Programul naţional

DOCUMENTAR

A. Combatanţi pentru drepturile omului
I. nelson Mandela

– simbol al luptei împotriva discriminării populaţiei de culoare din Africa de Sud

s-a născut în 1918 într-un sat apropiat de Umtata, în Africa de Sud.

După terminarea studiilor juridice a devinit unul dintre conducătorii Congresului Naţional African. A luptat contra apartheid-ului, a sistemului rasist promovat de guvernanţii albi. în anul 1964 a fost arestat şi condamnat pe viaţă. A fost închis 26 de ani într-o închisoare de maximă siguranţă. în 1990 a fost eliberat, dar a continuat hotărât lupta împotriva discriminării rasiale. în 1993, visul său s-a fost împlinit. în faţa opiniei publice mondiale, regimul de apartheid a fost abolit. în anul 1993 a primit Premiul Nobel pentru pace. Este, şi în prezent, una dintre personalităţile unanim recunoscute şi respectate în plan mondial pentru dârzenia şi credinţa sa.

„m-am bătut toata viaţa contra dominaţiei albilor şi mă voi bate împotriva dominaţiei negrilor. Am dorit idealul unei societăţi libere şi democratice, în care fiecare să trăiască în armonie şi să se bucure de aceleaşi sanse. Acesta a fost idealul vieţii mele, dar un ideal pentru care am fost pregătit să mor, în caz de eşec”.

(Nelson Mandela)

II. martin Luther King

- născut la atlanta, în Georgia (SUA), în 1925, într-o perioadă în care legea interzicea negrilor să ocupe în autobuz sau în sălile de spectacol locurile rezervate numai albilor.

A înfiinţat, la vârsta de 28 de ani, o organizaţie religioasă a negrilor, în calitate de pastor, încurajând marşurile şi manifestaţiile non-violente contra segregaţiei rasiale. A fost arestat după o manifestaţie la Birmingham, în Alabama, şi condamnat. După ce a fost eliberat, în anul următor a fost asasinat prin împuşcare. A rămas simbolul luptei populaţiei de culoare din SUA pentru drepturi şi demnitate.

B. Declaraţia de la Viena – adoptată la 9 octombrie 1993
„Noi, şefi de stat şi de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei,

convinşi că diversitatea tradiţiilor şi culturilor constituie de secole una dintre bogăţiile europei şi că principiul toleranţei este garanţia menţinerii în europa a unei societăţi deschise şi respectuoase privind diversitatea culturala, căreia îi suntem ataşaţi;

Convinşi că realizarea unei societăţi democratice şi pluraliste, respectând egalitatea demnităţii tuturor fiinţelor umane, rămâne unul dintre obiectivele principale ale construcţiei europene;

Alarmaţi de recrudescenţa actuală a fenomenelor rasismului, xenofobiei şi antisemitismului, de dezvoltarea unui climat de intoleranţă, de multiplicarea actelor de violenţă, mai ales cu privire la migranţi şi persoane provenite din imigrări, tratamente degradante şi practicile discriminatorii care le însoţesc;

Alarmaţi, de asemenea, de recrudescenţa naţionalismului agresiv şi de etnocentrism, care constituie noi expresii ale xenofobiei;

Neliniştiţi de degradarea condiţiilor economice care ameninţă coeziunea societăţilor europene, provocând forme de excluziune susceptibile de a favoriza tensiuni sociale şi manifestări xenofobe;

Convinşi că fenomenele de intoleranţă ameninţă societăţile democratice şi valorile lor fundamentale şi că ele subminează bazele construcţiei europene;

Confirmând Declaraţia din 14 mai 1981, a Comitetului de Miniştri, prin care a condamnat deja în mod solemn toate formele de intoleranţă, precum şi pe cele de violenţă care le produc;

Reafirmând valorile de solidaritate care trebuie să inspire pe toti membrii societăţii în vederea reducerii marginalizării şi excluderii sociale;

Convinşi de surplusul pe care viitorul Europei îl cere din partea indivizilor şi grupurilor, dincolo de toleranţă, o voinţă de a acţiona împreună combinând aportul lor divers,
Condamnăm de maniera cea mai ferma rasismul, sub toate formele, xenofobia, antisemitismul, ca şi intoleranţa şi toate formele de discriminare religioasă;

Încurajăm statele membre să continue eforturile deja întreprinse în vederea eliminării acestor fenomene şi ne angajăm să întărim legile naţionale şi instrumentele internaţionale şi să adoptăm măsuri apropriate pe plan naţional şi european;

Ne angajăm să acţionăm împotriva tuturor ideologiilor, politicilor şi practicilor care incită la ura rasială, la violenţă şi la discriminare, precum şi contra oricărui act sau limbaj, de natură a întări temerile şi tensiunile între gupe de apartenenţă rasială, etnică, naţională, religioasă sau socială diferite;

Lansăm un apel presant popoarelor, grupurilor, cetăţenilor europeni şi, mai ales, tinerilor, pentru ca ei să se angajeze în mod hotărât în lupta contra tuturor formelor de intoleranţă şi să participe activ la construirea unei societăţi europene democratice, tolerante şi solidare, pe baza valorilor comune.

Date semnificative:

21 martie – ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale

8 aprilie – Ziua internaţională a Rromilor

2 decembrie – Ziua internaţională a abolirii sclaviei
B. EVALUARE: În urma analizei materialului documentar, identificaţi alte situaţii privind manifestările rasiale care au făcut subiectul unor evenimente reale prezentate în filme. Exemplificaţi personalităţi artistice implicate în lupta contra rasismului.

C. resurse educaţionale: Foto şi imagine film (UNICEF)

D. activităţi extraşcolare: realizaţi un grupaj de presă privind cazurile concrete de discriminare rasială.

4. Activitatea de învăţare - “Şcoala noastră - loc al respectării drepturilor omului“
TemĂ: educaţia pentru drepturile omului, participare, solidaritate;

SCOP: conştientizarea importanţei şcolii, a comunităţii şcolare în formarea competenţelor şi atitudinilor pozitive în domeniul respectării drepturilor omului;

Obiective:

- să înţeleagă că drepturile omului presupun în mod egal şi obligaţii;

- să dezvolte capacitatea de participare şi opinie.
Nr. ore: 1 h.

A.Strategia didactică:

1.Dezbatere legată de modalităţile de respectare a drepturilor omului în şcoală.

Şcoala poate fi, uneori, locul „lipsei drepturilor” sau a „încălcării” lor. Cum transformăm şcoala noastră într-un loc al respectării drepturilor?

Se distribuie elevilor o listă ce cuprinde unele întâmplări reale petrecute în şcolile din lume. După ce aceştia vor citi lista, se vor constitui în şase grupe de discuţie.

Solicitaţi fiecărui grup să aleagă trei evenimente prezentate şi să identifice ce drepturi au fost încălcate şi cum.

Moderatorul dezbaterii va pune accentul pe modalităţile cum ar putea fi prevenite asemenea situaţii. Totodată, va fi pusă în discuţie implicarea comunităţii locale, a părinţilor, a administraţiei şcolare în transformarea şcolii într-un loc de respectare a drepturilor şi a demnităţii.