirii
  
• 
  Se poate apela la prezenţa unui specialist din organismele de combatere a crimei organizate
  
• 
  Se va lucra pe 4-5 grupe
  

Durata: 2 ore
„Departe de noi - aproape de noi”

Studiu de caz

Imagininaţi-vă cazul Mariei, o fată de 15 ani, dintr-o familie săracă din Nordul ţării, cu mulţi copii (11). Părintii nu fac faţă greutăţilor şi se pune chiar problema achiziţionării unei pâini, când, într-o seară, nu se poate pune masa pentru că în casă nu e nimic de mâncat.

Părinţii se ceartă, acuzându-se reciproc. „Eu nu mai pot”-spune tatăl.

În zorii zilei Maria pleacă la gară, ia primul tren de la ora 5 şi ajunge în Bucureşti, în Gara de Nord. Foamea e teribilă, ar mânca orice dar nu are nici măcar 5 000 de lei iar forfota mulţimii o sperie. Se uită cu poftă la vitrinele cu mâncare. Alături de casa lor vedea în fiecare zi o famile norocoasă, ducând o viaţă de invidiat, faţă de familia ei. Mariei îi zboară deja gândurile la satul ei.

Un tânăr, bine îmbrăcat, vorbeşte la telefon, în preajmă. Este întrebată dacă nu ar vrea ceva de mâncare. La acceptul ei, i se aduce un hamburger. Tânărul o întreabă dacă nu ar vrea să aibă în fiecare zi ce să mănânce. Pentru acesta trebuie să muncescă, i se spune.

O ia cu el într-un cartier periferic al Bucureştiului. E obligată să se prostitueze. Vecinii o condamnă şi cheamă Poliţia. Maria e arestată.

Imaginaţi-vă:

• 
  Ce se petrece în sufletul Mariei ?
  
• 
  E suficient de matură să prevadă pericolele?
  
• 
  Ştie ea ceva despre capitală?
  
• 
  Cine ar putea să o sfătuiască? Cine ar trebui să facă aceasta?
  
• 
  Ce crede ea despre solidaritatea umană?
  
• 
  Se gândeşte la consecinţele gestului său?
  
• 
  Ce cred oamenii despre ea? De ce sunt ei sensibili la problemele ei sau, în aprecierile lor dau glas steriotipiilor de gândire?
  
• 
  Ce putem face pentru Maria dacă aflăm, întâmplător, despre cazul ei? Cui ne adresăm?
  

5. 
   Strategie didactică
   

a) Se citeşte povestea Mariei sau se distribuie copii xerox.

b) Se cere participanţilor să formeze grupuri de 4-6 persoane pentru discuţii, apoi să se scrie o compoziţie în stilul jurnalistic de spre cazul Mariei, condiţiile ei de viaţă şi fuga ei de acasă. Reflectaţi asupra:

• 
  vieţii Mariei în familie. Face ea comparaţii în mintea ei, între viaţa familiei sale şi a familiei vecine? Ce vinovaţi găseşte pentru soarta sa? Caută cineva să o înţeleagă? Ce ar putea face pentru a ieşi din asemenea situaţie? Cine ar angaja-o, ţinând cont de vârsta ei şi de legile de ocrotire a minorilor? Ce gândeşte ea despre ceilalţi?
  
• 
  deciziilor pe care ar trebui să le ia- ce poate şi ce ar trebui să facă ?
  
• 
  cum a călătorit ea cu trenul fară hrană şi fără protecţie ?
  
• 
  care sunt procedurile administrativ-juridice pentru a i se rezolva situaţia?
  

c) Cereţi fiecărei grupe să răspundă la intrebari, scriind pe tabla şi principalele puncte discutate.

6. 
   Concluzii şi evaluare
   

Discuţia poate începe reflectând la cazul Mariei şi la alte cazuri asemănătoare, cunoscute direct sau din media. Puteţi interveni în discuţie cu întrebări sau cu sugestii. Elevii trebuie îndrumaţi să-şi imagineze că ar putea fi şi alţi covârstnici de-ai lor în situaţii similare.

Concluziile trebuie îndreptate spre acţiuni concrete pe care le putem demara spre a ajuta persoane ca Maria, a manifesta compasiune şi solidaritate în rezolvarea acestor cazuri.

7. 
   Sugestii pentru animator:
   

Este important să fiţi bine informat asupra datelor traficului de fiinţe umane, asupra legislaţiei şi posibilităţilor de intervenţie a societăţii, date statistice asupra fenomenului şi posibilităţilor de intervenţie a societăţii, date asupra fenomenului în Europa şi în România.

Contactul cu instituţiile care se ocupă de crima organizată este benefic.

ANEXA 1: TRAFICUL DE FIINŢE UMANE

• 
  Una din marile probleme globale, cu trimitere către patologia socială
  
• 
  Cei care se ocupă cu studiul fenomenului trebuie să răspundă la întrebările:
  

- Cine practică traficul de persoane?

- Cine sunt victimele?

- Care sunt manifestările sau formele indirecte?

- Care sunt caracteristicile relaţiei dintre traficant şi victimă?

• 
  Analiza internaţională a fenomenului arată:
  
  1. 
     Cele mai semnificative forme sunt:prostituţia organizată; proxenetismul, adopţiile ilegale şi migraţia ilegală de persoane
     
  2. 
     ponderea e deţinută de femei şi copii
     
  3. 
     traficul interacţionează cu pornografia şi pedofilia, în general cu criminalitatea inter şi transfrontalieră.
     

ANEXA 2

Cum se poate lupta pentru prevenirea şi limitarea traficului de fiinţe umane
Potrivit organismelor internaţionale şi legislaţiei aferente, trebuie să se acţioneze în următoarele planuri:

-juridic (armonizarea legislaţiei)

-social

-educativ (şcoală, părinţi, biserică, poliţie, comunitate)

1. 
   Informarea populaţiei,-a copiilor şi a tinerilor (vezi Anexa 1)
   
2. 
   Programe sociale: acordarea de şanse copiilor şi tinerilor din familii defavorizate: formare, integrare socială
   

Traficul de persoane e o formă modernă de sclavie, legată de problemele criminalităţii organizate, în general, atingând cote alarmante la nivel mondial.

Din punct de vedere legislativ se relevă existenţa următoarelor legi care consfinţesc drepturile fiinţei umane:

- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

- Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, în vigoare din 1976, ratificat de România la 9 dec. 1974 ; aceste drepturi se regăsesc şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, „cel mai perfecţionat si cel mai eficace în acest domeniu”, din întreaga lume

- Convenţia pentru reprimarea traficului de fiinţe umane şi a exploatării prostituţiei şi semenilor – 1949 - la care România a aderat în 1954

- Protocolul pentru prevenirea, suprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special femei şi copii, protocol adiţional la Convenţia O.N.U. împotriva criminalităţii, organizat transnaţional, semnată de România în decembrie 2000.