Programul naţional

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: articole din presă, fotografii, foli flip chart, markere

4. 
   ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ. Se vor identifica persoane marginalizate din comunitatea şcolară şi se vor propune soluţii concrete de realizare a incluziunii sociale a acestora.
   

Ora a III a
ASCULTĂ ŞI VEI FI ASCULTAT!
TEMA: educaţie pentru drepturile omului, incluziune socială, non-discriminare, diversitate, comunicare
SCOP: cunoaşterea drepturilor omului referitoare la participarea la viaţa socială
OBIECTIVE:

• 
  să acumuleze cunoştinţe referitoare la drepturile omului privind participarea la viaţa socială;
  
• 
  să identifice cazuri de încălcarea a drepturilor omului privind participarea la viaţa socială;
  
• 
  să conştientizeze accesul egal la viaţa socială;
  
• 
  în înţeleagă importanţa implicării în viaţa comunităţii;
  
• 
  să identifice modalităţi de implicare în viaţa comunităţii.
  

A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Studiu de caz.
  

În localitatea Roşia Montană, o companie internaţională a propus un proiect de exploatare a zăcămintelor de aur, prin cianurare la suprafaţă. Aceasta ar presupune : depopularea zonei, defrişarea, distrugerea a cinci munţi,distrugerea vestigiilor istorice (galerii romane vechi de peste 2000 ani) şi crearea unui lac artificial de decantare care, în caz de cutremur, ar produce infiltrarea apei poluate, iar în caz de caniculă urmată de ploaie, ploaie acidă.

În tot acest proiect, statul român nu ar avea de câştigat decât 2% şi un anumit număr de locuri de muncă.

• 
  Elevii vor fi împărţiţi în cinci grupe de lucru, fiecare reprezentând o anumită categorie socială din cadrul comunităţii din Roşia Montană ( persoane sărace, persoane bogate, oameni de condiţie medie, şomeri, şi pensionari). Elevii vor avea sarcina a-şi desemna reprezentantul care urmează să exprime punctul de vedere asupra acceptării sau respingerii acestui proiect. ( desemnaţi-vă reprezentantul şi exprimaţi-vă punctul de vedere pentru că viitorul comunităţii depinde de voi!)
  
• 
  Se vor analiza punctele de vedere şi se va emite o rezoluţie.
  

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 21.1
Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţii liber aleşi".

Articolul 29.1
Orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale".
Articolul 29.2
In exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om este supus numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democratică".
Articolul 29.3
Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite".


B.EVALUARE. Elevii, împărţiţi pe grupe de lucru, vor avea sarcina de a interpreta studiul de caz prezentat anterior din punctul de vedere al reprezentanţilor presei, aş instituţiilor naţionale şi internaţionale implicate, precum şi cel al comunităţii..
C.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Elevii, împărţiţi pe grupe de lucru, vor avea sarcina de a elabora proiecte de dezvoltare comunitară, pornind de la următoarea situaţie. Primăria localităţii a primit fonduri pentru dezvoltarea acesteia. Comunitatea trebuie sa identifice nevoile locale şi să investească, fiecare membru urmând să se implice efectiv.

Ora a IV a
CELĂLALT POŢI FI TU!
TEMA: educaţie pentru drepturile omului, incluziune vs. excluziune socială, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare
SCOP: formarea comportamentului pro social activ.
OBIECTIVE:

• 
  să consolideze cunoştinţele referitoare la participarea la viaţa socială;
  
• 
  să – şi îmbunătăţească cunoştinţele referitoare la incluziune şi excluziune socială;
  

• 
  să identifice cazuri de excluziune socială în comunitatea din care provin;
  
• 
  să formuleze opinii referitoare la cazuri de excluziune socială;
  
• 
  să adopte/manifeste atitudine critică faţă de cazurile de excluziune socială;
  
• 
  să-şi dezvolte atitudinea pro-socială .
  

NR. ORE : 2h
I a ORĂ
A. STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Se vor analiza două povestiri :
  

1. 
   Marcel Popescu are 20 ani şi este de etnie rromă. A terminat liceul şi a încercat, în nenumărate rânduri, să se angajeze. Citindu-i CV-ul, angajatorii au aflat că Marcel era rrom şi au considerat că nu era nici un post disponibil pentru acesta.
   
2. 
   Sharim, cetăţean malitorian, a obţinut un loc de muncă la o companie multinaţională. Odată ajuns, a rămas uimit că nu i s-a oferit postul pentru care aplicase, cu toate că studiile şi referinţele sale erau mai bune decât ale celorlalţi, care proveneau din ţara gazdă.
   

Puncte de sprijin ale analizei:

• 
  motivul inegalităţii şanselor;
  
• 
  asemănări între cele două cazuri;
  
• 
  diferenţe între cele două cazuri;
  
• 
  formulaţi câte o concluzie pentru cele două cazuri.
  

Excluziunea reprezintă o situaţie de eşec a realizării depline a drepturilor cetăţeneşti (drepturi sociale, economice, politice, culturale şi mecanismele prin care cei excluşi sunt împiedicaţi să beneficieze de ele), precum şi incapacitatea de funcţionare a unuia dintre următoarele sisteme:

• 
  sistemul democratic şi legal care presupun integrarea civică;
  
• 
  sistemul statului bunăstării care presupune integrarea socială (în principal se referă la locurile de muncă);
  
• 
  piaţa muncii care promovează integrarea economică;
  
• 
  sistemul familiei şi comunităţii care promovează integrarea interpersonală.
  

În general, excluziunea se referă, cu precădere, la egalitatea şanselor şi a oportunităţilor, la justiţia socială şi cetăţenie.

Cauzele determinante ale excluziunii:

• 
  auto-excluziunea (opţiunea individului, modelul cultural, dezinteresul)
  
• 
  sistemul care determină apartenenţa teritorială/comunitară;
  
• 
  şomajul;
  
• 
  conflictul de valori. Ca formă a interacţiunii sociale, conflictul de valori reflecte probleme sociale bazate pe competiţia, distribuirea bunurilor şi a drepturilor. Soluţionarea conflictului presupune negocierea care se referă la schimbul de valori şi consensul care se materializează într-un set de valori semnificative împărtăţite de ambele părţi.
  

Grupuri sociale excluse:

• 
  şomeri, tineri care părăsesc instituţii de protecţie, minorităţi, refugiaţi, imigranţi, persoane cu handicap, cu nivel de educaţie scăzut, săraci etc.
  

• 
  Activitate. Daţi exemple de trei cazuri de excluziune socială determinată de conflicte de valori.
  

B.EVALUARE. elevii vor avea sarcina de a identifica soluţii de rezolvare a cazurilor (Cum aţi rezolva aceste cazuri ?)
C.ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: întâlniri cu tineri anterior instituţionalizaţi.

3.3. O LUME PENTRU TOŢI
TEMA: educaţie pentru drepturile omului, educaţie interculturală, identităţi multiculturale, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare, respect, democraţie
SCOP: cunoaşterea drepturilor omului referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie
OBIECTIVE:

• 
  să acumuleze cunoştinţele referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie ;
  

• 
  să identifice cazuri de încălcare a acestor drepturi;
  
• 
  să identifice limita legal/ilegal în trecerea frontierelor;
  
• 
  să stabilească conexiuni între dreptul la libera circulaţie, dreptul la azil, dreptul la cetăţenie;
  
• 
  să-şi formeze atitudinea tolerantă pentru persoane de alte naţionalităţi;
  
• 
  să conştientizeze egalitatea în drepturi indiferent de cetăţenie, naţionalitate, gen, rasă sau religie.
  

