Proiect de activitate didactică

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

DATA: 1 aprilie 2011

ŞCOALA:

CLASA: a VI-a

PROFESORUL: Gabriela Dumiter

OBIECTUL: Limba şi literatura română

SUBIECTUL: Conjuncţia

TIPUL LECŢIEI: însuşire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE:
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare dialogată şi monologată;

4. 
   Utlizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
   

COMPETENŢE SPECIFICE:

- identificarea conjuncţiilor în diverse texte şi clasificare acestora; - precizarea părţilor de propoziţie sau a felului propoziţiilor pe care le poate lega diferite conjuncţii; - distingerea conjuncţiilor coordonatoare de cele subordonatoare; - construirea unor enunţuri în care o conjuncţie îşi poate schimba valoarea gramaticală; - ortografia şi punctuaţia conjuncţiilor.

METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, exerciţiul, analiza gramaticală, demonstraţia, munca pe grupe, învăţarea prin descoperire;

RESURSE UMANE: elevii clasei a VI-a

MATERIAL DIDACTIC ŞI BIBLIOGRAFIC: manualul, fişe de lucru.

1. Şerban, Anca, Şerban, Sergiu, Limba română – Manual pentru clasa a VI-a, 2001, Bucureşti, Ed. ALL;

2. Mazilu – Ionescu, Elena, Jercea, Valentina, Limba română – Manual pentru clasa a VI-a, 2001, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;

3. 3. coord. Cerkez, Matei, Lupu, Florica, Pădureanu, Victoria, Triculescu, Ioana, Comunicare şi gramatică în exerciţii, 2003, Piteşti, Editura Paralela 45;

4. Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, 2003, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;

5. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, 2003, Editura Paralela 45, Bucureşti;

6. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii în gimnaziu şi liceu, 2004, Editura Emia, Deva;

7. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, 2002, Cluj-Napoca, Editura Dacia;

8. Iordăchescu, Carmen, Limba română, 1995, Piteşti, Ed. Carminis;

9. Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române, 2005, Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic;

10. 
    Neamţu, G. G. , Teoria şi practica analizei gramaticale, 1999, Cluj-Napoca, Ed. Excelsior;
    
11. 
    Goga, Mircea, Limba română. Morfologie. Sintaxă. Ghid de analiză morfologică, 2001, Cluj-Napoca, Ed. Limes;
    
12. 
    **** Gramatica Limbii Române, I – Cuvântul; II – Enunţul, 2005, Bucureşti, Editura Academiei Române.
    
13. 
    ^***Curriculum naţional, Ghid metodologic, 2002,CN
    

Desfăşurarea lecţiei:

