Proiect la chimie cuprins amine biogene

Proiect la chimie

CUPRINS

• Amine biogene:

• a)Definitie

• b)Clasificare

• c)Rol fiziologic in corpul uman

• d)Prezenta aminelor in corpul uman

• e)Interventia omului in evitarea contactarii unor boli produse de unele amine

Aminele biogene se formeaza prin decarboxilare

• Aminele biogene se formeaza prin decarboxilare

• enzimatica în timpul proceselor tehnologice, sau a pastrarii

• materiilor prime si produselor alimentare, în special sub

• efectul germenilor Costridium.

• Sunt definite ca fiind o grupa de substante chimice formată

• din:

• - diferite amine, ca de exemplu: histamina, dopamina, feniletilamina, serotonina, triptamina, tiramină, spermina, spermidina;

• - derivati ai aminoacizilorbazici, ca de exemplu: derivati ai argininei, histidinei si lizinei;

• - derivati ai aminoacizilor aromatici, ca de exemplu: derivati ai fenilalaninei, triptofanului si ai tirozinei.

DOPAMINA

• Dopamina a fost pentru prima oară sintetizată de George Barger în 1910 cu ajutorul

• colegului său James Ewens, la laboratoarele Wellcome din Londra[1]. A fost

• denumită dopamină deoarece este o monoamină, iar precursorul său sintetic este

• 3,4-dihidroxyphenilalanină (L-DOPA). Funcția dopaminei ca neurotransmițător a

• fost identificată pentru prima oară în 1958 de către Arvid Carlsson și Hillarp Nils

• Åke de la Laboratorul de Chimie Farmacologică a inimii, din Suedia.

Functiile dopaminei

• Dopamina are mai multe functii si roluri

• printre care:

• Reglare umorala (functie antidepresiva, timostabilizarea comportamentala, motivare si recompensa)

• Functie cognitiva(rol imortant in memorizare, atentie, concentrare si invatare)

• Functie neuroendocrina(inhibarea productiei de prolactina, din acest motiv dopamina mai este supranumita in literatura de specialitate si Prolactin-inhibiting sau Prolactostatin.

Serotonina , Endorfoina ,Ciocolata si Fericirea

• Serotonina , Endorfoina ,Ciocolata si Fericirea

• Cercetatorii americani Hammer si Lykken sustin ca misterul fericirii are de-a

• face cu chimia. Mai precis, cu chimia corpului nostru. Fiecare om vine pe lume

• cu un numar de receptori ai fericirii, continuti in zestrea sa genetica, acestia

• asteaptand sa fie ‘hraniti’ cu endorfine si serotonina. Cand receptorii au primit o

• cantitate indestulatoare din acestia, psihicul atinge cote maxime.

• Serotonina si endorfina reprezinta doua substante cu metabolisme strans legate intre

• ele, care se influenteaza reciproc si a caror cantitate e controlata de creier.

• Serotonina este un monoaminotransmitator sintetizat la nivelul unor neuroni din

• Sistemul nervos central, la nivelul celulelor enterocromafine sau plachetelor, care are

• un rol important in producerea somnului, în procese mintale şi afective, în funcţii

• motorii, în termoreglare, în reglarea presiunii arteriale, în actul vomei, în funcţii

• hormonale. Este produs din triptofan si i s-a identificat un rol important in producerea

• depresiei, daca se gaseste in cantitate scazuta. E numit si ‘hormonul fericirii’ si unii

• sustin ca e implicat in ‘chimia dragostei’.

Iata cum influenteaza endorfina si serotonina starea de spirit a

• Iata cum influenteaza endorfina si serotonina starea de spirit a

• indivizilor. Producerea de endorfine variaza de la o persoana la alta.

• Endorfinele sunt eliberate in prezenta luminii puternice, a anumitor

• alimente(ciocolata, ardei iuti (cu lor componenta numita capsaicina ce

• determina acea senzatie de durere) ) , in cadrul exercitiilor fizice, in

• timpul rasului, in cadrul stresului sau activitatilor sexuale.

• Multi sufera de ceea ce ar putea fi denumit ‘dependenta de endorfine’

• si au tendinta la exercitii fizice intense, pot avea multiple tatuaje si

• piercinguri sau isi pot provoca singuri taieturi care nu fac altceva decat

• sa declanseze eliberarea de endorfine.