NR. ORE : 4h
I a ORĂ

A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Se va analiza poezia „Pentru tine” de Liviu George Grigore, din punctul de vedere al elementelor comune relevante ale lumii contemporane.
  

Dimineaţa în metrou, …Highbury& Islington
Victoria Line train to Brixton…
Mai sunt cinci minute…o arată afişajul electronic de pe tabelă.
Stau pe o bancă cu rucsacul în braţe.
Sunt unul din cei mulţi.
Unul aflat între milioanele ce trec peste zece.
Sunt prins aici ,
Unde încarc cu lopata munţi de zile
Pentru un cont din banca lui “va fi mai bine”.
Sunt unul de acolo, din Europa de Est,
Un fost şoim al patriei,
Pionier ce n-a mai ajuns membru de partid.
Am venit după bani! (Să-nvăţ limba engleză ?)
Mi se învârteau ochii ca la maşinile din casino
Şi vedeam tot mai des doar trei lămâiţe…
Am avut doar o singură fisă de risc,
Şi ţie ţi-am dat-o…
O , Anglie, o , El Dorado.

Se vor analiza elementele determinate de fenomenul globalizării: contul, afişajul electronic al tabelei, maşinile de casino, rucsacul, mirajul ţărilor bogate.

Fenomenul globalizării a apărut ca o necesitate a reducerii importanţei distanţelor dintre ţări în domenii ca: mass- media, operaţiuni financiare, cultură şi civilizaţie.

Agenţii care au determinat dezvoltarea acestui proces au fost, în principal, instituţii supranaţionale, ca ONU; USAID; ILO – IPEC, UE, NATO, FMI, ce au acţionat în plan politic, impunând ţărilor mici modele de reformă şi politici sociale.

În sfera economică, s-au înfiinţat companii multinaţionale al căror efect s-a materializat în migraţia forţei de muncă şi care au avut un impact relativ negativ asupra ţărilor sărace. Acestea au devenit surse de materii prime şi pieţe de desfacere pentru ţările bogate.

Consecinţele globalizării:

• 
  excluziunea ţărilor în curs de dezvoltare de la luare deciziilor în comerţul mondial;
  
• 
  lipsa de echitate, justiţie, corectitudine în comerţul internaţional;
  
• 
  corporatizarea comerţului;
  
• 
  migraţia socială;
  
• 
  delocalizrea / relocalizarea identităţii culturale.
  

• 
  Activitate. Se vor analiza textul şi povestirile propuse: În lumea modernă, toleranţa e mai necesară ca oricând. Noi trăim într-o vreme marcată de mondializarea economiei şi accelerarea mobilităţii, comunicaţiei, integrării şi interdependenţei, migraţiilor şi deplasărilor de mare amploare ale populaţiilor, urbanizării şi mutaţiilor în sfera formelor de organizare socială. Din moment ce nu este nici într-o parte a lumii o situaţie care să nu se caracterizeze prin diversitate, creşterea intoleranţei şi confruntărilor constituie o ameninţare potenţială pentru orice regiune. Şi nu e vorba aici de o ameninţare ce s-ar limita la o anumită ţară, ci de o ameninţare universală.
  
• 
  Ajuns în RFG, am solicitat imediat azilul politic (însoţit fiind de soţia mea, dr. Liana Matrescu, şi ea medic specialist internist şi lăsând în ţară pe fiul nostru, Mihai, în vârsta atunci de 10 ani). Timp de 15 luni am locuit într-o cameră a unui cămin de azilanţi şi cu interdicţie de a lucra.        
  
• 
    Aflaţi la mii de kilometri distanţă şi de ţara lor şi de locul atentatelor de săptămâna trecută din SUA, afganii refugiaţi spun că ţara lor nu merita acum să intre într-un război. Una din refugiatele afgane, împreuna cu cei patru copii ai săi, a ajuns în România acum doi ani şi locuieşte la Centrul pentru refugiaţi din cartierul bucureştean Baicului. Alături de ea, alte 15 familii de afgani aşteaptă să primească statutul de azilanţi din partea oficialităţilor române. Un bloc nou, proaspăt zugrăvit, ce distonează puternic cu imaginea jalnica a celorlalte blocuri în apropiere, este casă pentru 150 de adulţi si copii din mai multe ţări sărace ale lumii. In comparaţie cu conaţionalii lor din Afganistan, cei care s-au refugiat in România au acces la informaţii şi sunt la curent cu evenimentele din ultimele două săptămâni. O alta refugiată a ajuns in România acum aproape doi ani, împreuna cu cei trei copii ai săi, din cauza regimului taliban instalat la Kabul. Ea spune că soţul ei, care lucra în miliţie, a fost arestat, fetele sale nu au mai avut voie să frecventeze şcoala, iar fiul ei ar fi fost înrolat în armata chiar dacă avea doar 13 ani.
  

Pe baza cazurilor prezentate anterior, elevii, împărţiţi în cinci grupuri de lucru, vor avea sarcina de:

• 
  a identifica diversele cauze ale imigrării;
  
• 
  a identifica temerile unui “nou început”;
  
• 
  a identifica principalele acţiuni ce trebuie întreprinse după imigrare;
  
• 
  a identifica stările imigranţilor ale căror probleme se soluţionează după mulţi ani.
  

DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 13.1
Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat".

Articolul 13.2

Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni in tara sa".

Articolul 14.1
In caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil in alte tari".

Articolul 14.2
Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintr-o crima de drept comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite".

Articolul 15.1
Orice persoana are dreptul la o cetatenie".

Articolul 15.2
Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetăţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba cetăţenia.

• 
  Activitate. Se vor supune dezbaterii pro-contra următoarele texte:
  
• 
  Este esenţial, pentru armonia internaţionala, ca indivizii, comunităţile şi naţiunile să accepte şi să respecte caracterul multicultural al familiei umane. Fără toleranţă, n-am avea pace, iar fără pace, n-am fi în stare să avem nici dezvoltare, nici democraţie.

  b. Intoleranţă poate lua forma unei marginalizări a grupurilor vulnerabile şi a excluderii lor din orice fel de participare la viaţă socială şi politică, cât şi cea a violenţei şi discriminării în privinţa lor.

  
  După cum se afirmă în Declaraţia asupra Rasei şi Prejudiciilor Rasiale, "Toţi indivizii şi toate grupurile au dreptul de a fi diferite"(art.l.2).
  

