Proiect cofinanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007 – 2013

10.1 Politici şi stimulente de facilitare a reducerii emisiilor de carbon şi a dezvoltării de tehnologii verzi

Valorificând experienţele de succes internaţionale, constatate la nivelul UE, dar şi la nivel local, România va utiliza o suită de politici şi instrumente de finanţare disponibile pentru a-şi reorienta investiţiile publice şi private din diverse sectoare economice înspre un circuit cu emisii reduse, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătăţirea imediată a mediului şi economisirea de resurse valoroase, crescând astfel competitivitatea pe termen lung a economiei noastre.

Exemple de astfel de instrumente, care au fost deja puse în practică şi vor fi perfecţionate şi/sau intensificate în continuare includ:

• 
  Certificate verzi, pentru a putea valorifica potenţialul de energii regenerabile al României şi de a da un imbold dezvoltării de energii verzi;
  
• 
  O schemă de investiţii verzi, pentru încurajarea retehnologizării în sectorul locuinţelor şi modernizarea şi reabilitarea reţelei de încălzire edilitară;
  
• 
  O mai bună aliniere a preţurilor la energie şi a serviciilor de transport la costurile sociale ale poluării şi emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurând concomitent susţinerea bine direcţionată a familiilor cu venituri mici;
  
• 
  Extinderea susţinerii pentru obţinerea unui nivel de eficienţă energetică: stimulente monetare (incl. contorizare) şi nemonetare (ex.: etichetare, audituri), instrumente financiare care valorifică finanţarea privată.
  

10.2 Extragerea tuturor avantajelor din participarea la EU-ETS

Elementul esenţial în legătură cu angajamentul UE de reducere a emisiilor şi de a începe transformarea traiectoriilor de investiţii înspre dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse, schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii acoperă în prezent aproximativ 48% din emisiile de gaze cu efect de seră din România, în principal instalaţiile din sectorul de combustie şi într-o mai mică măsură anumite procese industriale şi sectorul aeronautic. În conformitate cu obiectivele 2020 (-21% sub nivelul emisiilor din 2005) şi 2030 (-45% sub nivelul emisiilor din 2005) de acţiune la nivelul mediului, limita schemei europene de comercializare (şi anume, valoarea certificatelor emise în fiecare an) scade progresiv. În plus, licitarea (şi în situaţia domeniilor de activitate generatoare de emisii intensive şi pentru care se pot face tranzacţionări (aşa-numitele „EITE“), alocarea gratuită prin raportare la standarde tehnologice stringente) devine normă, intensificând semnalul privind preţul emisiilor de carbon.

Din perspectiva reducerii emisiilor de GES, beneficiile valorificate prin schema europeană de comercializare ar putea avea o influenţă importantă pentru finanţarea acţiunilor de reducere în România. Având în vedere că în prezent se licitează un procent tot mai mare de certificate, schema europeană de comercializare generează de asemenea venituri din carbon ce pot fi utilizate de autorităţile publice pentru consolidarea şi eficientizarea fiscală, precum şi pentru unele măsuri legate de schimbările climatice (la nivel naţional şi internaţional). În special, aceste fonduri pot fi utilizate ca o completare a schemei europene de comercializare (ETS) pentru susţinerea acţiunilor privind schimbările climatice în sectoare ce nu intră sub incidenţa ETS, cum ar fi locuinţele (unde progresul în eficientizare energetică lasă de dorit), transport şi agricultură și dezvoltare rurală/silvicultură. De asemenea, schema asigură inovaţie, fiind disponibile fonduri provenite din Rezerva pentru Nou Intraţi (New Entrant Reserve) pentru susţinerea, printre altele, a programului de captare şi stocare a carbonului (CSC).