• Mancarea are un rol colosal in cadrul psihicului. Cercetarile in domeniu

• au aratat ca productia de endorfine este intensificata prin consumul

• unor alimente bogate in grasimi si zahar(apare asa zisa ‘sugar rush’)

• Se prea poate sa tanjesti dupa alimente precum ciocolata, tocmai

• datorita continutului ridicat de grasimi si zahar pe care il contin(creierul

• are nevoie de aceste componente esentiale si prin depresia si

• somnolenta care apar te ‘obliga’ sa consumi exact ceea ce are el

• nevoie). Dar pe langa acestea , in ciocolata intalnim o substanta –

• feniletilamina - care favorizeaza eliberarea endorfinelor.

In ceea ce priveste serotonina lucrurile par si mai interesante.

• In ceea ce priveste serotonina lucrurile par si mai interesante.

• Probabil ca nu este o simpla coincidenta faptul ca atunci

• cand te simti stresat sau suparat simti o nevoie acerba de

• dulciuri. Mancarea bogata in carbohidrati produce o

• crestere a concentratiei de triptofan (un aminoacid

• precursor serotoninei si un tranchilizant natural). Asadar, o

• masa bogata in carbohidrati induce un sentiment de calm,

• pace si satisfactie, deoarece sporeste productia de serotonina in creier.

• Insa, consumul carbohidratilor simpli in locul celor complecsi poate

• avea un efect de moment. Te vei simti in plina forma, insa starea

• aceasta va fi una de scurta durata, deoarece nivelul insulinei va scadea

• conducand la pierderea energiei, la depresie sau "concentratie scazuta

• de zahar". Daca te gandesti ca o alta cantitate de zaharuri te va ajuta

• sa iti revii, ia-ti gandul! Nu va face decat sa inrautateasca si mai mult

• starea ta!

Serotonina e implicata si in depresia si senzatia de somnolenta

• Serotonina e implicata si in depresia si senzatia de somnolenta

• asociata cu trezitul mult prea tarziu, printr-un mecanism extrem de

• simplu : cand soarele apune serotonina e transformata in melatonina,

• la rasaritul soarelui acest proces se opreste(numai daca esti treaz).

• Legatura intre productia de serotonina si alternanta zi-noapte explica

• de ce oamenii se pare ca sunt mai fericiti in timpul verii(datorita duratei

• mai mari a zilei).

• Consumul de legume si produse pe baza de cereale determina si el

• depresie. Vegetalele sunt bogate in cadmiu(ce provin in mare parte din

• randul ingrasamintelor), cadmiu determinand scaderea nivelelor de

• serotonina. De aceea, cei care consuma frecvent aceste produse nu

• sunt deseori ‘'shiny happy people'.

• Vitamina B3 , in cantitate mica, duce si ea la deficienta la nivelul

• productiei de serotonina,pentru ca ajuta la transformarea triptofanului in

• serotonina.

• In concluzie, se pare ca aproape toate dorintele noastre au la baza

• nevoi complexe ale organismului si e mai mult vorba de ‘chimie’ decat

• pura intamplare,conform principiului :’Nimic nu e intamplator !’(nici

• macar un consum ‘inocent’ de ciocolata)

Lizina

• Multe persoane sufera in timpul iernii aparitia unui sindrom care afecteaza in

• special mainile (inflamarea si/sau inrosirea incheieturilor de la degete, dureri,

• anchilozarea degetelor, uscarea pielii de pe maini). Acest sindrom este in

• majoritatea cazurilor cauzat de o lipsa de Lizina.

• Lizina asigura absorbtia adecvata a calciului si participa la formarea

• colagenului (componente esentiale ale oaselor, cartilajelor si tesutulurilor

• conjunctive), anticorpilor, hormonilor printer care si Hormonul Uman de Crestere

• (HGH) precum si a enzimelor. Deficitul de lizina conduce laoboseala, incapacitate de

• concentrare, iritabilitate, retardarea cresterii la copii, caderea parului, anemie si

• probleme de reproducere.

• L-Lizina se foloseste cu success in combinatie cu alte nutraceutice pentru

• tratarea infectiei cu Herpes Simplex (L-Lizina face parte si din protocolul nostru anti

• herpes HERPOX).

• L-Lizina este o componenta importanta a produselor de stimulare a secretiei de

• Hormon Uman de Crestere (HGH) in protocoalele anti-imbatranire L-Lizina trateaza foarte efficient degeraturile.