B. EVALUARE. Selectaţi acţiunile prezentate în cei “101 Paşi spre toleranţă” pentru a susţine şi convinge interlocutorii voştri de veridicitatea afirmaţiilor din textele prezentate:

1. 
   Toleranta e necesara atat intre indivizi cit si in cadrul familiei si comunitatii. Promovarea tolerantei si modelarea atitudinilor fata de diferite opinii, in sensul unei deschideri reciproce si al solidaritatii urmeaza sa aiba loc in scoli si universitati si prin intermediul educatiei non-formale, acasa si la locul de munca. Mijloacele de informare m masa sunt pe masura sa joace un rol constructiv, in acest sens, favorizand dialogul si dezbaterile libere si deschise, propagand valorile tolerantei si evidentiind pericolul indiferentei fata de expansiunea ideologiilor si grupurilor intolerante.
   
2. 
   Educatia este mijlocul cel mai eficient pentru a preveni intoleranta. Prima etapa, in sensul educatiei pentru toleranta, e de a o invata pe fiecare persoana din societate care-i sunt drepturile si libertatile pentru ca ele sa fie respectate si de a promova vointa de a proteja drepturile si libertatile altora.
   

“Paşi spre toleranţă”

• 
  Vizionaţi o piesă, ascultaţi muzică sau duceţi-vă la un concert cu actori a căror rasă sau provenienţă etnică diferă de cea a voastră.
  
• 
  Aderaţi voluntar la o organizaţie locală de servicii sociale.
  
• 
  Faceţi cumpărături la magazine alimentare şi pieţe etnice.
  
• 
  Participaţi la un program de promovare a diversităţii.
  
• 
  Învăţaţi limbajul semnelor.
  
• 
  Învăţaţi o altă limbă ce este vorbită în comunitatea voastră.
  
• 
  Imaginaţi-vă cum ar fi fost viata voastră dacă aţi fi fost o persoana de o altă rasă, gen sau orientare.
  
• 
  Gândiţi-vă la părerile celorlalţi despre voi.
  
• 
  Citiţi o carte sau vizionaţi un film despre o altă cultură.
  
• 
  Invitaţi o persoană de o altă provenienţă socială, culturală etc. să se alăture
  familiei voastre la masă sau la o sărbătoare. Evaluaţi diversitatea culturală reflectată în lucrările de artă, muzică şi literatură din casa voastră şi adăugaţi ceva nou.
  
• 
  Citiţi cărţi ce ţin de diverse culturi şi toleranţă.
  
• 
  Plantaţi în comunitate o grădină a păcii.
  
• 
  Creaţi un web-site al oraşului.
  
• 
  Găzduiţi un festival multicultural, o expoziţie de artă, un spectacol de modă sau un concurs al talentelor.
  
• 
  Creaţi o librărie de stradă mobilă pentru că cărţile şi filmele multiculturale să
  fie disponibile pentru toţi.
  
• 
  Începeţi o campanie pentru înfiinţarea unui centru intercultural de artă. Rugaţi
  muzeele locale să găzduiască expoziţii şi evenimente ce ar reflecta diversitatea
  acasă şi în alte părţi.
  
• 
  Împărtăşiţi ideile voastre cu alţii.
  

a IIa ORĂ
MAPAMONDUL DE LÂNGĂ NOI
TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, educaţie interculturală, identităţi multiculturale, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare, respect, democraţie

SCOP: cunoaşterea drepturilor omului referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie

OBIECTIVE

• 
  să aplice cunoştinţele referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie ;
  

• 
  să identifice limita legal/ilegal în trecerea frontierelor;
  
• 
  să-şi formeze atitudinea tolerantă pentru persoane de alte naţionalităţi;
  
• 
  să conştientizeze egalitatea în drepturi indiferent de cetăţenie, naţionalitate, gen, rasă sau religie.
  

Nr. ore - 1h
A. STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Se va analiza următorul text din punctul de vedere al cauzelor şi consecinţelor:
  

"Afghanistanul nu a făcut nimic din ceea ce se spune"

         Nici unul dintre refugiaţii afgani nu ştia prea mult până la venirea în România despre Osama bin Laden, principalul suspect al americanilor pentru atentatele de săptămâna trecută, însa, ei sunt siguri că ţara lor nu are nici un amestec in evenimentele de acum o săptămână. "Afganistanul nu a făcut nimic din ceea ce se spune" - susţine refugiată. "Când talibanii au venit in Afganistan a apărut şi Osama bin Laden. Atunci noi ştiam că este sprijinit de americani". Chiar dacă majoritatea vieţii ei a trăit-o într-o ţară răvăşită de război şi regimul taliban a învăţat-o ca marele inamic al ei este America, ea susţine că îi pare rău pentru cei care au murit în SUA. "Am fost învăţaţi că America este duşmanul nostru, însă acum americanii trebuie să vadă că arabii au atacat şi să lase Afganistanul în pace. Îmi pare rău că au murit oameni acolo" susţine aceasta. Pentru afganii din Bucureşti, comunicarea cu cei de acasă este extrem de dificilă. Pe de o parte, nu au bani suficienţi pentru a achita costul convorbirilor telefonice, iar, pe de alta parte, în Afganistan, telefoanele sunt destul de rare. Toţi, însă, îşi fac griji pentru cei rămaşi acasă şi se roagă ca ţara lor să nu fie atacată de SUA, doar pentru că acolo se ascunde cel care este considerat principalul vinovat pentru atacurile teroriste de săptămâna trecută.


Migraţia internaţională reprezintă un fenomen social devenit vizibil în special după cel de al doilea război mondial, accentuându-se în urma războiului rece.

Cauzele migraţiei sunt diverse, cel mai frecvent întâlnite fiind de natură socială, politică şi economică. Printre acestea se numără: războaiele, fragmentarea unor state pe criterii etnice, religioase sau politice, schimbările de regim politic, persecuţiile, sărăcia, apariţia naţionalismului, oportunităţile financiare în ţări dezvoltate, existenţa unei oferte mai variate de cerere de forţă de muncă etc.

Grupurile sociale care traversează cel mai adesea graniţele naţionale sunt muncitorii sezonieri, imigranţii, emigranţii şi refugiaţii. În cazul refugiaţilor, Organizaţia Naţiunilor Unite, prin agenţiile sale specializate, împreună cu guvernele statelor, s-au implicat în acordarea de ajutor, creând aşa numitele campusuri de primire şi cazare a acestora.





Conventia privind statutul refugiatilor, adoptata de O.N.U. în anul 1951, completata de Protocolul aditional din 1967, defineste notiunea de persoana refugiata ca fiind „ persoana care, în urma unor temeiuri jusitficate de a fi persecutata pe motive de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un grup social sau opinie politica, se gaseste în afara tarii sale de origine si nu poate sau, din cauza acestor temeri, nu doreste sa revina în acea tara” (art.1)

Azilul teritorial se acorda unor persoane, la cerere, în cazuri de persecutii politice exercitate asupra unei persoane în propriul lor stat. Acordarea azilului teritorial reprezinta un drept suveran al statului, însa, o data ce l-a acordat, statul este tinut sa asigure o protectie activa vizând asimilarea azilantului în societate, precum si o ocrotire din ratiuni umanitare. Dreptul de a solicita azil este considerat un drept fundamental al omului, înscris în Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de O.N.U. în 1948.

Pentru refugiaţi s-au elaborat programe de protecţie socială în vederea asigurării condiţiilor de viaţă de bază ( locuinţe şi cantine sociale, servicii de sănătate), integrării şcolare a copiilor , implicării societăţii civile în susţinerea proiectelor de integrare socială.