Licitarea certificatelor de emisii (Emissions Allowances) rămase din Rezerva JI a generat pentru perioada 2008 – 2012 fonduri de aproximativ 1.906.125 EUR.România doreşte să utilizeze un procent de 71% din aceste venituri pentru acţiuni de mediu, mult mai mult decât nivelul minim de 50% recomandat prin reglementările UE. Creşterea veniturilor provenind de la aceste certificate reprezintă o bună ocazie pentru ca România să finanţeze acţiuni de reducere a emisiilor de GES. Această sursă suplimentară de finanţare ar trebui să vizeze acţiuni eficiente, ce vor ajuta la îndeplinirea obiectivelor s din strategia actuală.

10.3. Valorificarea fondurilor europene destinate acţiunilor relevante climatic

Ca urmare a aprobării de către Parlamentul European a bugetului pentru perioada de programare 2014-2020, cel puţin 20% din acest buget al Uniunii Europene ar trebui utilizat în legătură cu proiecte şi politici privind schimbările climatice. Angajamentul de 20% triplează procentul actual şi ar putea strânge până la 180 miliarde EUR în cheltuieli privind schimbările climatice la nivelul tuturor zonelor de politică UE majore, pe o perioadă de şapte ani. Acest procent de 20% din fondurile UE dedicat acţiunilor privind schimbările climatice poate juca un rol important în ceea ce priveşte politicile de reducere a emisiilor. MMAP trebuie să se implice în alegerea acţiunilor privind schimbările climatice, în conformitate cu indicatorii Rio; 20% va reprezenta o susţinere semnificativă pentru acţiunile de reducere a emisiilor de GES numai dacă gradul de absorbție se va îmbunătăţi la nivel general, comparativ cu perioada de finanţare 2007-2013.

Conform Acordului de Parteneriat şi programelor operaţionale, România, la nivel naţional, va putea accesa aproximativ 8,5 miliarde EUR în perioada de programare 2014-2020, fonduri ce ar trebui utilizate şi pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice şi intensificarea practicilor şi tehnologiilor verzi într-un număr de sectoare, în special cel energetic, transport, agricultură, alimentarea cu apă (vezi tabelul de mai jos). Programele naţionale operaţionale (PO) demonstrează că această introducere a considerentelor de mediu în planificarea naţională şi valorificarea mai multor Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii vor contribui semnificativ la modernizarea şi restructurarea economiei României.. Detalii privind fondurile ce ar putea fi disponibile se regăsesc în tabelul 6 de mai jos.

Tabelul 6: Fonduri UE disponibile pentru România şi cota alocată acţiunilor privind schimbările climatice

	Suma	Procent
Programul Operațional Infrastructură Mare	2.507.005.556,40	26,62% din alocarea POIM
Programul Operațional Regional	1.909.654.528,40	28,50% din alocarea POR
Programul Operațional Competitivitate	15.000.000,00	1,13% din alocarea POC
PO Capital Uman	52.952.000,00	1,22% din alocarea POCU
PO Capacitate Administrativă	1.235.745,00	0.22% din alocarea POCA
Programul National Dezvoltare Rurala	4.005.296.735,00	49,27% din alocarea PNDR
PO Pescuit și Afaceri Maritime	28.610.412	16,98% din alocarea POPAM
Total din alocarea națională a României	8.491.173.175,212	27,53% din alocarea națională

Există, în plus, alte programe ce oferă oportunităţi pentru creştere mai verde şi mai rezilientă (fără ca fondurile să fie alocate specific pentru România), inclusiv programul LIFE, subprogramul pentru Mediu şi Climă (760 milioane EUR pentru acţiuni de mediu), Facilitatea „Conectarea Europei“ (23 miliarde EUR pentru infrastructura de transport şi 5 miliarde EUR pentru infrastructura energetică – ex.: reţele inteligente pentru energie regenerabilă), şi Horizon 2020 pentru cercetare şi inovaţie (cu un total de 63 miliarde EUR, dintre care un procent de 35% destinate acţiunilor de mediu, şi anume 22 miliarde EUR). Printre altele, crearea unei reţele naţionale de cercetare cu expertiză în domeniul schimbărilor climatice poate facilita accesarea şi utilizarea acestor fonduri.