Articolul 547. Marcajul SM
(1) Dispozitivele, altele decît cele la comandă sau cele destinate investigaţiei clinice, trebuie să poarte marcajul SM de conformitate în momentul punerii la dispoziţie pe piaţă.
(2) Marcajul SM de conformitate trebuie să fie aplicat pe dispozitiv sau, după caz, pe ambalajul său steril într-o formă vizibilă, clară şi care să nu poată fi şters, precum şi pe instrucţiunea de utilizare. În funcţie de situaţie, marcajul SM va fi aplicat şi pe ambalajul de comercializare.
(3) Marcajul este însoţit de numărul de identificare al organismului notificat care a evaluat conformitatea.
(4) Este interzisă aplicarea unor marcaje sau inscripţii ce pot induce în eroare părţi terţe cu privire la semnificaţia sau forma grafică a marcajului SM. Orice alt marcaj poate fi aplicat pe dispozitiv, pe ambalaj sau pe instrucţiunea de utilizare a dispozitivului respectiv, cu condiţia ca acesta să nu reducă vizibilitatea şi claritatea marcajului SM.
Articolul 548. Dispozitivele destinate investigaţiilor clinice
Testarea dispozitivelor destinate investigaţiilor clinice se efectuează în conformitate cu reglementările aprobate prin hotărîre de Guvern.
Articolul 549. Limba informaţiilor
(1) Informaţiile care însoţesc dispozitivul medical şi sînt la dispoziţia utilizatorului şi/sau a pacientului vor fi expuse în limba de stat sau, după caz, în limbile de circulaţie internaţională (engleză,rusă).(2) Înregistrările şi corespondenţa privind aplicarea procedurilor de evaluare a conformităţii se întocmesc în mod obligatoriu în limba de stat.
Capitolul 5.
STANDARDELE ÎN DOMENIUL
DISPOZITIVELOR MEDICALE
Articolul 550. Cerinţele esenţialeCerinţele esenţiale impuse dispozitivelor medicale sînt cele prevăzute în standardele internaţionale şi în cele naţionale.
Articolul 551. Standardele naţionale conexe
Lista standardelor naţionale conexe se avizează de către organismul naţional de standardizare, se aprobă prin ordinul Ministerului Sănătăţii şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Lista standardelor naţionale conexe se reactualizează ori de cîte ori este cazul.
Capitolul 6.
SUPRAVEGHEREA DISPOZITIVELOR MEDICALE
Articolul 552. Supravegherea dispozitivelor medicale
(1) Scopul supravegherii dispozitivelor medicale este de a se asigura că producătorul îndeplineşte în mod corespunzător obligaţiile impuse de sistemul de calitate aprobat.
(2) Producătorul trebuie să permită organismului notificat să efectueze inspecţiile necesare, punînd la dispoziţia acestuia toate informaţiile pertinente, în special:
a)documentaţia privind sistemul de calitate;
b) datele stipulate la secţiunea proiectare din sistemul de calitate, cum ar fi rezultatele analizelor,calculelor,încercăriloretc.;
c) datele stipulate la secţiunea fabricare din sistemul de calitate, cum ar fi procesele-verbale ale inspecţiilor şi rezultatele încercărilor, datele etalonării, rapoartele privind calificarea personalului respectivetc.
(3) Procedura de supraveghere a dispozitivelor medicale se stabileşte prin hotărîre de Guvern.
Articolul 553. Incidentele
(1) După efectuarea unei evaluări a incidentului de către organismul notificat, altul decît cel care a certificat dispozitivele medicale, împreună cu producătorul, dacă este posibil, Agenţia, împreună cu producătorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, va lua măsurile necesare prevăzute de actele normative.
(2) În cazul în care se produc incidente provocate de necorespunderea dispozitivelor medicale la cerinţele esenţiale, de aplicarea incorectă a standardelor sau de neconcordanţa dintre standarde, Agenţia va lua măsurile necesare.
Articolul 554. Marcajul CE aplicat incorrect
În cazul în care dispozitivele medicale necorespunzătoare poartă marcajul CE, Agenţia are obligaţia de a anunţa Comisia Europeană în termen de 72 de ore de la data constatării.