În prezent, în România există refugiaţii preponderent din Bangladesh, Irak, Somalia, Sri Lanka, India, Afganistan, Sudan şi ţări afro-asiatice subdezvoltate.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie este un organism internaţional interguvernamental, cu statut diplomatic si misiune umanitara, care lucreaza in directia respectarii reale a demnitatii si bunastarii migrantilor si actioneaza impreuna cu partenerii sai din comunitatea internationala pentru a acorda asistenta in satisfacerea cerintelor de ordin operational ale migratiei, pentru a promova intelegerea problemelor migratiei si pentru a incuraja dezvoltarea sociala si economica prin migratie.

România a devenit stat membru al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în anul 1998.

• 
  Activitate. Elevii împărţiţi în cinci grupe de lucru vor avea sarcina de a a analiza următoarele studii de caz din perspectiva cauzelor, consecinţelor, soluţiilor şi decizilor personajelor. Elevii vor trebui să identifice statutul de refugiat al personajelor, cazurile în care au dreptul la azil şi şanselor de integrare în noua ţară.
  

1. Domnul H, fermier fără opinii politice, aparţine unui grup etnic minoritar din Magnolia. Mulţi membrii ai acestui grup îţi doresc propriul lor stat independent. Pentru susţinerea ideilor lor, anumiţi membrii ai acestei minorităţi s-au implicat în acţiuni de gherilă. Ca urmare a originii sale etnice, domnul H a fost ameninţat de unii membrii ai majorităţii etnice. Poliţia locală nu a luat în seamă aceste incidente. În plus, domnul H a primit ameninţări de la membrii extremişti ai propriului său grup etnic, care îl învinuiesc că nu este de partea lor. În cele din urmă, domnul H a obţinut un paşaport şi şi-a părăsit ţara de origine. Acum cere azil în Ruritania.

• 
  Răspunsul: refugiat cu drept de azil
  

2. În ultimii doi ani, Zania a fost condusă de un regim militar. Parlamentul ţării a fost demis şi toate legile sunt adoptate prin decrete. Ca parte a unui program ambiţios de a angaja toţi bărbaţii apţi de muncă, guvernul dispune ca toate femeile să îşi părărsească serviciul şi să rămână acasă. Femeile care nu se vor supune acestui decret, vor fi aspru pedepsite. Doamna Q, medic, a trebuit să-şi abandoneze profesia. Ajutată de un misionar, doamna Q a aobţinut un paşaport fals şi a fugit din ţară. Acum cere regim politic în Ruritania.

• 
  Răspunsul: refugiat cu drept de azil
  

3. Domnul C, soldat în Magnolia a executat 20 de prizonieri de război. El pretinde că îndeplinea ordinele ofiţerilor superiori. A procedat astfel de teamă să nu fie pedepsit dacă nu se supune ordinului. O pedeapsă obişnuită în acest caz ar fi degradarea şi chiar închisoarea. Acum are remuşcări. El se aşteaptă să primească închisoare pe termen lung dacă se întoarce în Magnolia. A plecat din Magnolia fără permisiune şi acum caută azil politic.

• 
  Răspunsul: nu are stat de refugiat ; nu are drept de azil
  

4. Ca membru al unui grup opozant faţă de regimul guvernamental din ţara sa, domnul R a distribuit, în secret, broşuri în fabrica în care lucra. Broşurile adresau oamenilor o chemare la revoltă împotriva regimului. A fost descoperit, arestat şi condamnat la cinci ani de închisoare. Aici, în repetate rânduri, a fost torturat de agenţi guvernamentali. După doi ani, a reuşit să evadeze. În timpul evadării, el a rănit un gardian. Ca urmare, acesta a rămas paralizat. După o călătorie lungă şi complicată, domnul R a reuşit să părăsească ţara şi cere azil politic în Ruritania.

• 
  Răspunsul: refugiat cu drept de azil
  

5. Doamna F e cetăţean în Magnolia. În ultimele thei luni, ea a suferit de o boală gravă. Doctorul ei crede că mai are de trăit doar câteva luni. Singura ei speranţă este un tratament nou, dar foarte costisitor. Doamna F este foarte săracă, iar guvernul magnolian a suspendat acordarea gratuită de îngrijire medicală. Toţi cetăţenii sunt acum obligaţi să plătească integral costul îngrijirilor. Doamna F nu îşi va putea permite niciodată tratamentul necesar pentru a supravieţui. În învecinata Ruritanie, i se garantează îngrijire medicală gratuită. Cu ajutorul unui prieten, ea ajunge la graniţa Ruritaniei şi face cerere pentru statutul de refugiat. Ea pretinde că nu va supravieţui, dacă rămâne în Magnolia.

• 
  Răspunsul: refugiat
  

• 
  Pe baza aplicaţiei anterioare, elevii, împărţiţi în trei grupe de lucru focalizate pe patru categorii sociale: refugiaţi, emigranţi, imigranţi, populaţia majoritară vor crea scenarii al căror subiect se va focaliza pe percepţiile de acceptare - integrare, aşteptări, realitatea socială.
  

2. 
   EVALUARE. Se va realiza o dezbatere pe tema: „Migraţia: o soluţie pentru împlinirea personală?”
   
3. 
   ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ. Identificarea în mass-media a diferitelor cazuri de tratament aplicate migranţilor din perspectiva respectării drepturilor omului.
   

Ora a IIIa
OMUL CU O MIE DE FEŢE
TEMA: educaţie pentru drepturile omului, educaţie interculturală, identităţi multiculturale, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare, respect, democraţie
SCOP: cunoaşterea drepturilor omului referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie
OBIECTIVE:

• 
  să acumuleze cunoştinţele referitoare fenomenul multiculturalităţii, interculturalităţii;
  

• 
  să identifice conexiunile dintre cultura naţională şi cea universală;
  
• 
  să identifice elemente de globalizare culturală;
  
• 
  să conştientizeze efectele benefice ale multiculturalităţii şi interculturalităţii;
  
• 
  să-şi formeze atitudinea tolerantă pentru persoane de alte naţionalităţi.
  

Nr. ore 2 h
A. STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Se vor supune analizei următoarele studii de caz, pornind de la întrebarea „Cu ce cultură se identifică ?”:
  

1. 
   Tatăl lui Jean Kohl, o fetiţă în vârstă de 9 ani, este de origine germană şi mama ei este de origine coreeană. Jean a fost născută şi crescută în Statele Unite ale Americii. Părinţii ei, vorbitori fluenţi de germană şi respectivi coreeană, au adoptat limba engleză ca limbă de bază.
   

„Eu sunt americancă” spune Jean, dar adesea adaugă faptul că este şi de origine germană şi coreeană. Câteva veri la rând, şi-a vizitat bunicii în Germania şi Coreea şi a aflat multe lucruri despre cultura şi limbile părinţilor săi. Astfel moştenirea germană, coreeană şi americană s-au îmbinat în repertoriul său cultural. În cazul lui Jean, unde se termină graniţa culturală americană şi unde încep celelalte două?

