Proiect cofinanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007 – 2013

14.6 Energie

Mai multe vulnerabilităţi referitoare la schimbările climatice pot afecta sectorul energetic al României:

• 
  Schimbările climatice vor modifica cererea sezonieră de electricitate, care va fi mai scăzută pe timpul iernii şi mai ridicată pe timpul verii.
  
• 
  Energia produsă de hidrocentrale asigură peste 25% din producţia de energie electrică într-un an hidrologic normal. Pe timp de secetă de durată (cum au fost cele din 2003 şi 2007), deficitul de energie electrică în sistem trebuie să fie acoperit de energia produsă din cărbune, care pune presiune pe producţia de cărbune şi pe preţul electricităţii. Schimbările climatice se aşteaptă să ducă la ierni mai calde şi mai scurte, cu un volum redus de zăpadă şi cu topirea timpurie a zăpezii. Verile mai calde vor creşte pierderile prin evaporare din râuri, lacuri şi lacuri de acumulare. Studii detaliate vor fi necesare pentru a evalua efectul diferitelor scenarii referitoare la schimbările climatice asupra fiecărui lac de acumulare utilizat pentru producţia de energie hidroelectrică, luând în considerare schimbările debitelor şi caracterul sezonier al acestora, precum şi schimbările în modelele de cerere a energiei, irigaţii şi control al inundaţiilor.
  
• 
  Generarea energiei termice (combustibil fosil, biocombustibil şi combustibil nuclear) se bazează pe apă şi aer pentru răcire, iar temperatura acestora va creşte în cazul schimbărilor de climă, ducând la o răcire mai puţin eficientă. Aceasta va necesita o capacitate suplimentară pentru a mişca aerul sau o cerere mai mare pentru răcirea apei, care poate să nu fie disponibilă din cauza schimbării debitelor sezoniere sau utilizărilor concurente (Banca Mondială, 2010).
  
• 
  Se preconizează că schimbările climatice vor duce la scăderi reduse ale vitezei medii a vântului, dar aceasta va varia în funcţie de momentul zilei şi anotimp, iar în unele locaţi viteza poate creşte din cauza condiţiilor locale. Efectul asupra producţiei energetice în fermele eoliene se aşteaptă să fie redus²⁴.
  
• 
  Efectul schimbărilor climatice asupra radiaţiei solare totale şi eficienţa generării energiei solare este, de asemenea, considerat a fi redus (<1%).
  
• 
  Apariţia condiţiilor meteorologice extreme poate avaria infrastructura energetică, inclusiv platformele petroliere şi de gaz, conductele şi unităţile de generare a energiei electrice (Banca Mondială, 2010). Liniile de transmisie sunt supuse avariilor directe din cauza condiţiilor meteorologice extreme (ex. ninsori abundente) şi pierderilor indirecte rezultate din pierderi sporite ale transmisiei şi din durate de viaţă mai reduse ale transformatoarelor la temperaturi mai ridicate. Barajele utilizate pentru irigaţii şi/sau generarea hidroelectricităţii pot fi supuse unor fluxuri şi eliberări neplanificate care ar putea cauza pagube unei game de infrastructuri în aval (ex. poduri, drumuri, case, locaţii industriale).
  

Ar putea fi implementate măsuri diferite de adaptare pentru sectorul energetic:

• 
  Diversificarea producţiei energetice şi, în special, prin includerea surselor regenerabile;
  
• 
  Creşterea eficienţei energetice în toate sectoarele;
  
• 
  Stabilirea infrastructurii critice în sistemul energetic (baraje hidroelectrice, sistemul de transport şi distribuţie, sistemul de transport al gazelor naturale, petrol şi derivatele acestuia etc.) pentru a stabili măsurile necesare în cazul fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade, inundaţii, secete, temperaturi foarte scăzute etc.). Identificarea şi prioritizarea măsurilor de reducere a riscului de pagube sau pierderi din cauza unor evenimente extreme.
  
• 
  Reevaluarea coordonată a politicii privind managementul apei pentru lacurile de acumulare mari, în legătură cu cererea de electricitate şi irigaţii şi riscurile asociate protecţiei împotriva inundaţiilor în aval de eliberările forţate de apă.
  
• 
  Modificarea cererii pe termen scurt, prin măsurarea inteligentă pentru a disemina mai eficient sarcinile referitoare la generare.
  

Exerciţiul de modelare, efectuat de Banca Mondială în baza suportului tehnic actual, a evaluat impactul schimbărilor climatice asupra generării de energie hidroelectrică pentru diferite scenarii climatice. În prezent, România deţine o capacitate instalată de energie hidroelectrică de 6 GW şi un potenţial anual de generare de 19 TWh (Lehner et al.). Pentru a evalua impactul asupra generării de energie hidroelectrică, datele furnizate de către NARW pentru 52 unităţi hidroelectrice au fost utilizate în modelul Evaluării şi Planificării Apei (WEAP).

În România, media producţiei de energie hidroelectrică reprezintă aproximativ 21 TWh pentru perioada 1965-2000 (Figura 14).

Figura 14: Generarea de energie hidroelectrică în România

Sursa: ANAR (2014)
Exerciţiul de modelare a permis propunerea tendinţelor de producţie a energiei hidroelectrice pentru trei scenarii climatice diferite. Pentru scenariul climatic cel mai sever (subliniat cu culoarea albastră), scăderea producţiei de energie hidroelectrică ar putea fi de 17% până în 2014 din cauza unei scăderi a modelului de precipitaţii (vezi figura de mai jos). Ar putea fi necesară o investigaţie suplimentară, pentru a evalua mai bine modul în care evenimentele climatice ar putea afecta funcţionarea sistemelor de furnizare a energiei electrice.

Figura 15: Nivelul mediu anual de generare a energiei hidroelectrice în România



Sursă: Analiza şi modelarea sectorului de către Banca Mondială, 2015
Principalele obiective strategice pentru adaptarea sectorului energetic la schimbările climatice sunt prezentate în continuare.

Obiective strategice – Adaptarea la schimbările climatice

Stabilirea infrastructurii critice în sistemele energetice şi implementarea măsurilor pentru a face faţă impacturilor evenimentelor extreme

Evenimentele meteorologice extreme afectează funcţionarea sistemelor de alimentare cu energie electrică, de exemplu avarii la sistemele de distribuţie a energiei elctrice şi termice din cauza ninsorilor abundente. Strategia caută să înţeleagă, în baza unor studii suplimentare, infrastructura energetică critică vulnerabilă la evenimentele climatice extreme şi să stabilească măsurile necesare pentru a face faţă unor astfel de evenimente şi să le implementeze în ordinea priorităţii.

Înţelegerea potenţialelor impacturi ale schimbărilor climatice în sistemul de cerere energetică

Posibilele implicaţii ale schimbărilor climatice asupra sistemelor de cerere energetică sunt incerte în România din cauza lipsei cunoştinţelor în acest domeniu. O analiză ulterioară ar trebui efectuată pentru a înţelege posibilele implicaţii ale schimbărilor climatice în ceea ce priveşte sistemele de cerere energetică şi mixul de alimentare cu energie electrică.