Articolul 555. Responsabilitatea pentru supraveghere
Răspunderea de a supraveghea dispozitivele medicale în utilizare revine utilizatorilor şi are ca scop asigurarea calităţilor iniţiale, a securităţii şi a unui nivel de performanţă conform scopului propus. În acest sens, utilizatorii au obligaţia:
a) de a institui şi de a aplica un program de supraveghere a dispozitivelor medicale care să ia în calcul riscul, domeniul de utilizare şi complexitatea acestora;
b) de a asigura verificarea periodică, întreţinerea şi repararea dispozitivelor medicale;
c) de a comunica producătorilor şi Agenţiei orice incident produs în timpul utilizării;
d) de a raporta Agenţiei toate dispozitivele medicale existente în unitate, înregistrate în evidenţele contabile ca mijloace fixe, indiferent de modul de procurare a acestora.
Articolul 556. Acţiuni în cadrul supravegherii
(1) Agenţia ia măsurile de retragere de pe piaţă sau de interzicere a utilizării dispozitivelor medicale, conform reglementărilor aprobate prin hotărîre de Guvern.
(2) Măsurile specificate la alin. (1) se comunică imediat părţii interesate. Aceasta are obligaţia să informeze Agenţia despre remedierile posibile şi despre limita de timp necesară acestor remedieri.
Articolul 558. Producătorul
(1) În cazul măsurilor prevăzute la art. 25, producătorul ori reprezentantul său autorizat trebuie să aibă posibilitatea să îşi expună punctul de vedere, cu excepţia cazului în care consultarea directă nu este posibilă, deoarece măsura trebuie luată urgent, fiind astfel pusă în pericol sănătatea şi securitatea pacienţilor şi/sau a utilizatorilor.
(2) Producătorul ori, după caz, reprezentantul său autorizat are obligaţia de a asigura servicii şi piese de schimb pentru dispozitivele medicale pe care le pune la dispoziţie pe piaţă pe o perioadă de 10ani.
Articolul 559. Organismul notificat
Organismul notificat va informa Agenţia despre toate certificatele suspendate sau retrase şi, la cerere, va pune la dispoziţie toate informaţiile conform Legii nr. 422-XVI din 22 decembrie 2006 privind securitatea generală a produselor.
Capitolul 7. Sancţiuni
Articolul 560. Răspunderea
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau, după caz, penală, potrivit legislaţiei.
(2) În cazul contravenţiilor, organul de control poate dispune şi suspendarea activităţii de producere şi/sau de punere la dispoziţie pe piaţă a dispozitivelor medicale.
Articolul 561. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale se fac de personalul Agenţiei şi de personalul organismelor notificate, împuternicite în acest scop.
Capitolul 8. Baza de date
Articolul 562. Registrul de stat al dispozitivelor medicale
Pentru evidenţa dispozitivelor medicale supuse evaluării conformităţii, a producătorilor şi furnizorilor de dispozitive medicale se instituie Registrul de stat al dispozitivelor medicale conform prevederilor legale. Responsabil de crearea şi administrarea Registrului de stat al dispozitivelor medicale este Ministerul Sănătăţii.
Titlul XI. Sisteme informaţionale în sănătate
(e–Sănătate)
Capitolul 1. Sistemele de evidenţă electronică a datelor medicale
Articolul 564. Sistemele de evidenţă eletronică a datelor medicale
(1) Sistemul de evidenţă a datelor cu caracter medical reprezintă sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal rerezintă orice structură organizată de date cu caracter personal, accesibilă potrivit unor criterii determinate, indiferent dacă această structură este organizată în mod centralizat ori descentralizat sau este repartizată după criterii funcţionale ori geografice
(2) Datele cu caracter medical care fac obiectul prelucrării ale sistemelor de evidenţă eltronicătrebuie să fie:
a) prelucrate în mod corect şi conform prevederilor legii;
b) colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri. Prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică nu este considerată incompatibilă cu scopul colectării dacă se efectuează cu respectarea prevederilor prezentei legi, inclusiv privind notificarea către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, şi cu respectarea garanţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce reglementează activitatea statistică, cercetarea istorică şi cea ştiinţifică;
c) adecvate, pertinente şi neexcesive în ceea ce priveşte scopul pentru care sînt colectate şi/sau prelucrate ulterior;
d) exacte şi, dacă este necesar, actualizate. Datele inexacte sau incomplete din punctul de vedere al scopului pentru care sînt colectate şi ulterior prelucrate se şterg sau se rectifică;
e) stocate într-o formă care să permită identificarea subiecţilor datelor cu caracter personal pe o perioadă care nu va depăşi durata necesară atingerii scopurilor pentru care sînt colectate şi ulterior prelucrate. Stocarea datelor cu caracter personal pe o perioadă mai mare, în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică, se va face cu respectarea garanţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce reglementează aceste domenii, şi numai pentru perioada necesară realizării acestor scopuri.