2. 
   Carrie Baumstein, o tânără de 20 ani, a fost născută în Coreea şi adoptată la vârsta de doi ani de un cuplu de americano-evreu. De atunci a trăit în Statele Unite ale Americii. De-a lungul timpului, Carrie a fost iniţiată în tradiţiile evreieşti. Totuşi, nu i s-au ascuns legăturile cu rudele ei din Coreea pe care le-a vizitat în vacanţe. Carrie a început să îşi caute identitatea……
   
3. 
   Elaine Sook Ja Cho, o doamnă în vârstă de 50 ani, a imigrat din Coreea, cu treizeci de ani în urmă, în Statele Unite ale Americii, pentru a se căsători. Elaine a fost casnică timp de 20 ani, după care şi-a început o afacere mică - a deschis un magazin alimenta. Limba pe care o vorbeşte este o combinaţie între coreeană şi engleză, adică utilizarea cuvintelor englezeşti în fraze construite după topica limbii coreene. Elaine a rămas coreeană în suflet, fiind americanizată doar prin limbă şi stil de viaţă.
   

Concluzia la care se va ajunge va fi că fiecare persoană este atât culturală, cât şi multiculturală.

Cultura reprezintă sistemul de credinţe şi orientări de valori care influenţează norme, practici, instituţii sociale, procese psihologice, limba, media, sistemul educaţional şi organizaţii, într-un cuvânt, un mod de viaţă.

Rasa este, în general, definită ca o categorie atribuită în funcţie de caracteristicile fizice ale unui grup de persoane, fiind totodată şi un construct social.

Etnia se defineşte ca acel grup de valori şi practici ale unei culturi pe care se bazează sensul apartenenţei.

Multiculturalitatea se referă la domeniul larg al rasei, etniei, limbii, dimensiunilor culturale, educaţiei şi religiei.

Diversitatea se referă la identităţi sociale ( vârstă, statut socio-economic, rasă, etnie, interese etc.)

Identitatea este un produs social la a cărui construcţie concură trăsăturile specifice unei anumite culturi. În procesul de socializare se întrepătrund mai multe culturi. Personale care interacţionează pot deveni persoane multiculturale cu identităţi multiculturale, încercând să reconcilieze contraste şi să armonizeze diferite părţi ale identităţii.

Societatea multiculturală constituie spaţiul de interacţiune a diferitelor culturi, facilitând dialogul dintre identitatea individuală şi cea colectivă.

• 
  Activitate. Demonstraţi că sunteţi multiculturali.
  

Ora a IVa
STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Aplicaţii. Elevii, împărţiţi în cinci grupe de lucru, vor avea sarcina de a argumenta pro sau contra :
  

1. 
   Cultura este o armă cu două tăişuri
   
2. 
   Ce cultură vor moşteni generaţiile viitoare?
   
3. 
   Cultura fast-food-ului
   
4. 
   Presa şi cultura
   
5. 
   Cultură, patriotism, globalizare
   

• 
  Aplicaţie. În urma expunerilor şi dezbaterilor, elevii vor avea sarcina de a descrie cultura viitorului şi de a identifica factorii care vor contribui la crearea acesteia.
  

Viitorul umanităţii depinde de:

• 
  progresul ştiinţei;
  
• 
  migraţie şi …..
  
• 
  ………………….
  
• 
  ………………….
  
• 
  ………………….
  
• 
  toleranţa şi acceptarea progresului benefic.
  

B.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Identificarea în presă, în cadrul emisiunilor de televiziune şi în vocabularul zilnic elemente de multiculturalitate.

3.4. CAP ŞI PAJURĂ
TEMA: educaţie pentru drepturile omului, comunicare, democraţie
SCOP: formarea comportamentului asertiv şi social participativ.
OBIECTIVE:

• 
  să conştientizeze caracterul universal şi inalienabil al drepturilor omului;
  
• 
  să promoveze respectarea drepturilor omului;
  
• 
  să-şi asume responsabilităţi privind respectarea drepturilor omului.
  

Nr. ore 1 h
A.STRATEGIE DIDACTICĂ

• 
  Studiu de caz. Pornind de la următorul exemplu:
  

„În lumea arabă, religia musulmană reprezintă un impediment în împlinirea personală”, elevii, împărţiţi în cinci grupe de lucru, vor trebui să identifice alte cauze care conduc la încălcarea dreptului la educaţie, muncă, non-discriminare, participare la viaţa cetăţenească şi viaţă privată. Fiecare grupă îşi va alege câte un drept din cele menţionate anterior.

• 
  După susţinerea punctelor de vedere, se va găsi numitorul comun al acestor situaţii ( dorinţa /interesul de a exploata, supune şi domina)
  
• 
  Dezbatere „Respectarea drepturilor omului: o realitate sau o utopie a lumii contemporane”. Punctele de sprijin în dezbatere vor fi:
  
  • 
    Aplicarea declaraţiei: convingere sau convenţie?
    
  • 
    Drepturile omului: avantajele unei elite?
    
  • 
    Dreptul la informaţie: între ignoranţă şi indiferenţă?
    

B.EVALUARE. Elevii vor avea sarcina de a explica titlul lecţiei din perspectiva drepturilor şi responsabilităţilor democratice: cap – drepturi, pajură – responsabilităţi.
Ora a IIa
TEMA: educaţie pentru drepturile omului, comunicare, democraţie
SCOP: formarea comportamentului asertiv şi social participativ.
OBIECTIVE:

• 
  să acumuleze cunoştinţele referitoare la drepturile şi responsabilităţile democratice;
  
• 
  să identifice cazuri de încălcare a drepturilor referitoare şi responsabilităţilor democratice;
  

• 
  să identifice cazuri de aplicabilitate imediată a acestor drepturi în realitatea şcolară;
  
• 
  să – şi asume responsabilităţi în viaţa comunităţii şcolare, a familiei şi a comunităţii în general.
  

Nr. ore 1 h
A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Elevii împărţiţi în patru grupe de lucru, vor avea sarcina de a argumenta pro sau contra următoarele proverbe ( jocul dilemei). Totodată elevii vor trebui să susţină argumentaţia cu exemplificări din viaţa reală cotidiană.
  

1. 
   Capul plecat, sabia nu-l taie.
   
2. 
   La plăcinte înainte, la război înapoi.
   
3. 
   După război mulţi viteji se arată.
   
4. 
   Cu o floare nu se face primăvară.
   

• 
  Se vor identifica drepturile la care aceste proverbe pot face referire.
  

DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 20.1
Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi asociere paşnică".
Articolul 20.2
Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie".

Articolul 28
Orice persoană are dreptul la o orânduire socială şi internaţională în care drepturile şi libertăţile expuse în prezenta declaraţie pot fi pe deplin înfăptuite".

.

• 
  Exerciţiu. Identificaţi responsabilităţile aferente acestor drepturi ( demnitate – respect participare – participare activ constructivă, asociere – asumarea responsabilităţilor).
  
• 
  Aplicaţie. Cum se pot aplica aceste drepturi în viaţa şcolară?
  

Elevii vor fi împărţiţi în trei grupe care se vor focaliza pe următoarele situaţii. Vor trebui identificate responsabilităţile ce revin fiecărui partener şi tipul de comportament adoptat de fiecare.

1. 
   relaţia profesor – elev, elev – elev;
   
2. 
   activităţi de grup;
   
3. 
   consiliul elevilor.
   