Iata o lista completa ce ne arata functiile Lizinei:

• Iata o lista completa ce ne arata functiile Lizinei:

• - creste rezistenta la infectiile virale herpetice bucale si genitale

• - vindeca leziunile bucale si genitale provocate de virusul herpetic

• - imunostimulator

• - stimuleaza cresterea oaselor copiilor

• previne osteoporoza – imbunatateste absorbtia calciului la nivel digestiv si impiedica

• eliminarea lui prin urina

• - stimuleaza productia de hormoni, enzime, anticorpi si colagen (substanta necesara pentru refacerea tesuturilor osoase, piele, tendoane, cartilaje si dupa interventii chirurgicale)

• - reduce nivelul colesterolului si al trigliceridelor

• - ajuta la producerea de carnitina care participa la transformarea acizilor grasi in energie

• - stimuleaza producerea factorului uman de crestere

• - antianemic: mentine numarul de eritrocite si nivelul de hemoglobina in sange

• - reduce oboseala musculara

• - previne aparitia litiazelor renale

• - previne si stopeaza cefaleea, vertijurile, greata, voma

• - previne leucopenia - scaderea numarului de globule albe (leucocite) din sange

• - reduce caderea parului

• - reduce iritabilitatea, depresia, stresul si induce starea de bine, controleaza hiperactivitatea copiilor, regleaza somnul (intra in componenta triptofanului, aminoacid din care creierul produce neurotransmitatorul serotonina)

• - inlatura deficientele aparatului de reproducere

• - benefica in hipotiroidism

• - regleaza pH-ul organismului (mentine echilibrul acid-alcalin in organism)

Tirozina

• Acid aminat neindispensabil, sintetizat de catre organism pornind de la

• un alt acid aminat, fenilalanina. Tirozina intra in constitutia proteinelor. Pe de alta

• parte, ea participa la importante reactii chimice: este un precursor al melaninei

• (pigment al pielii), al unor substante care joaca un rol in transmisia influxului

• nervos (dopamina,noradrenalina) si ai hormonilor glandei tiroide. In mod

• normal, nivelul sangvin al tirozinei este cuprins intre 20 si 85 micromoli (adica

• intre 3,6 si 15,4 miligrame) pe litru la subiectii mai mari de 2 ani, intre 35 si 75

• micromoli (adica intre 6,3 si 13,6 miligrame) pe litru la copiii sub 2 ani. Se

• intampla ca, la nou-nascuti, nivelul sangvin al tirozinei sa depaseasca aceste

• valori, dar este vorba de un fenomen temporar si nu patologic, legat de o

• imaturitate enzimatica.

• Patologie - Principalele patologii legate de tirozina sunt enzimopatiile, bolile

• ereditare cauzate de un deficit in unele enzime care transforma tirozina,

• provocand acumularea ei in organism. Unele patologii sunt comune tirozinei si

• fenilalaninei (fenilcetonurie). Altele sunt specifice, ca albinismul, alcaptonuria

• sau tirozinemiile

Cadaverina si Putresceina

• Alte amine biogene sunt cadaverina si putresceina

• rezultate prin degradarea sub influenta

• microorganisme a lizinei si respectiv ornitinei.

• Aminele biogene sunt substante chimice care, în

• general, în organismul uman pot avea atât efecte

• pozitive, cât si negative. Totul depinde de originea

• lor, de tipul si de doza în care se afla. În natura,

• aminele biogene sunt raspândite, atât în regnul

• vegetal, cât si în cel animal, precum si în

• microorganisme.

Rol fiziologic

• In afara de rolul lor in formarea proteinelor , anumiti aminoacizi indeplinesc in organismul animal unele

• functiuni fiziologice specifice sau sunt precursori ai unor compusi cu rol esential in functionarea

• organismului. Glicocolul este precursor al sarcosinei (N-metilglicocol) si al creatinei (guanidino-

• sarcosina) , care sub forma fosfatului , fosfocreatina sau acidului creatinfosforic , constituie rezerve de

• energie ale organismului.

•  Energia necesara contractiei muschiulare este furnizata de acidul adenosintrifosforic (ATP) care trece

• in ADP si fosfat anorganic , proces catalizat de miosina . Refacerea acidului adenosintrifosforic din

• ADP si fosfat anorganic se face pe socoteala energiei furnizate de glicoliza . Acest proces fiind lent ,

• intr-un muschi suprasolicitat , refacerea ATP-ului necesar unei noi contractii muschiulare se face pe

• socoteala acidului creatinfosforic care cedeaza restul de fosfat bogat in energie acidului

• adenosindifosforic , trecind in creatinina , care se elimina prin urina.

