Proiect de management

• 
  Au fost organizate, în perioada analizată 56 de lansări de carte - cărţi apărute la Editura „Istros” şi la alte edituri prestigioase din ţară. Lansările de carte au avut loc la sediul MBR, la Casa Memorială „Panait Istrati”, la Centrul Diversităţii Culturale, la Centrul Cultural „Nicăpetre” dar şi la Teatrul "Maria Filotti" Brăila şi Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila. Titurile apărute la Editura „Istros” au fost lansate la Brăila, precum şi la: Academia Română Bucureşti, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" Bucureşti, Centrul de Studii Turce “Dimitrie Cantemir” al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, Biserica „Sfânta Mare Muceniţa Parascheva” a Comunităţii Ortodoxe Române din Istanbul, Arhivele Naţionale Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti, ROMPEXPO Bucureşti, la Giurgiu (în cadrul Sesiunii științifice jubiliare a Comisiei de Istorie a Orașelor din România a Academiei Române), la Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, Galeriile "Pod - Pogor" Iaşi, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, Colegiul Naţional "Grigore Ghica" Dorohoi, Muzeul de Istorie Botoşani, Complexul Muzeal Naţional Moldova - Muzeul Memorial "Mihail Kogălniceanu" Iaşi.
  
• 
  În cadrul unor schimburi de specialitate cărţile editate la Editura „Istros” a MBR au ajuns la numeroase universităţi şi biblioteci din diferite ţări din Europa.
  

1.g. Observaţii
O analiză a activităţii derulate de către MBR în anii 2012-2014 indică faptul că atenţia a fost focalizată pe programele şi proiectele de cercetare ştiinţifică a patrimoniului arheologic, istoric, memorial, artistic sau biologic şi punerea lui în valoare, prin comunicare directă, publicare şi prin comunicare în mediul virtual. De asemenea, o pondere importantă au avut-o activităţile cu publicul, fie că este vorba de organizarea unor expoziţii sau de programe şi proiecte de educaţie muzeală, fie că este vorba de activităţi de promovare.

Se observă, în ultimii ani, o creştere exponenţială a numărului de manifestări culturale organizate. Categoric este nevoie de o îmbunătăţire şi o diversificare a „produselor” culturale şi educaţionale a MBR, derulate la sediu, la secţii, dar şi în alte spaţii, pornind de la o fundamentare a ofertei culturale - pe baza analizei serioase a nevoilor culturale, prin evaluarea sistematică a pieţii – cu scopul creşterii numărului de beneficiari ai MBR (vizitatori reali şi participanţi la evenimente culturale): copii, tineri, public matur.

Vor trebui continuate conferinţele şi dezbaterile publice, pe câteva teme majore, urmând de fapt tradiţia culturală a Brăilei.

Va trebui ca Asociaţia Prietenii MBR să devină un aliat important al instituţiei în încercarea de a se face tot mai cunoscută atât în Brăila cât şi pe plan naţional şi internaţional.

MBR va trebui să acorde o atenţie sporită manifestărilor organizate în instituţii de cultură bucureştene – muzee mai ales – dar şi în alte oraşe mari din ţară (Iaşi de pildă) unde există un număr semnificativ de brăileni stabiliţi.MBR va trebui să devină din ce în ce mai activ în spaţiul virtual – internetul fiind cea mai importantă resursă de dezvoltare a conexiunii cu unele categorii de public ţintă, în special copiii şi tinerii, precum şi publicul care nu locuieşte în Brăila. Prin urmare se va acorda o atenţie sporită dezvoltării expoziţiilor virtuale – în special în cazul secţiilor etnografie şi ştiinţele naturii - care sunt deficitare la capitol spaţii de expunere. Impactul real al acestor programe şi proiecte este rapid şi uşor de măsurat, ceea ce permite şi o uşoară ajustare a mesajelor.

Referitor la discursul expoziţional acesta trebuie să fie bine articulat şi va trebui să ţină seama de evoluţia aşteptărilor publicului dar şi de capacitatea resurselor umane, financiare şi tehnice ale MBR.

Prioritizarea categoriilor de patrimoniu ce urmează să fie valorificate pe această cale am sugerat-o deja mai sus: etnografie şi ştiinţele naturii dar nu numai.

Din simpla parcurgere a programelor de cercetare ştiinţifică se poate observa faptul că un accent deosebit a fost pus pe cercetarea arheologică, alte domenii rămânând, uneori, în afara priorităţilor legate de proiecte şi programe.

Chiar dacă şi în perioada imediat următoare cercetarea arheologică va continua să deţină ponderea în cadrul MBR, va trebui ca lucrurile să fie echilibrate printr-o politică managerială atât sub aspectul resurselor umane cât şi a resurselor financiare. În acest sens, consider utilă în perioada următoare concentrarea specialiştilor pe un număr mai mic de şantiere, cu potenţial de a da descoperiri valoroase. O atenţie sporită trebuie acordată activităţii de evidenţă a patrimoniului, de alimentare a bazelor de date dar, mai ales de clasarea a acestuia. Se impun şi sub acest aspect, pentru toate secţiile, programe de evidenţă şi documentare a colecţiilor, de clasare a patrimoniului cultural naţional în perspectiva digitizării acestuia.
1.h. Analiza participării la festivaluri, saloane, târguri.
La festivaluri

• 
  Festivalul Internațional al Muzicii Mecanice (FIMM) - organizat de Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Iași, Grădina Publică Palas, Asociația Culturală DIG, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași - Facultatea de Textile - Pielărie şi Management Industrial, Asociația Română a Tinerilor Artiști Iași, Centrul Cultural German Iaşi, Institutul Francez Iași și Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă” Iași – Ghena Pricop - şef Secţia Istorie, Elenea Ilie - şef Secţia Memoriale şi Gabriela Cloşcă - şef Secţia Etnografie au participat cu lucrări ştiinţifice la simpozioanele organizate în cadrul ultimelor ediţii ale festivalului (septembrie 2012, 2013, 2014).
  