(2) Operatorii au obligaţia să respecte şi să asigure implementarea prevederilor alin. (1).
Articolul 565. Operatorii sistemelor de evidenţă eletronică a datelor medicale
(1) În calitate de operatori a sistemelor de evidenţă a datelor medicale se institute autorităţile şi instituţiile din domeniul ocrotirii sănătăţii care se consituie în calitate de operatori de date cu carcetr personal.
(2) Autorităţile şi instituţiile din domeniul ocrotirii sănătăţii instituie şi gestionează sistemele de evidenţă electronica a datelor medicale stabilite prin prezentul cod.
Articolul 566. Sistemele informaţionale automatizate gestionate de către Ministerul Sănătăţii
Ministerul Sănătăţii instituie şi gestonează sisteme informaţinale automatizate pe domenii primordiale de activitate în sănătate, precum aistenţa medical primară, asistenţă medicală spitalicească.
Capitolul 3. Reţeta (prescripţia) electronică
Artocolul 567. Reţeta (prescripţia) electronică
(1) Sistemul Informatic Reţeta Electronică din Moldova reprezintă un sistem care îşi propune să pună la dispoziţie toate funcţionalităţile necesare introducerii prescrierii electronice a reţetelor compensate şi gratuite, suportate parţial sau integral din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
(2) Operator al Sistemul Informatic Reţeta Electronică din Moldova este desemnat Ministerul Sănătăţii sau autoritatea/instituţia desemnată ulterior de către acesta.
Capitolul 4. Fişa Medicală electronică
Articolul 568. Fişa medicală eletronică
(1) Pe măsura evoluţiei tehnologice, Ministerul Sănătăţii va iniţia un proces de digitalizare a datelor cuprinse în Dosarul Medical Perosnal sau în Dosarul Farmaceutic Personal, creaînd astfel Fişa Medicală eletronică.
(2) Prevederile prezentului cod referitoare la Dosarul Medical Perosnal şi Dosarul Farmaceuitc Personal se vor aplica în mod corespunzător în cazul gestionării Fişei Medicale eletronice.
Capitolul 5. Interoperabilitatea sistemelor de evidenţă electronică
a datelor medicale
Articolul 569. Interoperabilitatea la nivel naţional şi internaţional al sistemelor de evidenţă a datelor medicale
(1) Ministerul Sănătăţii sau autoritatea ori instituţia desmnată de către acesta au obligaţia să asigure la nivel naţional interiperabilitatea sistemelor de evidenţă eletronică a datelor medicale.
(2) Pe măsura aderării la Uinunea Europeană, statul are obligaţia să alinieze cerinţele tehnice ale sistemelor de evidenţă eletronică a datelor medicale la cerinţele tehnice ale sistemelor din Uniunea Europeană, astfel încăt să asigure interoperabilitatea istemelor naţionale şi celor comunitare.
Titlul XII. Asigurarea obligatorie de asistență medicală
Capitolul 1. Dispoziţii generale
Articolul 570. Domeniul de reglementare şi sfera de aplicare
(1) Prezentul titlul stabileşte cadrul juridic de organizare şi funcţionare al sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală din Republica Moldova, precum şi determinarea mărimii, modului şi termenelor de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în fondurile constituite şi gestionate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină.
(2) Normele stabilite în prezentul titlu îşi extind acţiunea asupra autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, inclusiv structurilor de forţă, denumite în cadrul prezentului titlu unităţi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, asupra persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, asupra notarilor publici, avocaţilor şi executorilor judecătoreşti, asupra angajaţilor, inclusiv militarilor care desfăşoară activitate salarială (remunerată), asupra apatrizilor ori persoanelor cu cetăţenie străină care îşi au domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova.
