Proiectele de infrastructură, caracterizate printr-o durată lungă de viaţă şi costuri ridicate, trebuie să facă faţă impacturilor actuale şi viitoare ale schimbărilor climatice. Adaptarea constă în măsuri care vin în întâmpinarea impacturilor şi vulnerabilităţilor schimbărilor climatice actuale şi viitoare şi, prin urmare, aceasta se referă la protejarea infrastructurii şi serviciilor împotriva impacturilor negative, dar, de asemenea, la consolidarea capacităţii de rezistenţă şi valorificarea oricăror posibile beneficii în urma acestor schimbări. Până în prezent, activitatea internaţională s-a concentrat în principal pe consolidarea capacităţii de adaptare, mai degrabă decât pe adaptarea la preconizări climatice viitoare.
Elaborarea unui program eficient de adaptare la schimbările climatice pentru sectorul transporturilor se bazează pe o înţelegere robustă a vulnerabilităţii faţă de condiţiile climatice actuale şi viitoare. Vulnerabilitatea reprezintă o funcţie a expunerii şi sensibilităţii unui sistem la impacturile schimbării climatice şi a capacităţii sale de adaptare. O evaluare a vulnerabilităţii la schimbările climatice ar trebui să se concentreze pe acele chestiuni şi bunuri care s-au stabilit a fi sensibile la variabilele meteorologice şi climatice prin evaluarea de bază. Este adesea util să se furnizeze informaţii cu privire la magnitudinea anticipată a costurilor asociate cu riscurile identificate printr-o evaluare a vulnerabilităţii la schimbările climatice. În funcţie de natura şi amploarea evaluării şi disponibilitatea datelor, costurile pot fi exprimate cantitativ sau calitativ. Înţelegerea vulnerabilităţii reprezintă cheia în elaborarea planurilor de adaptare, care minimizează riscul şi maximizează oportunităţile asociate impacturilor schimbării climatice. Vulnerabilitatea reprezintă o funcţie a expunerii şi sensibilităţii unui sistem la impacturile schimbării climatice şi a capacităţii sale de adaptare.
Pentru sectorul de transport, există o nevoie de revizuire a documentaţiei de planificare şi dezvoltare a proiectului. Acest lucru va necesita abordarea adaptării climatice în cadrul proceselor de planificare a transportului şi dezvoltare a proiectelor prin (a) efectuarea de modificări, care să susţină termene mai lungi de planificare; (b) furnizarea de îndrumare cu privire la includerea unor considerente climatice cantitative şi calitative şi la modul în care trebuie abordate elemente incerte; (c) solicitarea unei analize a adaptării la schimbările climatice în cadrul Evaluărilor Impactului de Mediu prin revizuirea şi actualizarea regulamentelor şi procedurilor în care impacturile şi adaptarea climatice sunt relevante; şi (d) solicitarea includerii unor considerente referitoare la adaptare în documentaţia de ofertă a proiectului. În plus, procesul de planificare ar trebui să solicite menţinerea unor surse de date standardizate la nivel naţional şi a unor tehnici de modelare pentru planificarea adaptării climatice a transportului şi pentru date referitoare la dezvoltarea proiectului.
Principalele obiective strategice pentru adaptarea sectorului transporturilor la schimbările climatice sunt prezentate în continuare.
Obiective strategice – Adaptarea la schimbările climatice
| -
Considerente principale referitoare la schimbările climatice în procesele de planificare şi luare a deciziilor
|
Integrarea considerentelor referitoare la schimbările climatice în procesele de luare a deciziilor reprezintă cel mai eficient răspuns. Principalii jucători, care ocupă poziţiile cele mai adecvate pentru a putea aborda această chestiune la nivel guvernamental, sunt ministerele responsabile cu activităţile legate de transport, în speţă Ministerul Transportului şi Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, precum şi agenţiile aflate în subordinea acestora. Acest lucru este în special important pentru proiectele maritime şi portuare interioare, întrucât acesta este sectorul transporturilor care a fost identificat ca fiind cel mai vulnerabil la schimbările climatice.
| -
Evaluarea vulnerabilităţi sectorului transporturilor
|
Un pas important îl reprezintă evaluarea vulnerabilităţilor la nivel de sector sau agenţie pentru a identifica vulnerabilitatea relativă a bunurilor şi serviciilor în faţa impacturilor schimbărilor climatice - prin elaborarea, printre altele, a unor hărţi ale vulnerabilităţii – pentru a defini măsuri pe termen scurt, mediu şi lung pentru implementare. Succesul va fi măsurat prin finalizarea la timp a evaluărilor şi utilizarea acestora în planuri ulterioare de acţiune.
|
13.5 Industria
Principalele riscuri climatice la care este expus sectorul industrial sunt asociate cu impacturile negative asupra infrastructurii cauzate de fenomenele naturale asociate schimbărilor climatice (căldură, precipitaţii, vânt, inundaţii etc.) şi a evenimentelor extreme asociate (ploile abundente în aprilie şi mai 2005 au cauzat cele mai mari inundaţii din ultimii 50 ani în România). Acestea au cauzat pagube de cel puţin 1,66 miliarde Euro, reprezentând 2,1% din PIB-ul României. Riscurile şi efectele acestora ar putea include:
-
Costuri operaţionale şi de mentenanţă ridicate pentru mai multe sectoare de activitate, ca urmare a întreruperilor proceselor de muncă din cauza frecvenţei sporite a condiţiilor meteorologice extreme (cum ar fi valuri de căldură, temperaturi ridicate, ploi şi ninsori abundente) şi din cauza necesităţii de creştere a investiţiilor în prevenire şi/sau control al pagubelor în sănătate şi siguranţă la locul de muncă, precum, şi operaţiuni de limitate ale marilor consumatori industriali de electricitate cauzate de întreruperea alimentării cu electricitate din cauza efectelor ploilor abundente, ninsorilor abundente şi caniculei asupra transformatoarelor acestora.