• 
  Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Ana Blandiana”, ediţiile I, II şi III. Organizatori: MBR – Secția Memoriale în parteneriat cu Şcoala cu Clasele I-VIII „Constantin Sandu Aldea” Brăila. Invitaţi de onoare: Ana Blandiana, Romulus Rusan, Nicolae Băciuţ. În fiecare an simpozioanele din cadrul festivalului - „Poetica Anei Blandiana – exerciţii de asceză”; "Poezia rugăciunii – rugăciunea poeziei"; Metafora arborelui în literatura română şi universală” - au avut loc la MBR. Au participat profesori şi elevi de la şcoli şi licee din Brăila şi Galaţi. Coordonatorul festivalului: Gabriela Vasiliu. Moderatorul simpozionului: dr. Zamfir Bălan, director adjunct al MBR. Locul desfăşurării: Casa Memorială “Panait Istrati” (31 mai 2012, 31 mai 2013, 6 iunie 2014)
  
• 
  Festivalul Poeţilor din Balcani, ediţia a VIII-a, România-Slovenia. Organizatori: Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, Consiliul Judeţean Brăila, Uniunea Scriitorilor din România (USR) – Filiala Sud-Est. În cadrul acestui festival a avut loc Lansarea cărţii “Imparele” de Nicolae Grigore Mărăşanu, apărută la Editura „Istros” a MBR, în 2014l Au prezentat: Viorel Coman (dr. Viorel Mortu, profesor şi scriitor) şi conf. univ. dr. Zamfir Bălan, cercetător - director adjunct al MBR. Locul desfăşurării: Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila (26 septembrie 2014)
  

La saloane

• 
  Participare la vernisajele expoziţiilor de artă organizate de UAP Brăila, pentru care au fost realizate şi cronici de specialitate: Salonul de acuarelă. (dr. Maria Stoica, cercetător – şef Secţia Artă)
  
• 
  Participare, cu prezentări de specialitate, la vernisajele expoziţiilor de artă organizate de UAP Brăila, pentru care au fost realizate şi cronici de specialitate: Salonul de primăvară al UAP Filiala Ploieşti. (dr. Maria Stoica, cercetător – şef Secţia Artă)
  
• 
  Salonul de Toamnă Bucureşti. A expus şi Mariana Bogdan, artist plastic, colaborator MBR. Locul desfăşurării: Palatul Parlamentului, București (4-30 septembrie 2014)
  
• 
  Salonul Naţional de Restaurare, ediţia a X-a. Organizatori: Muzeul Olteniei Craiova, ICOM România. În expoziţie a fost prezentă şi o icoană (Pogorârea la Iad cu 12 praznice. Donaţia Florica Stroescu. - Florica Stroescu - nepoata lui Stroe Ivaşcu din Tătaru, Brăila, deputat în Divanul Ad-hoc al Ţării Româneşti, 1859) din colecţiie Secţiei Etnografie a MBR, restaurată în cadrul Laboratorului Restaurare Bunuri Culturale al Complexului Muzeal "Astra" Sibiu. La restaurarea icoanei a participat şi colaboratoarea MBR, Iulia Gâţă. Locul desfăşurării: Craiova (23 septembrie - 15 noiembrie 2014)
  

Participarea Editurii „Istros” a MBR la târguri și saloane de carte

Editura „Istros” a MBR a participat, cu stand de carte, la: Salonul de Carte şi Presă Bucureşti - a XVII-a ediţie, la Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti (8-11 martie 2012); Târgul Național de Carte Axis Libri, ediția a IV-a Galați, organizat de Biblioteca Județeană „V. A. Urechia” Galați (23-27 mai 2012); Târgul Internaţional GAUDEAMUS - Carte de învăţătură, ediţia a 19-a, la Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti (21 - 25 noiembrie 2012); Salonul de Carte şi Presă Bucureşti, ediţia a XVIII-a, organizat de Amplus International la Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti (13-17 martie 2013); Târgul Naţional al Cărţii „Axix Libri” , ediţia a V-a, Galaţi, (22-26 mai 2013); Târgul de Carte „Gaudeamus”, ediţia a V-a, Mamaia, organizat de Radio România şi Radio Vacanţa Constanţa (11-15 august 2013); Târgul Internaţional GAUDEAMUS - Carte de învăţătură, organizat de Radio România, la Pavilionul Central Romexpo Bucureşti (20–24 noiembrie 2013). (Cornel Smeu, muzeograf – Serviciul Relaţii Publice, Daniela Puia Adelina, restaurator, şi Diana Coşarcă, muzeograf – Serviciul Relaţii Publice)

1.i. Autoevaluare activitate - personalul cu funcţii de conducere
Alături de evaluarea personalului MBR şi de autoevaluarea stadiului de implementare a standardelor de control intern/managerial - realizate semestrial prin fişe de evaluare şi respectiv chestionar de autoevaluare, autoevaluarea activităţii personalului cu funcţii de conducere este un instrument de management al calităţii care oferă, pe de o parte, managerului o imagine asupra performanţelor echipei, utilă pentru promovarea, stimularea personalului şi corectarea unor disfuncţionalităţi iar, pe de altă parte, oferă fiecărei persoane care se autoevaluează, o imagine a propriei activităţi şi un punct de pornire pentru propria analiză SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportuniţi şi riscuri) a prestaţiei sale.