Articolul 571. Noţiunea de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecţie financiară a populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecţiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală oferă cetăţenilor Republicii Moldova posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.
Articolul 572. Obiectul asigurării obligatorii de asistenţă medicală
Obiect al asigurării obligatorii de asistenţă medicală este riscul asigurat, legat de cheltuielile pentru acordarea volumului necesar de asistenţă medicală şi farmaceutică, prevăzută în Programul unic.
Articolul 573. Principiile de organizare şi funcționare al sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală
(1) Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi funcţionează avînd la bază următoarele principii:
a) principiul unicităţii, conform căruia statul organizează şi garantează sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală bazat pe aceleaşi norme de drept;
b) principiul egalităţii, conform căruia tuturor participanţilor la sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (plătitori de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prestatori de servicii medicale şi beneficiari de asistenţă medicală) li se asigură un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul solidarităţii, conform căruia plătitorii primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achită contribuţiile respective în funcţie de venit, iar persoanele asigurate beneficiază de asistenţă medicală în funcţie de necesităţi;
d) principiul obligativităţii, conform căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar drepturile de asigurări medicale se exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări medicale se constituie pe baza primelor de asigurare achitate de către plătitorii stabiliţi de legislaţie;
f) principiul repartiţiei, conform căruia fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală, conform legii;
g) principiul autonomiei, conform căruia sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se administrează de sine stătător, în baza legii, iar prestatorii de servicii medicale care acordă asistenţă medicală în sistemul respectiv activează pe principii de autofinanţare şi nonprofit.
(2) Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a persoanelor angajate se efectuează din contul mijloacelor angajatorilor şi ale salariaţilor.
(3) Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a persoanelor neangajate enumerate la art. 575 alin. (4) se realizează din contul bugetului de stat.
(4) În cazul persoanelor neasigurate, cheltuielile pentru asistenţa medicală urgentă prespitalicească, pentru asistenţa medicală primară, precum şi pentru asistenţa medicală specializată de ambulator şi spitalicească în cazul maladiilor social-condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice, se acoperă din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, conform listei stabilite de Ministerul Sănătăţii.
Articolul 574. Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală
(1) Volumul asistenţei medicale, acordate în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, se prevede în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, denumit în continuare Program unic, care este elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat de Guvern.
(2) Programul unic cuprinde lista maladiilor şi stărilor ce necesită asistenţă medicală finanţată din mijloacele asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Articolul 575. Subiecţii raporturilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
(1) Subiecţi ai raporturilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sînt:
a) asiguratul;
b) persoana asigurată;
c) asigurătorul;
d) prestator de servicii medicale.
(2) Asiguratul este persoana fizică sau juridică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi şi/sau riscul de a se îmbolnăvi al altor categorii de persoane a căror asigurare este de competenţa lui.
(3) Asigurat pentru persoanele angajate (salariaţi) este angajatorul.
(4) Guvernul are calitatea de asigurat pentru următoarele categorii de persoane neangajat cu domiciliul în Republica Moldova şi aflate la evidenţa instituţiilor abilitate ale Republicii Moldova, specificate la alin. (9), cu excepţia persoanelor obligate prin lege să se asigure în mod individual:
a) copiii de vîrstă preşcolară;
b) elevii din învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi mediu de cultură generală;
c) elevii din învăţămîntul secundar profesional;
d) elevii din învăţămîntul mediu de specialitate (colegii) cu învăţămînt de zi;
e) studenţii din învăţămîntul superior universitar cu învăţămînt de zi, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării;
f) rezidenţii învăţămîntului postuniversitar obligatoriu şi doctoranzii la cursuri de zi, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării;
g) copiii neîncadraţi la învăţătură pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani;
h) gravidele, parturientele şi lăuzele;
i) persoanele cu dizabilităţi severe, accentuate sau medii;
j) pensionari;
k) şomerii înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă;
l) persoanele care îngrijesc la domiciliu o persoană cu dizabilitate severă care necesită îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
m) mame cu patru şi mai mulţi copii;
n) persoanele din familiile defavorizate care beneficiază de ajutor social conform Legii nr. 133–XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social.
o) străinii beneficiari ai unei forme de protecţie incluşi într-un program de integrare, în perioada desfăşurării acestuia.