•                

•   Acizii asparagic si glutamic iau parte la reactiile de transaminare . Ornitina si arginina (guanidino-ornitina) au un rol

• important in eliminarea amoniacului provenit prin degradarea aminoacizilor , sub forma de uree in organismul animal .

•   Sinteza ureei are loc in ficat . Ornitina fixeaza NH3 si CO2 , enzimatic , dind citrulina care cu o noua molecula de

• NH3 trece in arginina. Arginina este apoi hidrolizata de arginaza in uree si cruitina .

•  Tiroxina este un hormon care se gaseste in glanda tiroida , alaturi de diiodtirosina .

•   Iodul din alimente este fixat in glanda tiroida care contine un sistem enzimatic capabil sa oxideze ioni

• de iod la iod elementar . Lipsa iodului in organismul animal duce la o scadere a facultatilor mintale

• (cretinism) ; excesul de iod provoaca o crestere a arderilor in organism  (boala lui Basedow) .

•   Aminoacizii sunt precursorii aminelor biogene si ai aminoalcoolilor , substante cu rol fiziologic de mare importanta

• pentru buna functionare a organismului .

Prezenta aminelor in corpul uman

• Prezenta aminelor biogene în organismul uman se datoreaza urmatoarelor cauze principale:

• introducerea cu alimentele, ca de exemplu unele sortimente de brânza, unele fructe, bere, vin, produse obtinute în

• general prin procese de fermentatie;

• - formarea prin reactii biochimice în timpul proceselor metabolice

• - ca efect al activitatii unor microorganisme existente în flora digestiva, introduse cu alimentele sau alte surse;

• - introduse cu alimente alterate, în special alterate microbiologic.

• Exista o strânsa interdependenta între tipul de amine biogene din unele produse alimentare si starea de sanatate a

• organismului uman, evidentiindu-se efecte negative ale aminelor biogene asupra organismului uman, ca de exemplu:

• - provocarea stress-ului,

• - cresterea tensiunilor arteriale,

• - provocarea toxiinfectiilor,

• - blocarea unor functii biologice si fiziologice ale organismului,

• - perturbarea metabolismului.

• Microorganismele sunt principalele implicate în formarea aminelor biogene în produsele alimentare.

• Prezenta aminelor biogene în alimente provoaca toxiinfectii alimentare. Intoxicatiile histaminice sunt poate cele mai

• raspândite intoxicatii cu amine biogene si se datoreaza consumului de peste alterat.

• Formarea aminelor biogene active în timpul metabolismului uman sau ca urmare a unor procese microbiene interne,

• este un proces. Cum alimentele ingerate zilnic de om trebuie sa contina o anumita doza de proteine, rezulta ca prin

• metabolizarea acestora se obtin inevitabil si amine biogene.

Cauze.Prevenire

• Principalele cauzele care determina cresterea continutului de amine biogene în produsele alimentare

• sunt:

• nerespectarea conditiilor optime de depozitare si conservare, ceea ce determina intensificarea

• vitezei de hidroliza a proteinelor si declansarea în paralel a unor procese de degradare

• microbiana;

• depozitarea îndelungata, peste limita normala a materiilor prime agro-alimentare si a produselor

• alimentare (depasirea termenelor de valabilitate);

• lipsa de igiena în timpul prelucarii, depozitarii pastrarii, transportului si distributiei produselor

• alimentare;

• - cumulul cauzelor de mai sus. Interventia omului se poate manifesta în urmatoarele directii:

• evitarea consumului excesiv de alimente cu continut ridicat de proteina din care pot rezulta

• amine biogene în doza superioara capacitatii organismului;

• corelarea consumului de proteina cu necesarul zilnic în functie de vârsta, sex, activitate, stare

• fiziologica;

• evitarea socurilor alimentare de proteina vegetala sau animala pentru evitarea formarii unor doze mari de amine

• biogene;

• - controlul florei digestive si dirijarea acesteia spre flora lactica, care stompeaza dezvoltarea florei putridice;

• - utilizarea ca aliment numai a produselor cu continut scazut de amine biogene sau care sa nu contina amine biogene;

• - mentinerea starii de igiena alimentara, care trebuie sa asigure evitarea ingerarii unor surse microbiene capabile sa amplifice reactiile de decarboxilare a aminoacizilor.

• Proiect realizat de:

• Ciornei Elena

• Pitu Aurica

• Sub indrumarea d-nei profesoare

• Strugariu Aurelia