B.EVALUARE. „Incubatorul de idei”. „Şcoala , o democraţie în miniatură”. Fiecare grupă va trebui să emită trei soluţii cu aplicabilitate pentru a transforma şcoala într-o democraţie reală.
C.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Elaborarea regulamentului clasei şi a celui de ordine interioară al şcolii.

CAPITOLUL IV - DEMOCRAŢIA
4.1. ÎNTRE ACCEPTARE ŞI IMPLICARE
TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, valori şi principii ale democraţiei, acceptare, diversitate, implicare civică.
SCOP : cunoaşterea valorilor democraţiei

: formarea unor atitudini şi comportamente civice pro-active.

OBIECTIVE:

• 
  să acumuleze cunoştinţe despre participarea democratică directă sau prin reprezentare;
  
• 
  să identifice elemente ale democraţiei;
  
• 
  să formuleze opinii şi judecăţi de valoare referitoare la viaţa democratică.
  

NR. ORE 1h
A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Activitate. Elevii, împărţiţi în patru grupe de lucru, au sarcina de a identifica situaţii de promovare/încălcare a drepturilor omului din viaţa şcolii /comunităţii în care au fost fie martori, fie au luat atitudine.
  

Li se va solicita să aducă argumente pentru atitudinea adoptată în acel moment şi să împărtăşească sentimentele trăite în acele situaţii.
PRINCIPIILE DEMOCRAŢIEI
- Suveranitatea poporului.
- Guvernul alcătuit cu acordul celor guvernaţi.
- Domnia majorităţii.
- Respectarea drepturilor minorităţilor.
- Garantarea drepturilor fundamentale ale omului (un raport just între drepturi şi libertăţi, între obligaţii şi îndatoriri, între libertate şi responsabilitate).
- Existenţa unui cadru legislativ (în care sa fie prevăzute drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să se prevadă egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor de a gândi şi de a se organiza în mod liber, de a-şi manifesta liber poziţiile faţă de conducători).
- Alegeri libere şi echitabile (existenţa unui mecanism politic care să asigure condiţiile pentru exercitarea liberă de către toţi cetăţenii a dreptului de a alege şi de a fi aleşi: vot universal direct şi secret).
- Respectarea procedurilor legale.
- Limitarea constituţionala a puterii guvernanţilor.
- Pluralism social, economic şi politic ca condiţie sine-qua-non a democraţiei.
- Separaţia puterilor în stat (puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătoreasca) fiind o necesitate şi o garanţie împotriva instaurării totalitarismului.
- Respectarea valorilor de toleranţa, pragmatism şi cooperare.
- Dreptul de organizare profesională şi politică libere.
- Existenţa mijloacelor de informare în masa care să se manifeste liber (unii politologi consideră presa scrisă ca fiind "a patra putere în stat").

- Organizarea şi conducerea democratică a societăţii să cuprindă toate sferele vieţii sociale.

Conceptul de democraţie este indisolubil legat de noţiunea de pluralism. Ea îşi găseşte concretizarea în multitudinea de partide şi organizaţii politice, sindicale, religioase etc., exprimând diversitatea concepţiilor şi organizaţiilor care se interpun între individ şi stat. Pluralismul politic este un principiu după care funcţionarea democratică a societăţii, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti sunt condiţionate de existenţa şi acţiunea mai multor forte politice şi sociale aflate în competiţie. Aristotel spunea că libertatea este "principiul fundamental al guvernamântului democratic."

• 
  Pe baza informaţiilor prezentate mai jos, se va realiza de către elevi o analiză contrastivă între regimul democratic şi cel totalitar din punctul de vedere al gradului de implicare, acceptare şi exercitare a drepturilor cetăţeneşti.
  

Esenta autoritarismului constă în faptul că puterea nu este disputată. In regimurile autoritare, ca şi in cele totalitare organizarea conducerii se caracterizează prin concentrarea puterii în mâinile unei elite politice limitate numeric. In multe regimuri autoritare există o distincţie clară între stat şi societate. Se permite existenţa grupurilor autonome mai ales a celor care au apărut înaintea regimului, de exemplu biserica şi multe grupuri politice active, lucruri ce dau o uşoară senzaţie de pluralism politic.

In regimurile totalitare statul pătrunde şi anihilează forţele din societate, fiind înfiinţate noi instituţii care să supună toate forţele societale controlului nelimitat al elitei conducătoare. Acest lucru se obţine prin pătrunderea intereselor şi a asociaţiilor, desfiinţându-le pe unele, remodelându-le pe altele ş punând bazele altora.

Regimurile totalitare, încearcă, prin eforturile de a mobiliza populaţia, de a-şi impune ideologia şi de a organiza consimţământul să dezvolte un consens popular larg, dar nu în sens democratic, ci e vorba doar de o aprobare din partea populaţiei.


Regimul democratic urmăreşte: participarea efectivă a populaţiei la procesul de luare a deciziilor; prezenşa unor elite care guvernează societatea cu sprijinul acesteia, guvernare ce presupune responsabilitate şi limite; prezenţa mai multor forţe politice legal recunoscute care luptă pentru acapararea puterii politice; structurarea unei ideologii bine definite; organizarea instituţiilor statului pe principiul separaţiei puterilor în stat si structurarea relatiilor dintre acestea; existenţa unor principii care stau la baza democratizării, cum ar fi principiul descentralizării, principiul separaţiei puterilor în stat sau principiul autonomiei locale; specificarea exhaustivă a unor drepturi şi libertati fundamentale; economie de piaţă unde liberul schimb duce la o dezvoltare economică.

• 
  Studiu de caz. Li se vor prezenta elevilor patru articole din presă ilustrând cazuri de promovare sau obstrucţionare a exercitării drepturilor cetăţeneşti. Elevii, împărţiţi pe grupe de lucru, vor avea sarcina de a le analiza şi identifica procentul de implicare, supunere sau acceptare a populaţiei vizate.
  
• 
  Studiu de caz. Citiţi cu atenţie articolele prezentate. Analizaţi şi identificaţi gradul de implicare, supunere sau acceptare a situaţiilor date .
  

1. 
   E bine că trăim într-o ţară democratică, dar e rău că procesul infracţional a luat o amploare foarte mare. Autorii actelor din 13-15 iunie sînt nepedepsiţi, ba mai mult, conduc ţara. E rău că banii publici sînt folosiţi de politicieni în interes propriu. Sîntem încă departe de societatea pe care ne-o dorim.
   
2. 
   Deşi s-au schimbat destul de multe lucruri în ţară, puţine au influenţat în bine viaţa noastră. A luat amploare corupţia şi minciuna. În 1990 nu credeam că politica poate fi folosită pentru rezolvarea problemelor personale ale politicienilor. Şi la capitolul democraţie mai avem multe de făcut.
   