(5) Calitatea de asigurat şi de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru persoanele neangajate, care nu sînt indicate la alin. (4), o au ele înseşi.
(6) Persoane asigurate pot fi atît cetăţenii Republicii Moldova, cît şi străinii, în condiţiile stabilite la art. 575 alin. (4) lit. o) şi la art. 580.
(7) În sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, asigurător este Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale (ramurale).
(8) Prestatorii de servicii medicale din sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, denumiţi în continuare prestatori de servicii medicale, sînt instituţiile medico-sanitare organizaţiile (instituţiile) specializate în îngrijiri la domiciliu, inclusiv paliative, care au încheiat contract de acordare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină sau cu agenţiile ei teritoriale (ramurale).
(9) Evidenţa nominală a categoriilor de persoane asigurate de Guvern, indicate la alin. (4), se ţine de următoarele instituţii abilitate ale Republicii Moldova:
a) instituţiile de învăţămînt, indiferent de tipul de proprietate – pentru categoriile indicate la literele a)–f);
b) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi – pentru categoriile indicate la litera g) şi la litera m);
c) prestatorii publici de asistenţă medicală primară – pentru categoria indicată la litera h);
d) Casa Naţională de Asigurări Sociale – pentru categoriile indicate la literele i) şi j) (persoane civile), precum şi litera l);
e) ministerele de forţă, organele de ocrotire o ordinii de drept– pentru categoriile indicate la la literele i) şi j) (ofiţeri);
f) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – pentru categoria indicată la litera k);
g) Biroul migraţie şi azil – pentru categoria indicată la litera o);
h) alte instituţii abilitate, în cazurile prevăzute de legislaţie.
(10) În procesul ţinerii evidenţei persoanelor asigurate, asigurătorul poate utiliza informaţia necesară din Registrul de stat al populaţiei şi Registrul de stat al unităţilor de drept, furnizată în mod gratuit de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.
Capitolul 2. Sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală
Articolul 576. Poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
(1) Calitatea de persoană asigurată se confirmă prin eliberarea de către asigurător, în modul stabilit, a poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în temeiul căreia persoana asigurată beneficiază de volumul integral de asistenţă medicală, prevăzut în Programul unic şi acordat de prestatorii de servicii medicale.
(2) Poliţa de asigurare este un document de strictă evidenţă şi se eliberează de asigurător în baza:
a) listelor de evidenţă nominală a persoanelor asigurate angajate, prezentate şi actualizate de angajatori;
b) listelor de evidenţă nominală a persoanelor asigurate din contul statului, prezentate şi actualizate de instituţiile abilitate, indicate la art. 575 alin. (9);
c) actelor de identitate şi altor documente care certifică dreptul de obţinere a poliţei de către persoanele obligate prin lege să se asigure în mod individual.
(3) Modelul poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, modul de eliberare şi de ţinere a evidenţei poliţelor se aprobă de Guvern.
(4) Acţiunea poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală încetează odată cu pierderea calităţii de persoană asigurată în cazul:
a) pierderii de către persoana asigurată din contul statului a dreptului de domiciliere în Republica Moldova;
b) expirării termenului de valabilitate a poliţei;
c) decesului persoanei asigurate.
(5) Acţiunea poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se suspendă în cazul:
a) radierii de către angajator sau instituţia abilitată, stabilită la art. 561 alin. (9), a persoanei asigurate din lista de evidenţă nominală;
b) suspendării, în temei legal, a activităţii unităţii;
c) încorporării în serviciul militar în termen;
d) acordării, pe parcursul unui an calendaristic, a concediului neplătit cu o durată mai mare de 60 de zile calendaristice;
f) suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului, cu excepţia cazurilor de aflare în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani şi de aflare în concediu pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de pînă la un an, conform certificatului medical.
(6) Salariaţii ale căror poliţe de asigurare obligatorie de asistenţă medicală au fost suspendate conform alin. (5) lit. b), d) şi f) se atribuie la categoriile de persoane care se asigură în mod individual.
Dostları ilə paylaş: |