-
Modificarea incertă a profilurilor riscurilor pentru asigurarea împotriva dezastrelor naturale naţionale şi costurile crescute ale asigurărilor pentru materii prime industriale şi producţie;
-
Pierderile şi/sau pagubele cauzate de degradarea infrastructurii de apă din cauza inundaţiilor şi a întreruperii alimentării cu apă în caz de secetă.
-
Accesibilitatea la locaţii industriale, inclusiv zone miniere compromise de alunecările de teren şi inundaţii, iar productivitatea acestora este redusă.
-
Furnizarea de combustibilul şi materie primă va fi afectată de schimbările climatice.
-
Pierderile şi/sau pagubele cauzate de secetă în întreprinderile agroalimentare.
În ciuda riscurilor şi a posibilelor pierderi, sectorul industrial este mai puţin pregătit să facă faţă impacturilor schimbărilor climatice, în special în situații de urgență asociate schimbărilor climatice care au un înalt grad de incertitudine. Gradul de conştientizare privind adaptarea la schimbările climatice a sectoarelor este scăzut, iar informaţiile privind contramăsurile de adaptare la schimbările climatice din domeniul respectiv nu sunt colectate şi diseminate în mod sistematic operatorilor şi oamenilor de afaceri, cel putin la nivelul celor din întreprinderile locale, mici şi mijlocii. Pagubele şi costurile economice ale societăţilor din domeniul producţiei pot fi ridicate, atunci când au loc evenimente meteorologice extreme.
Principalele obiective strategice pentru adaptarea sectorului industrial la schimbările climatice sunt prezentate în continuare.
Obiective strategice – Adaptarea la schimbările climatice
| -
Creşterea gradului de utilizare a măsurilor preventive şi buna pregătire pentru situaţii de urgenţă asociate climei în industrii-cheie.
|
Sectoarele industriale-cheie trebuie să adopte măsuri preventive, cum ar fi măsuri de control al inundaţiilor în facilităţi de furnizare a apei din industria grea, luând în considerare aspectele instituţionale, tehnice şi financiare ale producţiei industriale pentru a evita sau reduce pierderile de producţie din cauza impacturilor schimbărilor climatice. Ar trebui să fie elaborate şi pregătite de implementare planuri de reacţie rapidă, pentru unitățile industriale-cheie, care să răspundă evenimentelor urgente datorate schimbărilor climatice.
| -
Dezvoltarea bazei de cunoştinţe şi a unui forum naţional pentru proprietarii privaţi de întreprinderi industriale cu privire la necesitatea adaptării la schimbările climatice şi măsuri de adaptare la schimbările climatice.
|
Majoritatea proprietarilor privaţi din sectorul industrial deţin puţine cunoştinţe referitoare la managementul riscului climatic şi măsurile de adaptare șa schimbările climatice, incluzând beneficii şi costuri. Aceştia trebuie să înţeleagă mai bine riscurile şi costurile, în cazul în care neluarea unor măsuri de adaptare şi planificare adecvată necesită informaţii financiare prospective referitoare la potenţialele costuri, venituri şi mediu de exploatare pentru a justifica măsurile pe baza impacturilor schimbărilor climatice care pot avea loc în viitor şi sunt incerte, precum şi să înţeleagă rentabilitatea economică a adaptării.
Baza de cercetare şi cunoştinţe, inclusiv experienţele din alte ţări, va fi dezvoltată, în special pentru întreprinderile mici din sectorul industrial. Asociaţiile sau forurile naţionale vor fi încurajate să dezvolte şi să folosească baza de cunoştinţe pentru a le ajuta să beneficieze de: (1) o planificare mai bună pe termen mediu şi lung şi/sau decizii privind preţurile care cresc profitabilitatea şi (2) capacitate îmbunătăţită de eficientizare a costurilor şi decizii eficiente de adaptare la schimbările climatice.
| -
Creşterea gradului de conştientizare în rândul industriilor şi în cadrul sectorului privat cu privire la riscurile schimbărilor climatice şi posibilele măsuri disponibile de abordare a acestora
|
Vor fi diseminate cunoştinţele şi experienţa altor ţări în managementul schimbărilor climatice asupra sectoarelor de activitate. Scopul de a creşte gradul de conştientizare atât în rândul entităţilor industriale publice, cât şi în rândul celor private pentru a aplica cunoştinţele în baza condiţiilor locale. Rezultatele vor fi măsurate prin adoptarea de către industrie unor măsuri eficiente de adaptare la schimbările climatice, iar experienţa de succes va fi diseminată.
| -
Susţinerea utilizării sporite a asigurărilor pentru pierderi industriale cauzate de evenimente climatice.
|
România ar putea susţine furnizarea unor informaţii şi scheme de asigurare mai precise referitoare la condiţiile meteorologice, cu profilurile de risc pentru evaluarea diferitelor tipuri de pagube. Întreprinderile industriale vor colabora cu sectorul asigurărilor pentru a avea o acoperire adecvată cu asigurări pentru posibile pagube cauzate de climă. De asemenea, va fi necesar ca Guvernul să asigure suport financiar pentru a atenua daunele cauzate de anumite tipuri de evenimente extreme. Succesul ar fi atins prin extinderea pieţei asigurărilor pentru a acoperi riscurile climatice şi pentru a evalua cererile diferitelor sectoare şi entităţi industriale.
|
Dostları ilə paylaş: |