3. 
   O angajată a unui ziarul a ameninţat ieri că-şi dă foc în sediul redacţiei. Pentru că nu şi-a primit banii de trei luni, femeia a ajuns la disperare şi a fost la un pas să se sinucidă. Doamna are de încasat drepturi salariale în valoare de peste 9 milioane de lei. Femeia locuieşte împreună cu mama ei, care este foarte bolnavă şi căreia nu îi mai poate cumpăra medicamente. De câteva zile, nu mai avea nici măcar bani de pâine. A rămas în urmă şi cu plata întreţinerii şi este ameninţată cu evacuarea. Ieri, după tentativa de sinucidere, a fost trimisă acasă, timp de 10 zile, „pentru a se linişti“. Dar tot fără banii cuveniţi. Conducerea ziarului n-a vrut să comenteze incidentul. Patronul publicaţiei n-a răspuns nici el la telefon.
   
4. 
   Miniştrii de Externe din cadrul Uniunii Europene s-au reunit, ieri, la Luxemburg, într-o atmosferă încordată, la o zi după alegerile europene care au fost marcate de un nivel foarte ridicat al absenteismului, în special în cele zece ţări care au aderat recent la UE. Miniştrii au calificat drept „foarte dezamăgitor“ absenteismul înregistrat în noile state membre UE. „Nu înţelegem de ce rata de participare a fost aşa de scăzută în aceste ţări care au fost entuziaste să adere la Uniune“, a declarat el. „Acest lucru arată că trebuie să depunem eforturi serioase pentru a demonstra acestor persoane importanţa Uniunii Europene pentru întreaga lume“.
   
   • 
     Exerciţiu. Elevii, împărţiţi în patru grupe de lucru, vor avea sarcina de a analiza raportul implicare – acceptare în următoarele situaţii concrete. Identificaţi soluţii pentru fiecare din cazuri date pentru ridicarea nivelului de participare.
     

1. 
   în clasă
   
2. 
   în şcoală
   
3. 
   în familie
   
4. 
   în comunitate.
   

B.RESURSE EDUCAŢIONALE: articole din presă, foi flip chart.
C.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

1. 
   Realizarea unui sondaj de opinie: Care este rolul dumneavostră în calitate de cetăţean: să acceptaţi starea de fapt sau să o schimbaţi?
   
2. 
   Realizarea unui proiect de campanie de stimulare a participării cetăţenilor la îmbunătăţirea vieţii comunităţii în care trăiesc pe baza voluntariatului.
   

4.2. DECALOGUL DEMOCRAŢIEI
TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, valori şi principii ale democraţiei, acceptare, diversitate, implicare civică, exerciţiu democratic.
SCOP : cunoaşterea valorilor democraţiei

: formarea unor atitudini şi comportamente civice pro-active.

OBIECTIVE:

• 
  să aplice cunoştinţe referitoare la principiile şi valorile democratice;
  
• 
  să se implice în susţinerea principiilor şi valorilor democratice în situaţii contextual concrete;
  
• 
  să manifeste atitudine critică şi autocritică în cazuri de nerespectare a acestora.
  

NR. ORE 1h
A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Aplicaţie. Împărţiţi în trei grupe de lucru, elevii vor avea de realizat următoarele sarcini:
  

1. 
   analiza regulamentului de ordine interioară al şcolii, din punctul de vedere al respectării principiilor democraţiei şi a drepturilor omului;
   
2. 
   identificarea şi ierarhizarea valorilor care ar dori să fie promovate în cadrul şcolii;
   
3. 
   identificarea cazurilor frecvent întâlnite de încălcarea a drepturilor omului şi principiilor democratice în şcoala lor.
   

• 
  Brainstorming. Elevii vor identifica responsabilităţile aferente următoarelor drepturi şi vor propune sancţiuni pentru încălcarea acestora. Elevii vor avea libertatea de a adăuga drepturile pe care le consideră semnificative din perspectiva promovării principiilor democraţiei, a implicării active în ridicarea standardelor vieţii şcolare.
  

DREPTUL la:	RESPONSABILITATE	SANCŢIUNE
Educaţie
Non-discriminare
Participare la viaţa comunităţii
Asociere
Securitate socială
Sănătate
Libertatea de exprimare

B.EVALUARE. În urma activităţii, elevii vor avea sarcina de a elabora decalogul democraţiei şi un regulament de ordine interioară pe care îl vor aplica în clasa lor.

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: foi flip chart, markere

D.ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Aplicarea decalogului democraţiei şi regulamentului de ordine interioară în clasa lor pe o perioada de trei luni. Analizarea rezultatelor obţinute. Elevii pot înainta proiectul consiliului profesoral.

CAPITOLUL V - PROBLEME GLOBALE
5.1. OM BOGAT, OAMENI SĂRACI
TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, non-discriminare, excluziune socială, muncă ilegală, trafic de fiinţe umane, sărăcie, solidaritate.
SCOP : formarea atitudinii democratice

OBIECTIVE:

• 
  să aplice cunoştinţe referitoare la principiile şi valorile democratice;
  
• 
  să identifice problemele globale cu care se confruntă lumea contemporană;
  
• 
  să ia atitudine critică faţă de situaţiile de încălcarea principiilor democratice, acţionând în spiritul democraţiei;
  
• 
  să adopte soluţii creative situaţiile de încălcarea principiilor democratice, acţionând în spiritul democraţiei.
  

NR. ORE 1h
A. STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Se va utiliza tehnica florii de nufăr în explicarea titlului lecţiei. Li se va solicita elevilor să identifice cauze care determină apariţia discrepanţelor economice foarte mari între diverse categorii sociale.
  

Exploatare

Sclavie

Interese politice mascate

Supremaţie economică

Trafic de fiinţe umane

• 
  Elevilor li se va cere să identifice factorii care menţin starea de sărăcie ( excluziune socială, discriminare, absenţa educaţiei, analfabetismul, indiferenţa guvernanţilor etc).
  
• 
  Activitate. Se vor împărţi elevii în cinci grupe de lucru.
  

1. 
   Fiecare grupă îşi va alege un continent din care să selecteze o ţară săracă. Vor avea sarcina de a determina acei factori care menţin sărăcia în ţara respectivă.
   

b. Ulterior vor trebui să identifice soluţii de îmbunătăţire a sistemelor de învăţământ, sănătate, de protecţie socială în ţările selectate.

• 
  Activitate. „Caritatea: strălucire sau mască?”
  

1. 
   Elevii vor trebui să găsească articole în presă despre companii care au organizat campanii/evenimente de caritate şi care au promovat în subsidiar.
   
2. 
   Elevii vor trebui să selecteze tipul de sancţiune care ar fi mai potrivit : amendă foarte mare, închiderea companiei, pedeapsa cu închisoarea, schimbarea rolurilor patron - muncitori pe timpul detenţiei efectuată în beneficiul comunităţii.
   

B.EVALUARE. Împărţiţi în trei grupe de lucru: angajatori, angajaţi exploataţi şi presă, elevii vor realiza scenarii pe tema justiţiei sociale.
C.RESURSE EDUCAŢIONALE: articole presă, ilustraţii
5.2. UBI BENE, IBI PATRIA
TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, migraţia, diversitate , comunicare, democraţie, non-discriminare, excluziune socială, toleranţă, solidaritate.
SCOP : formarea atitudinii responsabile în luarea deciziei asupra profesiei şi propriei vieţi.