Momentele lecţiei	Activitatea profesorului	Activitatea elevului	Metode	Mijloace de învăţare	Evaluare
1.Momentul organizatoric 1 minut	Salutul. Notarea absenţilor. Pregătirea pentru lecţie	Elevii se pregătesc pentru lecţie.	Conversa- ţia
2. Captarea atenţiei 5 minute	Profesorul antrenează elevii într-o discuţie referitoare la părţile de vorbire. Care sunt părţile de vorbire flexibile? Dar cele neflexibile? Vom începe printr-un joc. Profesorul le adresează întrebări elevilor, notând la tablă litera iniţială a răspunsului. 1. Care este prepoziţia în enunţul: Am procedat conform planului. 2. Dă un sinonim pentru subst. părere! 3. Subiectul cere cazul?? 4. Scrie un derivat de la subst. jale 5. Antonimul cuvântului greu. 6. Exprimă un număr! 7. A trece un verb la toate modurile, timpurile, persoanele şi numărul 8. Sinonim pentru subst. scop. 9. Formă a pronumelui personal, pers a III-a, sg, D 10. Figură de stil prin care sunt înşiruite trăsături ale unui obiect.	Părţi de vorbire flexibile: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul. Părţile de vorbire neflexibile: articolul,adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia, Conform Opinie Nominativ Jalnic Uşor Numeralul Conjuga Ţel I Enumeraţie Elevii vor răspunde întrebărilor profesorului. Astfel, elevii vor descoperi titlul lecţiei.	Conversa-ţia euristică	Fişe, planşa, tabla.
3.Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei 2 minute	Profesorul anunţă şi notează la tablă subiectul lecţiei: Conjuncţia Se anunţă obiectivele operaţionale	Elevii notează în caiete titlul noii lecţii.	Conversa-ţia
4.Reactualiza-rea cunoştinţelor anterioare 2 minute	Cunoştinţele anterioare vor fi reactualizate prin rezolvarea exerciţiului 1 din anexa 1.		Activitate fronatală	Fişa de lucru, tabla	Indivi-duală
5. Comunicarea noilor conţinuturi 20 de minute	Scrieţi definiţia conjuncţiei pe baza răspunsurilor selectate! Clasificarea conjuncţiilor A. după formă: 1. simple: 2. compuse Daţi exemple! B. după raportul pe care îl exprimă 1. coordonatoare (la nivelul propoziţiei şi al frazei) - copulative: şi, nici, - adversative: dar, iar, însă, ci, ba; - disjunctive: sau, ori, fie; - concluzive:deci, aşadar. !!! Când conj or e sinonimă cu dar, ea marchează un raport adversativ. : Te-am chemat, or tu...n-ai venit. sau disjunctiv. Rezolvaţi ex 3 din anexa 1! Obs! La nivelul frazei, conjuncţiile coordonatoare leagă două predicate. Vezi exemplul de la ex 3i. 2. subordonatoare – apar numai la nivelul frazei. Ex: că, să, dacă, de = dacă, deşi, încât, însă, căci, fiindcă, deoarece, pentru că, etc. Se discută oral ex (Citiţi!) de la pag 182. Li se cere elevilor să rezolve independent ex de la pag. 182 – Verificaţi-vă cunoştinţele! (scris) Profesorul verifică rezolvarea corectă a exerciţiului. Elevii vor distinge conjuncţiile de prepoziţii, conform ex 4 de pe fişă. Construiţi enunţuri în care cuvintele de şi dar să aibă valori morfologice diferite. Observaţi punctuaţia conjuncţiilor!	Conjuncţia este partea de vobire neflexibilă, care leagă două părţi de propoziţie de acelaşi fel, două propoziţii de acelaşi fel sau diferite, care nu are funcţie sintactică. Conj. simple: şi, nici, dar, iar, ci, ba, sau, ori, fie, să, că, dacă, etc. Conj. compuse: fiindcă, deoarece, pentru că, ci şi, ca să, însă, încât, etc. Elevii notează clasificarea conjuncţiilor în caiete, apoi rezolvă independent ex 3 de pe fişă. Timp de lucru: 5 minute. a. nume pred b. nume pred c. compl de loc d. atribute adj e. compl de timp f. atribute adj g. compl de mod h. compl indirecte i. două predicate Elevii identifică: iar – conj coord, leagă două prop principale că – conj subord, leagă o prop principală de una secundară. şi – conj coord, leagă două atribute adj. să – conj subord, leagă o prop principală de una secundară dar – conj coord, leagă două propoziţii principale. a. şi – conj coord cop, leagă două compl directe; b. or – conj coord disjunctivă, leagă două predicate verbale (propoz.); c. iar – conj coord adv, leagă două pred vb (propoz.); d. ori – conj coord disjunctivă, leagă două compl de loc; e. dar – conj coord adv, leagă două pred vb (propoz.) f. deci – conj coord concluzivă, leagă două pred (propoz.) de – prep: Cumpăr struguri de masă - conj: De vii, anunţă-mă! dar – Am sunat, dar n-ai auzit. - subst: Am primit un dar. În faţa conjuncţiilor coordonatoare adversative se pune virgulă.	Învăţarea prin descoperi-re Învăţarea prin descop.	Fişe de lucru, manualul Fişe, manualul
6. Asigurarea feed-back-ului	Elevii rezolvă cerinţele de pe fişa de lucru	Elevii rezolvă independent exerciţiile de pe fişă.	Munca indepen-dentă
7. Evaluarea performanţelor	Sunt apreciaţi şi notaţi elevii care au activat în timpul orei. Unele fişe se iau spre verificare.	Elevii răspund indicaţiilor cerute, sunt apreciaţi şi încurajaţi. Cele mai bune răspunsuri se notează.
8. Fixarea cunoştinţelor	Pentru fixarea cunoştinţelor, elevii vor avea de rezolvat exerciţiile de pe fişă.	Elevii răspund pe rând cerinţelor de pe fişă.
9. Stabilirea sarcinilor pentru munca independentă(temă)	Profesorul le mulţumeşte elevilor pentru participarea activă la această lecţie şi indică: Tema pentru acasă: p 18, „Exersaţi!”	Elevii îşi notează tema în caiete.