Proiect cofinanţat drin Fondul European de Dezvoltare Regională

1.3 Ca membru responsabil al UE și al comunității globale, România are un rol important de jucat

Deși contribuția sa la emisiile globale este nesemnificativă (numai 0,3% din emisiile de gaze cu efect de seră ale lumii și mai puțin de 3% din emisiile totale ale țărilor UE), România s-a aflat întotdeauna în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice. A fost prima țară din Anexa 1 care a ratificat Protocolul de la Kyoto și a obținut o reducere a GES de aproximativ 50% în prima perioadă de angajament (2008-2012). O listă completă a acordurilor internaționale semnate de România și a respectării acestora poate fi găsită în Anexa II. Până în anul 2020, România va trebui, de asemenea, să îndeplinească țintele „20-20-20” din cadrul Pachetului Energie şi Climă al UE (Anexa III) (o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990; creșterea cotei de consum de energie produse din surse regenerabile cu 20%; și o îmbunătățire cu 20% a eficienței energetice).
România depune eforturi să devină în viitor o economie rezistentă la schimbările climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, o economie care a integrat politicile și acțiunile sale climatice într-o creștere economică inteligentă, durabilă și incluzivă. Există necesitatea unei strategii naționale prin intermediul căreia România să se ghideze pe calea creșterii economice prin emisii reduse de carbon și cu ajutorul căreia România să se poată adapta la schimbările climatice. România va îndeplini aceste obiective prin promovarea oportunităților care integrează aspectele privind schimbările climatice în politicile și programele implementate la nivel național și local pentru a oferi beneficii economice și sociale sporite cetățenilor României. Astfel, această strategie se bazează pe o viziune în care România transformă provocarea schimbărilor climatice într-o experienţă de succes.
Provocările și amenințările cu care se confruntă România în contextul schimbărilor climatice trebuie rezolvate prin proiectarea de măsuri adecvate. Investițiile care sunt făcute in prezent, în special în țările cu nivelul de dezvoltare pe care îl are România, o ţară care încă are nevoie de extinderea și modernizarea semnificativă a infrastructurii, vor limita atât intensitatea emisiilor de dioxid de carbon, cât și vulnerabilitatea la riscurile climatice ale țării pentru decenii. În plus, întârzierea integrării aspectelor legate de schimbările climatice în investițiile curente va face tranziția spre o economie rezistentă la schimbările climatice cu emisii de dioxid de carbon mai reduse să fie mai costisitoare și dureroasă.

1.4 Metodologia utilizată pentru elaborarea strategiei

Strategia a fost dezvoltată în diferite etape și cu abordări complementare, inclusiv analiza strategiilor existente și a experienței internaționale, inventarierea și analiza situației, dezvoltarea unei viziuni, studii privind scenariile de referință și de creștere economică verde, analiză și modelare sectorială, modelare macroeconomică și evaluarea impactului macroeconomic, schimb de informații și consultarea părților interesate.
Punctul de plecare este analiza strategiei curente privind SC pentru 2013-2020 (adoptată prin HG nr. 529 din iulie 2013). Sectoarele selectate pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice au fost revizuite în baza relevanței și importanței acestora în ceea ce privește gestionarea schimbărilor climatice și rămân sectoare prioritare în această strategie. Următorul pas este acela de a inventaria bunele practici aferente strategiilor privind SC naționale dezvoltate și adaptate în alte țări, în special în statele membre UE pentru a învăța din lecțiile și experiențele care se dovedesc utile pentru România și pentru a face analiza de situaţie și instituțională.
Dezvoltarea unei viziuni pentru România care să obțină rezultate prin eforturile sale de combatere a schimbărilor climatice constituie pasul următor și este urmat de elaborarea scenariilor de referință și dezvoltare. Ca sprijin pentru procesul de elaborare a programelor operaționale (PO) pentru fondurile UE în perioada 2014-2020, au fost desfășurate studii sectoriale de evaluare rapidă, care tratează adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice în șase sectoare-cheie (energie, transport, agricultură și dezvoltare rurală, silvicultură, urban și apă). Aceste studii au contribuit la colectarea informațiilor și datelor sectoriale, la identificarea jucătorilor-cheie, la evidențierea impactului schimbărilor climatice și au constituit temeiul pentru propunerea măsurilor privind schimbările climatice de integrat în PO.
Strategia a început să fie dezvoltată în paralel cu eleaborarea Programelor Operaționale 2014-2020. S-au desfășurat întâlniri frecvente cu reprezentanți ai ministerelor de resort pentru a se asigura faptul că acțiunile legate de schimbările climatice identificate și implementate în cadrul strategiei sunt conforme cu următoarele obiective climatice legate de SC ale PO și că vor avea o sinergie maximă cu PO finanțate de UE din care cel puțin 20% vor fi utilizate pentru acțiuni legate de SC.

• 
  Obiectivul tematic 4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele
  
• 
  Obiectivul tematic 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor
  
• 
  Obiectivul tematic 6. Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor.
  

Pentru a putea efectua o analiză în profunzime la nivel sectorial și macroeconomic, au fost desfășurate o analiză sectorială și o modelare sectorială pentru energie, transport, urban, silvicultură, agricultură și dezvoltare rurală și apă, precum şi o modelare macroeconomică și o evaluare a impactului macroeconomic. Au fost simulate scenarii de referință și de dezvoltare și au fost evaluare impacturile scenariilor de creștere asupra macroeconomiei. Strategia a integrat ulterior constatările și rezultatele din exercițiile de modelare.
Strategia a beneficiat apoi de un proces intens de consultări cu ministerele relevante de resort și părțile interesate-cheie, inclusiv instituțiile publice și societatea civilă. Obiectivele strategice stabilite în funcție de sector care sunt propuse în strategie au fost discutate bilateral cu ministerele de resort pentru a ajunge la un consens și a ajunge la o responsabilitate mai bună față de acțiunile sectoriale.