OBIECTIVE:

• 
  să aplice cunoştinţe referitoare la migraţiune, emigraţie, imigraţie;
  
• 
  să discrimineze avantajele şi dezavantajele imigrării;
  
• 
  să-şi formeze capacitatea decizională asupra evoluţiei propriei cariere şi vieţi;
  
• 
  să-şi formeze sentimentul patriotic.
  

NR. ORE 1h
A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Activitate. Se vor prezenta ilustraţii din diverse ţări: de la cele mai bogate până la cele mai sărace. Elevii, împărţiţi în şase grupe de lucru, vor trebui să selecteze locul/ţara unde şi-ar dori să trăiască, argumentându-şi opţiunea.
  
• 
  Simulare. Pe baza opţiunilor făcute, elevii îşi vor imagina, de data aceasta, că sunt localnici. Vor crea scenarii referitoare la modul în care ar primi noii „vecini”.
  
• 
  Activitate. „De ce îi aleg săracii pe bogaţi?”
  

2. 
   Elevii vor trebui să analizeze şi să identifice care sunt
   
   • 
     şansele sau riscurile de împlinire personală;
     
   • 
     împlinirile şi dezamăgirile
     

RISCURI	ŞANSE
- - - - -	- - - - -

ÎMPLINIRI	DEZAMĂGIRI
- - - - -	- - - - -

B.EVALUARE. Se va comenta titlul „Ubi bene, ibi patria”, luându-se în considerare următoarele puncte de sprijin:
- împlinirea profesională;

• 
  împlinirea personală
  
• 
  realizarea socială;
  
• 
  respectul
  
• 
  cuvântul „dor”
  
• 
  ce procentaj aţi atribui fiecăruia din punctele de mai sus pentru ca o persoană să fie cu adevărat împlinită.
  
• 
  care este realitatea autentică.
  

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: ilustraţii, diapozitive, articole
D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: Întâlniri cu reprezentaţi ai centrelor de emigrare şi cu emigranţi.

CAPITOLUL VI - EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ
6.1. RECLAMA, SUFLETUL COMERŢULUI
TEMĂ: educaţie antreprenorială, educaţie media, comunicare, educaţie pentru dezvoltare..
SCOP : formarea capacităţii de relaţionare a tuturor componentelor unui proiect .

OBIECTIVE:

• 
  să-şi îmbunătăţească acele cunoştinţe referitoare la resurse, buget, diseminare, evaluare necesare în elaborarea unui proiect;
  
• 
  să relaţioneze componentele unui proiect;
  
• 
  să analizeze rentabilitatea produsului;
  
• 
  să acumuleze cunoştinţe referitoare la marketing şi advertising;
  
• 
  să creeze mesaje de promovare a unui produs/serviciu.
  

NR. ORE 1h
A. STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  a. Brainstorming pe tema „Nevoile localităţii noastre”
  

SERVICII	PRODUSE
- - - -	- - - -

b. Se vor ierarhiza necesităţile după următoarele trei criterii:

• 
  gradul de necesitate imediată;
  
• 
  capacitate de materializare a soluţiilor identificate;
  
• 
  eficienţa – din punctul de vedere al impactului asupra comunităţii.
  

• 
  Se vor forma patru grupe de lucru, fiecare alegându-şi câte un serviciu/produs cărui să îi elaboreze un proiect. Proiectul se va realiza pe baza următorului algoritm:
  

A. Denumirea proiectului – Tema / Titlul

2. 
   Iniţiatorul proiectului
   

• 
  Denumire.
  
• 
  Scurtă caracterizare
  
• 
  Tip de organizaţie: instituţie educaţională, ONG, instituţie guvernamentală, instituţie non-educaţională
  
• 
  Adresă , telefon, fax, e-mail
  

Partener 1.- idem

Partener 2. - idem

Acorduri parteneriale

2. 
   Descrierea proiectului :
   

• 
  Context. Analiza de nevoi
  
• 
  Scop
  
• 
  Obiective
  
• 
  Durata
  
• 
  Grupul ţintă
  
• 
  Etape de realizare a proiectului
  
• 
  Persoanele implicate şi responsabilităţile în proiect.
  
• 
  Rezultate aşteptate
  

2. Evaluare şi mecanisme / instrumente de evaluare

• 
  evaluare ritmică şi sistemică, în urma întâlnirilor tuturor reprezentanţilor partenerilor,
  
• 
  rapoarte tematice – asupra eficienţei metodelor utilizate – evidenţierea experienţei pedagogice ce merită a fi promovată şi popularizată;
  

- asupra eficienţei parteneriatului

• 
  rapoarte de sinteză – ameliorarea / îmbunătăţirea aspectelor vizate în program;
  
• 
  fişe, teste, analize discutate în cadrul întâlnirilor de tipul “Follow-up”;
  
• 
  rezultate concrete.
  

2. Funcţionarea reţelei de parteneri

• 
  responsabilităţile fiecărui partener :
  

1. 
   în asigurarea logisticii;
   
2. 
   în activităţile de formare a personalului implicat în derularea proiectului;
   
3. 
   în activităţile de coordonare şi evaluare a proiectului;
   
4. 
   în reţeaua de susţinere ulterioară a proiectului.
   

2. Posibilităţi ulterioare de dezvoltare a proiectului

- contactarea partenerilor externi şi implicarea lor în activităţi de instruire, schimburi de experienţă, finanţare etc.

2. 
   Bugetul proiectului
   

• 
  menţionarea surselor de finanţare;
  
• 
  precizarea costurilor detaliate ( consumabile, crearea reţelei de parteneri, întâlniri, echipamente, conferinţe de lansare, producere de materiale, salarii, transport, cazare, masă) şi a celui total.
  

2. 
   Anexe
   

B.EVALUARE. Turul galeriei: se vor prezenta proiectele şi se vor analiza din perspectiva: coerenţei, aplicabilităţii şi eficienţei.

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru, markere, foi flip chart.

Ora a IIa
TEMĂ: educaţie antreprenorială, educaţie media, comunicare, educaţie pentru dezvoltare..
SCOP : formarea capacităţii de relaţionare a tuturor componentelor unui proiect .
OBIECTIVE:

• 
  să-şi îmbunătăţească acele cunoştinţe referitoare la resurse, buget, mediatizare a produsului, evaluare necesare în elaborarea unui proiect;
  
• 
  să relaţioneze componentele unui proiect;
  
• 
  să analizeze rentabilitatea produsului;
  
• 
  să acumuleze cunoştinţe referitoare la marketing şi advertising;
  
• 
  să creeze mesaje de promovare a unui produs/serviciu.
  

NR. ORE 1h
A. STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Grupele create în ora anterioară vor avea sarcina de a :
  

1. 
   crea materiale promoţionale pentru produsul/serviciul proiectat
   
2. 
   identifice posibilităţi de mediatizare şi de a le pune în practică în cadrul localităţii;
   
3. 
   să stabilească preţul, având în vedere acoperirea costurilor, procentul de beneficiu şi un procent alocat îmbunătăţirii produsului.
   

B.EVALUARE. Fiecare grupă îţi va desemna un reprezentant care va face parte din comisia de evaluare a proiectelor.
C.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Elevii pot crea saci de hârtie, recondiţiona plăcuţe pentru spaţiile verzi, afişaje – panouri, stabilind parteneriate cu primăria, companiile locale.