Adăugăm aici autoevaluarea activităţii personalului cu funcţii de conducere din MBR, „5 realizări din ultimii ani”, prezentate de fiecare şef de secţie sau serviciu:

Dr. Valeriu Sîrbu, cercetător - director adjunct

(coordonator Secţiile Arheologie, Istorie şi Ştiinţele Naturii)

• 
  Asigurarea apariției anuale, cu un înalt standard științific, a revistei ”Istros”, în calitate de secretar științific. Revista, bilingvă, este inclusă în baze naţionale sau internaţionale de prestigiu (categoria „B”), atât de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România, cât şi de European Science Foundation – Standing Committee for the Humanities. Ca de fiecare dată, o parte din studiile şi articolele publicate aparţin arheologilor de la instituţia noastră.
  
• 
  Coordonarea activității de cercetare științifică, în calitate de secretar al Consiliului științific al MBR.
  
• 
  Președintele Comitetului de organizare al celui de-al 12-lea Congres Internațional de Tracologie, ce s-a desfășurat la Târgoviște, între 10-14 septembrie 2013. MBR a fost unul din organizatorii congresului. La această presigioasă manifestare științifică au participat circa 100 de cercetători, din 16 țări; de asemenea, principalul editor pentru două din volumele congresului.
  
• 
  Organizarea de sesiuni științifice la prestigioase congrese mondiale, de ex: The Seven World Archaeological Congress (WAC 7), desfășurat la Dead Sea (Jordania), între 13-18 ianuarie 2013 și Al XVII-lea Congres Mondial al Uniunii Internaționale de Științe Preistorice și Protoistorice (XVII UISPP Congress), de la Burgos, din 31 august-7 septembrie 2014.
  
• 
  În anii 2012-2014, 17 comunicări susţinute, unele în colaborare, la manifestări științifice internaționale și 24 de studii și articole publicate în reviste și volume de specialitate, în țară ori peste hotare.
  

Conf. univ. dr. Zamfir Bălan, cercetător - director adjunct

(coordonator Secţiile Artă, Etnografie, Memoriale)

• 
  Redeschiderea, cu un proiect expoziţional nou, a Casei Memoriale „Panait Istrati”
  
• 
  Redeschiderea, cu un proiect expoziţional nou a Centrului Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Edmond Nicolau”
  
• 
  Proiect expozițional pentru Casa Memorială „Fănuș Neagu” Grădiștea, jud. Brăila
  
• 
  Inaugurarea ciclului „Conferințele Analelor Brăilei”, serie nouă.
  

Vernescu Mariana, economist - contabil şef

• 
  Asigurarea aplicării măsurilor privind integritatea patrimoniului;
  
• 
  Întocmirea proiectului Bugetul anual de venituri și cheltuieli și, după aprobarea acestuia, urmărirea executării lui şi încadrarea cheltuielilor în limitele prevăzute la fiecare articol bugetar;
  
• 
  Monitorizarea execuției bugetare și a necesarului lunar de credite;
  
• 
  Urmărirea operațiunilor de încasări și plăți până la finalizarea lor și efectuarea lor la termen și încadrate în prevederile bugetare, contractuale și legale;
  
• 
  Urmărirea întreținerii și asigurarea funcționalității spațiilor și activității instituției;
  
• 
  Întocmirea și îndeplinirea programului anual de achiziții publice.
  

Dr. Stănică Pandrea, cercetător – şef Secţia Arheologie

• 
  Reorganizarea depozitelor secției, afectate de reabilitarea sediului muzeului și de marea inundație din 2013.
  
• 
  Începerea activității de constituire a Registrului – Inventar Digital
  
• 
  Cartarea siturilor arheologice de pe raza a circa 80% din comunele județului Brăila. Cartarea s-a făcut în urma unor cercetări de teren de tip survey.
  
• 
  Întocmirea studiilor istorice necesare întocmirii planurilor urbanistice pentru 17 comune și Municipiul Brăila
  
• 
  Realizarea de cercetări arheologice preventive în municipiul Brăila, în siturile arheologice Brăila – Orașul Vechi și Brăilița
  
• 
  Realizarea de cercetări arheologice preventive în județul Brăila, cu ocazia unor proiecte de investiții pe raza localităților Gemenele, Însurăței, Ulmu
  
• 
  Realizarea de cercetări arheologice sistematice în siturile de la Șuțești – Fortificație și Măxineni
  

Ghena Pricop, muzeograf - şef Secţia Istorie

• 
  Studierea patrimoniului oraşului Brăila şi redarea memoriei culturale a acestuia: efectuarea de cercetări de arhivă şi investigaţii de teren privind Comunitatea Evreilor din Brăila - în cadrul proiectului cultural „Greci, evrei, ruşi lipoveni, turci…Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, derulat de MBR. Rezultatele s-au materializat prin studii referitoare la evoluţia Comunităţii Evreilor din Brăila, integrarea membrilor acestora în viaţa economică şi culturală a oraşului şi o hartă a patrimoniului acestei comunităţi. În cadrul proiectului, la sediul MBR a fost organizată expoziţia Brăila, loc de confluenţe etnice.
  
• 
  În anul 2013 s-au împlinit 85 de ani de la naşterea fondatorului Muzeului de Istorie din Brăila, arheologul Nicolae Harţuche. A fost pregătit un moment omagial, desfăşurat în luna noiembrie, prilej pentru lansarea unui film documentar biografic. Realizarea acestui film a presupus, pe lângă examinarea documentelor din Fondul Nicolae Harţuche, efectuarea cercetărilor de teren la muzeele unde a lucrat în perioada anilor 1957-1960 (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia) şi refacerea traseelor arheologice de pe şantierele din Dobrogea (Gura Dobrogei, Cheia, Limanu, Medgidia), judeţul Vrancea (Valea Şuşiţei) şi judeţul Brăila (Brăiliţa, Lişcoteanca şi Siliştea).
  
• 
  Expoziţia In memoriam Nicolai Harţuche cuprinzând documente din fondul Nicolae Harţuche, obiecte personale precum şi o selecţie cu unele dintre cele mai valoroase piese descoperite de acesta la Brăiliţa şi Lişcoteanca a fost vernisată pe 12 noiembrie, la încheierea lucrărilor simpozionului omagial.
  
