Proiect cofinanţat drin Fondul European de Dezvoltare Regională


Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - țintele și termenele-limită stabilite la nivelul Uniunii Europene



Yüklə 0,95 Mb.
səhifə10/40
tarix11.08.2018
ölçüsü0,95 Mb.
#69346
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   40

6.Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - țintele și termenele-limită stabilite la nivelul Uniunii Europene

6.1 Situația actuală referitoare la țintele stabilite pentru anul 2020


România se așteaptă să atingă țintele stabilite pentru anul 2020 (consultați Tabelul 2). Cea mai mare reducere a emisiilor GES este atribuibilă în mare parte modificărilor structurale ale economiei în perioada de după 1989. Furnizarea de energie regenerabilă a fost impulsionată de investițiile substanțiale în energia eoliană și solară din ultimii ani, dar se confruntă cu provocări legate de absorbția creșterii semnificative a surselor regenerabile de energie intermitente în sistemul electroenergetic. Au fost luate măsuri de îmbunătățire a eficienței în generarea, transportul și distribuția energiei și în izolarea clădirilor. Dar sunt încă necesare progrese și inovații semnificative pentru a îndeplini ținta de eficiență energetică 2020.

Tabelul - Ultima situație disponibilă privind țintele GES din România






Emisii de gaze cu efect de seră

Energie regenerabilă


Eficiență energetică


Ținta UE 2020

Reducerea emisiilor cu 20% până în 2020, în comparație cu nivelul anului 1990

Sursele ER contribuie cu 20% din consumul final de energie

Reducerea cu 20% a consumului de energie primară față de valoarea referință.

Ținta pentru România 2020

Reducerea emisiilor cu 20% până în 2020, în comparație cu nivelul anului 1990

Sursele ER contribuie cu 24% din consumul final de energie

Reducerea consumului de energie primară față de valoarea de referință cu 19% (10 Mtep)

Realizările din România în 2012

Emisiile efective au scăzut cu 55% în 2012, în comparație cu 1990

ER se ridică la 20,8% din consumul final de energie

Consumul efectiv de energie primară a scăzut cu 16,6% față de nivelul de referință


6.2 Atingerea țintei de reducere a emisiilor GES cu 40% până în 2030 la nivelul european și consecințele ulterioare pentru România


Obiectivul „Pachetului Energie-Climă UE 2030“ este acela al reconcilierii necesității unor obiective ambițioase de reducere a efectelor negative ale schimbării climatice cu necesitatea construirii unui sector energetic competitiv care să furnizeze energie durabilă la un preț accesibil.

Pentru a îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor de GES propuse de Comisia Europeană pentru anul 2030 (40%, în medie), România nu se mai poate baza pe „șocurile economice” așa cum a făcut în prima perioadă de angajament (2008-2012 față de 1990). Vor fi necesare investiții suplimentare pentru a atinge reducerile de 40% menținând în același timp un nivel acceptabil de creștere economică a țării. Îndeplinirea obiectivului stabilit pentru anul 2030 privind reducerea emisiilor GES ar putea avea un impact asupra economiei României deoarece emisiile GES de astăzi sunt în creștere din nou, după ce atinseseră cel mai scăzut nivel de -55% (în 2012) comparativ cu nivelurile din 1990. De aceea, atunci când se au în vedere potențialele efecte ale țintei de 40%, va fi important să se acorde atenție următoarelor puncte-cheie:



  • Corelarea dintre creșterea economică și reducerea emisiilor GES;

  • Importanța vitală a eficienței energetice pentru obținerea reducerii emisiilor GES eficiente din punctul de vedere al costurilor;

  • Impactul aflat în creștere al transportului asupra emisiilor GES în anii următori (transportul reprezintă numai 14% din emisiile GES de astăzi, dar a înregistrat o creștere de 36% din 1990);

  • Impactul costurilor energiei regenerabile asupra accesibilității energiei;

  • Segmentarea potențială a pieței de electricitate datorită existenţei micilor entități de producție a energiei regenerabile;

  • Potențiala distorsionare a concurenţei dacă energiile regenerabile sunt puternic subvenționate (certificate verzi etc.);

  • Costurile și soluțiile absorbției unui volum mai mare de surse regenerabile de energie în sistemul electroenergetic.

În această etapă, este dificil de cuantificat contribuția exactă care va fi necesară din partea României la îndeplinirea țintelor UE 2030 (40% din reducerea emisiilor GES, 27% din energia regenerabilă, 27% din eficiența energetică în comparație cu 1990). Motivul pentru care este dificil de cuantificat această contribuție este că Pachetul Energie-Climă 2030 nu a fost încă pus în aplicare în niciun document legal al UE pentru a clarifica implementarea țintelor de către fiecare stat membru. Consecințele ulterioare pentru România sunt și mai dificil de evaluat, dar, cu toate acestea, impactul potențial (beneficii și costuri) poate deja să fie evidențiat. O astfel de evaluare reprezintă astfel o prioritate deoarece oferă informații pentru procesul de luare a deciziilor din acest domeniu.

În literatura de specialitate, există numeroase studii care au încercat să facă o evaluare a costului reducerii emisiilor GES pentru diferite economii: o valoare de 2% din PIB a fost stabilită într-un scenariu de dezvoltare „super verde“ pentru Macedonia, alături de diferite estimări efectuate în ultimii ani care variază semnificativ, de exemplu, pentru toată planeta la 1% din PIB și pentru UE de la 0,6% numai pentru producerea de energie, la 2,1% din PIB pentru SUA, de la 1% la 4% din PIB, în funcție de tipul de măsuri și de incluziunea costurilor financiare, precum și alte estimări economice.

Pentru România, un studiu derulat acum doi ani pentru Comisia Națională de Prognoză din România, în cadrul programului Orizont 2020 a raportat o investiție de 1,4% din PIB pentru a atinge o reducere de -25% a emisiilor. Evaluările s-au bazat pe faptul că în 2012, nivelurile de emisii din România au fost cu 55% sub nivelurile din 1990. Totuși, aceste estimări ale nevoilor de investiții nu sunt comparabile cu cele din paragraful anterior care se referă la cost în ceea ce privește pierderea PIB pentru a atinge reducerea țintă.

Pentru a atinge o țintă de -40% din emisiile GES în 2030, sunt necesare alte investiții pentru măsurile de reducere a emisiilor, în special în sectorul energetic care este cel mai mare contribuitor la emisiile GES, precum și în alte sectoare. Aceste investiții trebuie să fie începute imediat ce este posibil pentru a produce efecte în perioada necesară de timp.

În comparație cu țările UE158, economia din România este consumatoare de energie semnificativ mai mare. Astfel, accentul principal al strategiei de reducere GES din următorii 5-10 ani ar trebui să fie pus pe eficiența energetică. Energia regenerabilă ar putea să joace un rol mai important pe termen lung, pe măsură ce costurile măsurilor de implementare scad și pe măsură ce sunt implementate şi acţiunile necesare pentru echilibrarea sistemului electroenergetic. Ar trebui să fie observat că investițiile, odată implementate, vor aduce de asemenea beneficii pe termen mediu și lung, precum:


  • Crearea de locuri de muncă în economie;

  • Creșterea încasărilor la buget din taxe;

  • Scăderea balanței de cont curent prin reducerea importurilor de resurse de energie ca urmare a producerii de energie regenerabilă la un nivel superior; și

  • Reducerea așteptată a emisiilor GES care contribuie la o economie durabilă.


Yüklə 0,95 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   40




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin