Proiect cofinanţat drin Fondul European de Dezvoltare Regională

8.Intensificarea acordurilor la nivel instituţional pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

România trebuie să asigure conformitatea instituţională la nivel naţional în sensul transpunerii Deciziei nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020. Potrivit celui mai recent comunicat al secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, România a înregistrat progrese din perspectiva coordonării măsurilor de reducere a emisiilor în ultimii ani, şi anume: (i) creşterea capacităţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) prin trecerea structurii de administrare a schimbărilor climatice (personal, atribuţii, responsabilități) a Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului (ANPM) în sarcina ministerului, pentru creşterea eficienţei de implementare a activităţilor cu privire la administrarea Sistemului Naţional; (ii) îmbunătăţirea estimărilor privind emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul mai multor sectoare, realizată de MMAP ca urmare a rezultatelor studiilor cu privire la noi date (date de activitate şi factori de emisie), metode şi categorii; (iii) optimizarea colectării de date de la operatorii din sectorul energetic (industriile energetice, industriile producătoare şi construcţii) şi din sectorul administrării deşeurilor (evacuarea deşeurilor solide pe teren şi gestionarea deşeurilor lichide) ca urmare a implementării unui sistem integrat de informaţii; (iv) dezvoltarea şi implementarea unei aplicaţii software integrate pentru analizele principalelor categorii.

Chiar dacă Comisia Naţională privind Schimbările Climatice (CNSC) a fost înfiinţată în anul 2006, aceasta funcţionează doar în regim ad-hoc, în principal prin aprobarea proiectelor de implementare în comun. CNSC de curând reorganizată (în anul 2014) funcţionează atât la nivel politic, cât şi tehnic şi cuprinde o gamă largă de instituţii ce joacă un rol major în creşterea cooperării inter-instituţionale.

Comunicarea aspectelor de reducere a schimbărilor climatice la nivel inter-instituţional trebuie intensificată şi îmbunătăţită. De exemplu, în situaţia inventarului gazelor cu efect de seră, ministerele de resort şi diverse alte entităţi au transmis date, însă fără a primi feedback cu privire la activitatea depusă de ele. O soluţie practică imediată ar consta din prezentarea unui rezumat al Inventarului în cadrul unor şedinţe de guvern, astfel încât toate ministerele de resort interesate să fie informate cu privire la contribuţia diferitelor sectoare la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră şi modalitatea de identificare a celor mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, avute în vedere din perspectiva costurilor. De asemenea, o comunicare mai bună între echipele cărora le revin diferite responsabilităţi (Schema Europeană de Comercializare a certificatelor de emisii GES, Inventar, certificatele din afara Schemei Europee de Comercializare, politici) este necesară pentru a asigura monitorizarea eficientă a acţiunilor şi a punerii acestora în aplicare.

Comunicarea şi coordonarea între MMPA şi ONG-uri trebuie de asemenea intensificată pentru a putea explora şi valorifica mai bine oportunităţile de creştere a gradului de conştientizare a publicului, de participare, strângere de fonduri, monitorizare şi punere în aplicare a proiectelor. De asemenea, modalităţile de stimulare a participării voluntare şi a contribuţiilor din partea tuturor actorilor pentru reducerea schimbărilor climatice vor fi dezvoltate prin diverse pârghii legale, instituţionale sau economice pentru co-finanţare/activităţi/proiecte de justificare a finanţării, asistență tehnică pentru estimarea reducerii emisiilor la nivelul diferitelor tipuri de entităţi, stimularea şi acoperirea sectorului privat.

9.Finanţarea dezvoltării de tehnologii verzi cu emisii reduse de carbon

Politicile şi măsurile de reducere subliniate mai sus şi modalitatea în care acestea vor fi finanţate au fost analizate în contextul general al planurilor de dezvoltare naţionale. Pentru ca România să accelereze ritmul de creştere şi să compenseze decalajul faţă de UE în ceea ce priveşte standardul mediu de trai în perioada de până în anul 2030, vor fi necesare investiţii masive în extinderea şi modernizarea infrastructurii urbane şi rurale, inclusiv a sistemelor energetic, de transport şi alimentare cu apă. Modernizarea acestor sectoare în sine poate de asemenea aduce beneficii „verzi” semnificative, cum ar fi utilizarea mai eficientă a resurselor naturale şi reducerea poluării locale, în plus faţă de contribuţia la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Atât fluxul public, cât şi cel privat vor reprezenta elemente indispensabile de susţinere a acestei tranziţii spre un viitor cu emisii reduse de carbon, curat. Iniţiativele private competitive, orientate spre profit sunt esenţiale pentru satisfacerea nevoilor de finanţare la scară pentru proiecte de infrastructură, energie şi alte proiecte de dezvoltare pentru reducerea schimbărilor climatice şi adaptare. Politica şi finanţarea publică joacă un rol dublu esenţial: în primul rând, prin stabilirea unui cadru de stimulente necesar pentru catalizarea unui nivel crescut al investiţiilor private în activităţi de reducere şi adaptare la schimbările climatice, iar în al doilea rând, prin generarea de resurse publice pentru nevoile pe care fluxurile private le pot soluţiona doar imperfect. Pentru a putea finanţa investiţiile masive ce se impun în extinderea şi modernizarea infrastructurii urbane şi rurale, inclusiv în sectorul energetic, România ar trebui să combine fondurile private cu o valorificare eficientă a fondurilor europene disponibile. Este important să se ajungă la o rată de absorbţie de peste 60% în PO Infrastructură Mare, unde majoritatea acestor investiţii ar putea fi eligibile.

9.1 Politici şi stimulente de facilitare a reducerii emisiilor de carbon şi a dezvoltării de tehnologii verzi

Valorificând experienţele de succes internaţionale, constatate la nivelul UE, dar şi la nivel local, România va utiliza o suită de politici şi instrumente de finanţare disponibile pentru a-şi reorienta investiţiile publice şi private din diverse sectoare economice înspre un circuit cu emisii reduse, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătăţirea imediată a mediului şi economisirea de resurse valoroase, crescând astfel competitivitatea pe termen lung a economiei noastre.

Exemple de astfel de instrumente, care au fost deja puse în practică şi vor fi perfecţionate şi/sau intensificate în continuare includ:

• 
  Certificate verzi, pentru a putea valorifica potenţialul de energii regenerabile al României şi de a da un imbold dezvoltării de energii verzi;
  
• 
  O schemă de investiţii verzi, pentru încurajarea retehnologizării în sectorul locuinţelor şi modernizarea şi reabilitarea reţelei de încălzire edilitară;
  
• 
  O mai bună aliniere a preţurilor la energie şi a serviciilor de transport la costurile sociale ale poluării şi emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurând concomitent susţinerea bine direcţionată a familiilor cu venituri mici;
  
• 
  Extinderea susţinerii pentru obţinerea unui nivel de eficienţă energetică: stimulente monetare (incl. contorizare) şi nemonetare (ex.: etichetare, audituri), instrumente financiare care valorifică finanţarea privată.