• 
  Participare la realizarea Proiectului Everyday trading, everyday living in Brăila, Romania, 100 years ago concretizat prin organizarea unei expoziţii foto-documentare care a prezentat printr-o selecţie de materiale ilustrative relevante forţa economică a oraşului şi portului Brăila în perioada 1830-1920 şi amprenta pe care activităţile comerciale portuare şi-a pus-o asupra vieţii cotidiene a oraşului. Textele însoţitoare materialului ilustrativ au fost orientate spre sublinierea multiculturalităţii Brăilei de acum 100 de ani. Proiectul a avut ca scop promovarea imaginii Brăilei într-un oraş european, Rotterdam, Olanda. Expoziţia a fost vernisată la Primăria din Rotterdam în data de 27 ianuarie 2014.
  
• 
  Pe linia constantă a promovării patrimoniului muzeal propriu în cadrul manifestărilor organizate de instituţii de profil din ţară, a fost realizat un film documentar având ca obiect colecţia de discuri din ebonită. Au fost selectate câteva editate între anii 1926-1939 de casa Columbia, avându-le protagoniste pe trei mari artiste aflate la modă în acea perioadă: Lucienne Boyer, Josephine Baker şi Maria Tănase. Filmul a fost prezentat la Festivalul Internaţional al Muzicii Mecanice, desfăşurat la Iaşi între 12-14 septembrie 2014. Discurile celor trei artiste au reprezentat şi tema comunicării publicate în Buletinul Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii “Ştefan Procopiu” Iaşi, nr. 8/2014.
  
• 
  În cadrul activităţii de creştere a patrimoniului muzeal, în anul 2014 a fost înregistrată donaţia dr. Constantin Poenaru, obţinută în anul 2013, compusă din 685 de piese: documente, cărţi şi fotografii de epocă privind familia boierilor Poenari din Oltenia, datate sec. XVIII-XX; documente, fotografii de epocă, filmul documentar privind patinoarul din Brăila realizat de studioul Zalewsky la sfârşitul anilor 40 ai secolului al XX-lea, constituite în fondul industriaşului brăilean Polydor Lykiardopol.
  

Dr. Nicolae Onea, cercetător - şef Secția de Științe ale Naturii

• 
  Revista științifică a secției - Journal of Wetlands Biodiversity (volumul 1 – 2011; volumul 2 – 2012; volumul 3 – 2013; volumul 4 – 2014);
  
• 
  Tipărirea a două volume științifice în anul 2014 (ca rezultat al activităților de cercetare);
  
• 
  Ziua Păsărilor (edițiile 2012, 2013, 2014);
  
• 
  BirdWatching (edițiile 2012, 2013, 2014);
  
• 
  Ciclul de conferințe pentru elevi Din lumea celor care nu cuvântă;
  
• 
  Îregistrarea patrimoniului secției (24.000 de piese) în baza de date electronică.
  

Dr. Maria Stoica, cercetător - şef Secţia Artă

• 
  Îmbogăţirea patrimoniului secţiei cu 369 de piese (sculptură, pictură, grafică, artă decorativă) şi a bibliotecii muzeului cu 2693 de titluri. (2012-2014)
  
• 
  Participarea la elaborarea “Atlasului istoric al oraşelor din România. Brăila” (2012-2013)
  
• 
  Studiul asupra comunităţii italienilor din Brăila. (2013-2014)
  
• 
  Iniţierea programelor: “Brăila înseamnă acasă”, “Vacanţa la muzeu”, “Veniţi la muzeu. Aduceţi copiii cu dumneavoastră”, “Aer. Apă. Artă”. (2013 - 2014)
  
• 
  Documentare istorice ale monumentelor de arhitectură sau ale clădirilor amplasate în centrul istoric al oraşului, asupra cărora se fac lucrări de reabilitare sau de restaurare. (2012-2014)
  

Gabriela Cloşcă, muzeograf - şef Secţia Etnografie

• 
  Obţinerea ofertei de donație a 2 (două) mari colecții. Acestea vor duce la mărirea considerabilă a patrimoniului etnografic al muzeului. Se așteaptă o decizie favorabilă din partea conducerii și a ordonatorului de credite.
  

Elena Ilie, muzeograf - şef Secţia Memoriale

• 
  Redeschiderea, cu proiect expoziţional nou (autori: Elena Ilie, Zamfir Balan) a Centrului Memorial “Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Edmond Nicolau”
  
• 
  Expoziţia Imaginea copilăriei în fotografii şi cărţi poştale, organizată la sediul Muzeului “Vasile Pârvan”, Bârlad (octombrie-noiembrie 2012); a inclus piese de cartofilie şi fotografii de epocă din colecţiile Secţiei Memoriale a MBR “Carol I”
  

Camelia Hristian, muzeograf - şef Serviciul Financiar Contabil şi Relaţii Publice

• 
  148.890 RON + 2500 euro - finanţare nerambursabilă câştigată pentru MBR (respectiv în 2009: 26.980 RON + 2500 euro; în 2012: 60.397 RON; în 2013: 24.813 RON; în 2014: 36.700 RON) din patru programe – două culturale şi două editoriale – finanţate de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi doi sponsori din Grecia şi Germania, concepute şi scrise de Camelia Hristian (asistent de proiect şi PR, în echipele de proiect) şi derulate de MBR, alături de alţi parteneri (inclusiv cu participare şi promovare internaţională). Manager de proiect: prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul MBR.
  
• 
  Înfiinţarea şi dezvoltarea Centrului Diversităţii Culturale; promovarea proiectelor culturale finanţate derulate. Centrul Diversităţii Culturale, un puternic instrument de promovare, a adus un plus de notorietate pentru MBR (121 apariţii în mass media din România, Grecia, Israel, Australia, Canada, Franţa; numeroase personalităţi din România şi din străinătate care au participat la evenimente culturale ale MBR, corespondenţă cu brăileni din diaspora, cu urmaşii unor personalităţi ale etnicilor brăileni care trăiesc în alte ţări, cu diferite organizaţii culturale ale minorităţilor etnice din România şi din străinătate; crearea bazelor de date ale centrului – care includ şi informaţii şi imagini inedite, provenite din colecţii de familie, despre istoria Brăilei; realizare interviuri; întemeierea mediatecii centrului – care include donaţii - respectiv 107 volume şi filme documentare şi un bogat fond de periodice - de la comunităţi etnice, edituri, persoane private).
  
• 
  Co-editor pentru volumele: “Un grec, doi greci, trei greci… Brăila”, editori Camelia Hristian, Ghena Pricop (figurează în catalogul colectiv al bibliotecilor şi centrelor de documentare pentru învăţământul superior şi cercetare SUDOC - al Agenţiei Bibliografice de Învăţământ Superior ABES al Franţei şi poate fi accesat on-line, precum şi în lista de referinţe bibliografice despre grecii din România „Hellenism in Romania”) şi „... Greci, evrei, ruşi lipoveni, turci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului Brăila”, editori Camelia Hristian, Ghena Pricop, Evdochia Smaznov (figurează şi poate fi accesat on-line în MULTICULT, Galeria muzeală virtuală a minorităţilor din România, realizată de Institutul Naţional al Patrimoniului). Cele două volume în limba română au tiraje epuizate şi au primit numeroase mesaje de apreciere. Corector şi DTP pentru volumele „One Greek, Two Greeks, Three Greeks... Brăila. Reactivating the Cultural Memory of Brăila. The Greek Community: A Case Study”. Editors: Camelia Hristian, Ghena Pricop și „… Greeks, Jews, Lipovan Russians, Turks ... Brăila. Awakening the City’s Cultural Memory”. Editors: Camelia Hristian, Ghena Pricop, Evdochia Smaznov. Pentru programul cultural “Greci, evrei, ruşi lipoveni, turci … Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului”, finanţat de AFCN, am primit, în 2013, Diploma de onoare - în cadrul Galei Premiilor Culturale Brăilene, ediția a II-a, organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Brăila, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului şi al Clubului „Rotary” Brăila.
  
• 
  Editor pentru website-ul MBR www.muzeulbrailei.ro care a înregistrat un număr mare de vizitatori, în perioada 2012-2014: 255.694 pagini vizitate, 52.615 vizite din România (din Bucureşti şi 42 judeţe) plus alte 94 ţări.
  
• 
  Editor pentru contul „Muzeul Brailei” pe Facebook – unde sunt promovate constant (inclusiv în afara programului de lucru) activitatea, evenimentele şi publicaţiile tipărite la Editura „Istros”, precum şi istoria, cultura oraşului Brăila, personalităţile culturale şi obiectivele turistice din judeţul Brăila. Contul de Facebook „Muzeul Brailei” (creat în februarie 2011) are 5000 de prieteni şi 1440 suscribers din: România şi alte ţări la care se adaugă 1534 de persoane care urmăresc pagina „MBR” pe Facebook (creată în 2014). În perioada 2012-2014 am postat pe contul „Muzeul Brailei”: 11.715 fotografii din arhiva MBR, mii de texte, 1.408 filme documentare, apariţii la TV, link-uri către website-uri, imagini FB şi Youtube. Contul “MBR” înregistrează mii de aprecieri.
  

Rozalia Pîrlitu, analist programator - şef Serviciul Editura „Istros”

• 
  Membru în echipa programului cultural „... Greci, evrei, ruși lipoveni, turci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale a orașului Brăila”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, derulat de MBR, alături de alţi parteneri (25 iulie – 25 noiembrie 2012)
  
• 
  Membru în echipa programului editorial, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, derulat de MBR, în cadrul căruia au fost editate volumele: Mihai Maxim, Brăila otomană. Materiale noi din arhivele turceşti. Registre de recensământ din sec. XVI (250 pagini) şi Mihai Maxim, O istorie a relaţiilor româno-otomane cu documente noi din arhivele turceşti. Vol. II. De la Mihai Viteazul la fanarioţi (1601-1711/1716) (550 pagini). (12 iulie-12 noiembrie 2013)
  
• 
  Membru în echipa programului editorial, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, derulat de MBR, în cadrul căruia s-au editat volumele: Ion Burlacu, Mita (rüşvet-ul) în relaţiile româno-otomane (1400-1821), (250 pagini) şi Ionel Cândea, Mănăstirea Măxineni,Vol. II. Documente (350 pagini) (10 iulie-10 noiembrie 2014)
  
• 
  Pregătirea materialelor şi corectură pentru Contribuţii privind istoria oraşelor,Vol. XIII, Atlas istoric al oraşelor din România,Seria B, Ţara Românească, Fascicula 3, Brăila; coordonatori: Ionel Cândea, Dan Dumitru Iacob, sub egida Academiei Române, Comisia de Istorie a Orașelor din România, Brăila, Editura Istros a MBR, 2013, 44 p. + 33 pl. Autori: Ionel Cândea, Maria Stoica;
  

* realizarea prezentării la lansarea Atlasului istoric la Brăila

• 
  DTP și realizare coperți pentru volumele din seria „Teze de doctorat”
  
• 
  Realizare coperți pentru volumele din seria „Florilegium”, realizate în colaborare cu Editura Academiei.
  

B.2. Analiza misiunii actuale a instituţiei: ce mesaj poartă instituţia, cum este percepută, factori de succes şi valorizare socială, aşteptări ale beneficiarilor.

MBR, în temeiul Legii nr. 311/2003, a muzeelor şi colecţiilor publice, republicată cu modificările şi completările ulterioare, este un muzeu de importanţă judeţeană şi funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Brăila ca muzeu de drept public.

Finanţarea MBR se realizează din venituri proprii şi/sau din subvenţiile acordate de la Bugetul de Stat prin bugetul Consiliul Judeţean Brăila.

Conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare actualmente în vigoare (Hotărârea 76 a Consiliului Judeţean Brăila din 26 iunie 2014) misiunea instituţiei este astfel definită: „MBR este o instituţie publică de cultură, având ca activitate principală gestionarea şi valorificarea bunurilor de patrimoniu cultural mobil păstrate în colecţiile sale (ce se îmbogăţesc permanent prin achiziţii, donaţii şi cercetări arheologice), dar şi cercetarea-dezvoltarea în domeniul ştiinţelor umaniste (istorie şi arheologie, artă etc.). Luând în considerare faptul că MBR deţine cele mai valoroase bunuri istorico-arheologice de patrimoniu cultural mobil din judeţ, misiunea sa se adresează deopotrivă specialiştilor, dar şi publicului larg. astfel, instituţia colecţionează, conservă, cercetează şi expune, în scopul cunoaşterii şi educării, mărturii materiale legate în special de istoria teritoriului sud-estului României, inclusiv a judeţului Brăila. Activităţi specifice de cercetare-dezvoltare preced în chip firesc expunerea şi valorificarea muzeală a patrimoniului păstrat în colecţiile MBR. Sloganul MBR este „Un viitor pentru trecutul nostru!”

Faţă de actuala formulare a misiunii instituţiei care ar putea fi regăsită la orice muzeu local, consider necesară regândirea şi reformularea misiunii instituţiei care să reflecte prezentul şi viitorul MBR ca muzeu regional al României. Nu poţi face mai mult dacă nu îţi propui mai mult. Reformularea misiunii muzeului consider că este cât se poate de oportun să fie dezbătută cu întregul colectiv şi asumată.

Deasemenea va trebui completată pe viitor şi aria mai largă a domeniilor de cercetare: etnografie şi artă populară, ştiinţele naturii, personalităţile zonei – ale Brăilei în special.

Viitoarea organizare regională a României pe de o parte şi moştenirea istorică şi culturală lăsată prin programul „Analelor Brăilei” de creare a unui Institut al Dunării la Brăila vor trebui avute în vedere şi transformate într-un obiectiv serios pe această linie.
Concluzii

În ciuda faptului că MBR a înregistrat numeroase succese în activitatea de cercetare şi punere în valoare a acestuia, este imperios nevoie de asumarea unor funcţii şi roluri noi, în raport cu cerinţele comunităţii.

Între problemele acute se numără schimbarea mentalităţii personalului în legătură cu funcţiile de bază ale muzeului şi etica meseriei.

Este nevoie de aplicarea unor metode eficiente de gestionare a potenţialului creator al angajatului, ca şi de identificarea potenţialilor colaboratori, în scopul de a elimina imobilismul sau inadecvarea la sarcinile specifice muncii la muzeu.

Personalul MBR va trebui să-şi ridice continuu gradul de pregătire profesională şi de specializare în domeniile necesare.

În acelaşi timp, trebuie să ajungă să gândească în termeni de eficienţă economică dezvoltarea instituţiei şi a programelor MBR.

Personalul va trebui să asume spiritul concurenţial şi autodepăşirea, pentru ca proiectele şi programele să se ridice la nivelul calitativ pe care noi îl pretindem.

Oferta pe care muzeul o face publicului este problema crucială a muzeului contemporan, inclusiv a MBR. Ea trebuie să fie cât se poate de diversificată, pentru a atinge toate segmentele potenţiale ale publicului.

MBR va trebui să lupte în continuare pentru a-şi desăvârşi imaginea de brand cultural al Brăilei.

În contextul perspectivei economice previzibile, misiunea primordială a managerului instituţiei este aceea de a folosi eficient resursele financiare, materiale, umane şi informaţionale, pentru a obţine cu costuri cât mai reduse, rezultate maxime.

Principalele direcţii de schimbare a misiunii MBR pe care le propun sunt următoarele:

1. Reconsiderarea sferei de responsabilitate de la una judeţeană la una regională cu specială privire asupra Dunării de Jos. MBR va promova o viziune europeană asupra istoriei şi civilizaţiei Dunării de Jos.

2. Extinderea şi diversificarea patrimoniului administrat înţelegând, în primul rând asumarea responsabilităţii în zona patrimoniului cultural imobil şi a celui imaterial.

3. Echilibrarea şi diversificarea cercetării, inclusiv a celei arheologice, dar mai ales echilibrarea acesteia pe toate secţiile MBR.

4. Promovarea permanentă a identităţii şi multiculturalismului oraşului port Brăila dar şi al patrimoniului cultural pe care îl gestionează MBR.

Relativ la modul concret prin care urmează să fie îmbunătăţită activitatea MBR, consider că trebuie avute în vedere următoarele direcţii pentru îndeplinirea misiunii MBR:

1. 
   Inițiativa – la care vom chema și alte muzee – indiferent de mărime și importanță – de a amendaconceptul de realizare de venituri – respectiv schimbarea statutului de instituție subvenționată cu cel de instituție bugetată, va și bibliotecile.
   
2. 
   Pregătirea depozitelor pentru secţiile Artă, Arheologie, Istorie, Memoriale în conformitate cu cerinţele muzeologiei şi muzeotehniei sec. XXI.
   
3. 
   Realizarea demersurilor pentru obţinerea şi amenajarea unui spaţiu necesar pentru expoziţia de bază şi depozitele secţiei Etnografie.
   
4. 
   Realizarea demersurilor pentru reabilitarea clădirii Secţiei de Ştiinţele Naturii din Parcul Monument şi a realizării pe lângă aceasta a unei Grădini Botanice.
   
5. 
   Punerea în valoare a colecţiilor MBR către un public cât mai variat, în primul rând prin expoziţii virtuale şi expoziţii la alte muzee din ţară.
   
6. 
   Dezvoltarea strategiilor privind activităţile de marketing, relaţii publice şi educaţionale ale MBR şi încheierea de noi parteneriate cu organizaţii din ţară şi străinătate.
   
7. 
   Cercetarea permanentă prin sondaje a publicului pentru cunoaşterea evoluţiei nevoilor culturale şi preferinţelor de loisir şi promovarea prin mesaje şi canale adecvate în funcţie de caracteristicile diverselor segmente de public-ţintă.
   
8. 
   Adaptarea programului de vizitare la nevoile reale ale publicului.
   
9. 
   Dezvoltarea website-urilor MBR şi a conturilor „MBR” pe Facebook
   
10. 
    Dezvoltarea parteneriatelor cu unităţi de învăţământ şi organizaţii educaţionale.
    
11. 
    Păstrarea rolului important al cercetării şi legarea mai strânsă de finanţare, cercetarea arheologică – respectarea legii – creșterea veniturilor
    
12. 
    Dezvoltarea şi conservarea bazelor de date şi imagini foto-video
    
13. 
    Reevaluarea patrimoniului muzeal după elaborarea normelor de către Comisia de specialitate a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
    
14. 
    Aplicarea cu consecvenţă a normelor de conservare şi restaurare a patrimoniului mobil la toate secţiile MBR.
    
15. 
    Întărirea măsurilor de pază şi protecţie la toate secţiile MBR, inclusiv la toate depozitele secţiilor.
    
16. 
    Redimensionarea personalului în funcţie de volumul şi structura patrimoniului dar şi de gradul de dificultate al lucrărilor de efectuat;
    
17. 
    Analiza nevoilor de formare şi specializare a salariaţilor şi trimiterea acestora la cursuri ce ţin de activitatea muzeală sub toate formele şi aspectele.
    
18. 
    Scrierea de proiecte de finanţare pentru linii de finanţare diverse pentru accesarea de fonduri nerambursabile.
    

C. ANALIZA ORGANIZĂRII INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI DE RESTRUCTURARE ŞI/SAU DE REORGANIZARE DUPĂ CAZ
C.1. Analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente
MBR îşi desfăşoară activitatea în cadrul legal oferit cu precădere de legislaţia culturală adoptată în România precum şi a legislaţiei ce are în vedere administraţia publică locală, a celei financiare, etc.

Astfel Ordonanţa de Guvern nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic Legea 182/2000 privind patrimoniul cultural mobil, Legea 311/2003 privind muzeele şi colecţiile publice, cu modificările ulterioare şi diversele norme de aplicare întregesc acest cadru.

În ceea ce privesc reglementările interne, atât Regulamentul de Organizare şi funcţionare cât şi Regulamentul de Ordine Interioară au fost alcătuite încă din 1990, apoi au suferit modificări pe parcurs, ultima dată în anul 2012.

Astfel Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a MBR a fost aprobat de Consiliul Judeţean Brăila prin Hotărârea 76/26 iunie 2014.

În aceste condiţii nu credem că se impune o actualizare a acestor norme din ROF MBR.
C.2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi/sau ale actelor normative incidente
În cele ce urmează propun păstrarea structurii decizionale în vigoare.

Managerul se sprijină pe Consiliul de administraţie alcătuit, conform ROF, din cei doi directori adjuncţi, contabilul şef şi o personalitate cultural ştiinţifică din afara instituţiei muzeale.

Managerul are în subordine directă doi directori adjuncţi şi un contabil şef iar la nivelul următor şase şefi de secţii (Secţia Arheologie; Secţia Istorie; Secţia Ştiinţele Naturii; Secţia Artă; Secţia Etnografie; Secţia Memoriale) şi doi şefi de servicii (Serviciul Financiar Contabil şi Relaţii Publice; Serviciul Editura „Istros”).

Consiliul ştiinţific al instituţiei este alcătuit de cercetătorii ştiinţifici de grad I din MBR precum şi două personalităţi ştiinţifice din afara instituţiei, de regulă de grad academic.

Promovarea personalului în funcţiile de conducere se face ţinând cont de condiţiile de studii, dar şi de calităţile manageriale şi umane, care trebuie să impună autoritate morală şi profesională.

Personalul trebuie să urmeze cu stricteţe programele obligatorii de pregătire şi perfecţionare.

Într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat ROF-ul MBR va trebui să prevadă şi crearea unor funcţii onorifice neremunerate, pentru personalul pensionat sau pentru specialiştii de prestigiu din domeniul muzeografiei, arheologiei, istoriei, culturii, ecologiei etc.
C.3. Funcţionarea instituţiilor delegării responsabilităţilor
Între anii 2012 – 2014 Consiliul de Administraţie şi Consiliul Ştiinţific s-au întrunit după cum urmează:

	2012	2013	2014
Consiliul de administraţie	7	6	5
Consiliul ştiinţific	2	1	4

Cel mai adesea Consiliul de Administraţie este cel mai solicitat.

Propun pentru un viitor ROF al MBR să se ia în seamă propunerea şi unui Consiliu director, o structură de conducere eficientă, alcătuit din manager, cei doi directori adjuncţi şi juristul instituţiei. Astfel:

Consiliul director ar urma să se întrunească săptămânal iar Consiliul de Administraţie o dată pe lună.

În cazul Consiliului Ştiinţific cred că o întrunire pe semestru este suficientă şi acum şi pe viitor.

Se impune ca măcar o dată pe an să existe o reuniune între conducerea MBR şi partenerii săi. Aici am în vedere în primul rând Inspectoratul Judeţean de Învăţământ, directorii unor şcoli sau licee, precum şi managerii sau preşedinţii altor organizaţii ce s-au distins prin acţiuni comune cu MBR.

C.4. Analiza nivelului de perfecţionare a personalului angajat. Propuneri privind cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului.

În anul 2012 au participat la cursuri de formare şi instruire profesională un număr de 5 salariaţi. Aceşti au obţinut atestate în: conservator bunuri culturale şi sistem contral managerial. În anul 2013 au participat la cursuri de formare şi instruire profesională un număr de 10 salariaţi. Aceşti au obţinut atestate în: manager de proiect, expert achiziţii publice, bibliotecar, conservator bunuri muzeale şi fochist. În 2014 au participat la cursuri de formare şi instruire profesională un număr de 5 salariaţi. Aceşti au obţinut atestate în: formator, conservator patrimoniu muzeal şi manager activităţi economice în muzee.

În perioada 2012-2014 au obţinut titlul de doctor în ştiinţe 4 specialişti.

În general aproape toţi salariaţii cu funcţii de execuţie şi specialişti într-un domeniu sau altul la MBR au fost încurajaţi să urmeze – după caz – cursuri de specializare, masterate sau doctorate.

Având în vedere faptul că este necesară obţinerea mai multor calificări de către personalul MBR pentru a putea prelua o parte din sarcinile celor ce se pensionează, consider că este necesar şi în perioada 2015 – 2019, ca practica trimiterii angajaţilor la cursuri de perfecţionare să continue, urmând să se acorde prioritate celor de pregătire în domeniile specifice muzeului: conservare, restaurare, muzeografie, dar se are în vedere şi perfecţionarea celorlalte categorii de personal: manager/asistent relaţii publice şi comunicare, manager de proiect, manager financiar-contabil, perfecţionarea unei persoane responsabile de achiziţiile publice, perfecţionarea personalului din cadrul compartimentului financiar-contabil-salarizare.

Trebuie precizat că MBR întâmpină dificultăţi serioase, care îi afectează buna funcţionare, atât în privinţa activităţilor cu publicul, cât şi în privinţa celor referitoare la buna administrare a patrimoniului cultural (protecţie, întreţinere, conservare, restaurare) din cauza lipsei personalului. Un minim necesar de personal include: muzeografi: 4; conservatori: 2; restauratori: 2; supraveghetori: 4.

O analiză mai serioasă a necesarului de personal, conform propunerilor şefilor de secţii şi servicii ar fi următoarea:

Secţia Arheologie

• 
  Necesar angajare personal:
  

• 
  2 arheologi
  
• 
  2 restauratori
  

• 
  Necesar perfecţionare personal:
  

• 
  Cursuri artă fotografică pentru toți arheologii și conservatorii secției. (Notă: La Școala de Arte ”Vespasian Lungu” din Brăila se organizează cursuri cu durata de 2 ani, iar taxa de școlarizare este de 300 lei/an).
  
• 
  Cursuri pentru învățarea programelor de prelucrarea digitală a imaginilor pentru toți arheologii și conservatorii secției. (Notă: La Școala de Arte ”Vespasian Lungu” din Brăila se organizează cursuri cu durata de 2 ani, iar taxa de școlarizare este de 300 lei/an).
  
• 
  Cursuri de topografie. (Notă: Un expert topograf poate să țină cursuri la sediul Muzeului, ori pe teren, plata fiind de 50 lei/oră)
  

Secţia Istorie

• 
  Necesar angajare personal:
  

• 
  1 conservator
  
• 
  1 restaurator hârtie (dat fiind fondul foarte mare de obiecte din acest material: documente, carte, presă, fotografii).
  

Secția de Științe ale Naturii

• 
  Necesar angajare personal:
  

2 biologi: un botanist (pentru colecția de botanică) și un zoolog (pentru domeniul zoologia nevertebratelor).

• 
  Necesar perfecţionare personal:
  

• 
  Curs de conservare pentru conservatorul secției;
  
• 
  Curs de muzeologie (dacă se fac angajări).
  

Secţia Etnografie

• 
  Necesar angajare personal:
  

• 
  1 gestionar custode sală
  
• 
  1 documentarist
  

Secţia Arta

• 
  Necesar angajare personal:
  

• 
  1 muzeograf
  
• 
  1 conservator lemn
  

Serviciul Financiar Contabil şi Relaţii Publice

• 
  Necesar angajare personal:
  

• 
  1 muzeograf - pedagogie muzeală (pentru activităţi educaţionale la Centrul Diversităţii Culturale şi documentare), bun utilizator computer (pentru conservare arhive digitale)
  
• 
  1 specialist scriere proiecte de finanţare
  
• 
  1 operator foto-video
  

• 
  Necesar perfecţionare personal:
  

• 
  Curs manager de proiect pentru şeful serviciului
  
• 
  Cursuri pentru perfecţionarea personalului financiar-contabil-salarizare şi achiziţii publice.
  

Pentru perfecţionarea personalului se va ţine cont şi de oferta de cursuri organizate de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală Bucureşti şi se vor analiza necesitatea şi posibilităţile de participare a personalului MBR la aceste programe de perfecţionare, în limitele bugetare prevăzute.
D. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI

PENTRU PERIOADA 2012-2014
Diagnosticul financiar este rezultatul analizei financiare a instituţiei care presupune parcurgerea unor etape şi utilizarea unor metode şi procedee pentru realizarea obiectului ei. Prin diagnostic se fixează punctele tari şi punctele slabe în domeniul de activitate al instituţiei, ceea ce permite stabilirea măsurilor de reabilitare.

Evaluarea financiară a stării de fapt a instituţiei trebuie să preceadă orice investigare a complexului de factori (comerciali, tehnologici, umani, manageriali, juridici) ce conduc la starea actuală.

Concluziile privind rezultatele financiare şi evoluţia lor în timp sunt principalele semnale ce pot orienta operativ şi eficace cercetările şi interpretările ulterioare.