Proiect la chimie cuprins amine biogene



Yüklə 456 b.
tarix11.01.2019
ölçüsü456 b.
#94690


Proiect la chimie


CUPRINS

  • Amine biogene:

  • a)Definitie

  • b)Clasificare

  • c)Rol fiziologic in corpul uman

  • d)Prezenta aminelor in corpul uman

  • e)Interventia omului in evitarea contactarii unor boli produse de unele amine



Aminele biogene se formeaza prin decarboxilare

  • Aminele biogene se formeaza prin decarboxilare

  • enzimatica în timpul proceselor tehnologice, sau a pastrarii

  • materiilor prime si produselor alimentare, în special sub

  • efectul germenilor Costridium.

  • Sunt definite ca fiind o grupa de substante chimice formată

  • din:

  • - diferite amine, ca de exemplu: histamina, dopamina, feniletilamina, serotonina, triptamina, tiramină, spermina, spermidina;

  • - derivati ai aminoacizilorbazici, ca de exemplu: derivati ai argininei, histidinei si lizinei;

  • - derivati ai aminoacizilor aromatici, ca de exemplu: derivati ai fenilalaninei, triptofanului si ai tirozinei.



DOPAMINA

  • Dopamina a fost pentru prima oară sintetizată de George Barger în 1910 cu ajutorul

  • colegului său James Ewens, la laboratoarele Wellcome din Londra[1]. A fost

  • denumită dopamină deoarece este o monoamină, iar precursorul său sintetic este

  • 3,4-dihidroxyphenilalanină (L-DOPA). Funcția dopaminei ca neurotransmițător a

  • fost identificată pentru prima oară în 1958 de către Arvid Carlsson și Hillarp Nils

  • Åke de la Laboratorul de Chimie Farmacologică a inimii, din Suedia.



Functiile dopaminei

  • Dopamina are mai multe functii si roluri

  • printre care:

  • Reglare umorala (functie antidepresiva, timostabilizarea comportamentala, motivare si recompensa)

  • Functie cognitiva(rol imortant in memorizare, atentie, concentrare si invatare)

  • Functie neuroendocrina(inhibarea productiei de prolactina, din acest motiv dopamina mai este supranumita in literatura de specialitate si Prolactin-inhibiting sau Prolactostatin.



Serotonina , Endorfoina ,Ciocolata si Fericirea

  • Serotonina , Endorfoina ,Ciocolata si Fericirea

  • Cercetatorii americani Hammer si Lykken sustin ca misterul fericirii are de-a

  • face cu chimia. Mai precis, cu chimia corpului nostru. Fiecare om vine pe lume

  • cu un numar de receptori ai fericirii, continuti in zestrea sa genetica, acestia

  • asteaptand sa fie ‘hraniti’ cu endorfine si serotonina. Cand receptorii au primit o

  • cantitate indestulatoare din acestia, psihicul atinge cote maxime.

  • Serotonina si endorfina reprezinta doua substante cu metabolisme strans legate intre

  • ele, care se influenteaza reciproc si a caror cantitate e controlata de creier.

  • Serotonina este un monoaminotransmitator sintetizat la nivelul unor neuroni din

  • Sistemul nervos central, la nivelul celulelor enterocromafine sau plachetelor, care are

  • un rol important in producerea somnului, în procese mintale şi afective, în funcţii

  • motorii, în termoreglare, în reglarea presiunii arteriale, în actul vomei, în funcţii

  • hormonale. Este produs din triptofan si i s-a identificat un rol important in producerea

  • depresiei, daca se gaseste in cantitate scazuta. E numit si ‘hormonul fericirii’ si unii

  • sustin ca e implicat in ‘chimia dragostei’.



Iata cum influenteaza endorfina si serotonina starea de spirit a

  • Iata cum influenteaza endorfina si serotonina starea de spirit a

  • indivizilor. Producerea de endorfine variaza de la o persoana la alta.

  • Endorfinele sunt eliberate in prezenta luminii puternice, a anumitor

  • alimente(ciocolata, ardei iuti (cu lor componenta numita capsaicina ce

  • determina acea senzatie de durere) ) , in cadrul exercitiilor fizice, in

  • timpul rasului, in cadrul stresului sau activitatilor sexuale.

  • Multi sufera de ceea ce ar putea fi denumit ‘dependenta de endorfine’

  • si au tendinta la exercitii fizice intense, pot avea multiple tatuaje si

  • piercinguri sau isi pot provoca singuri taieturi care nu fac altceva decat

  • sa declanseze eliberarea de endorfine.

  • Mancarea are un rol colosal in cadrul psihicului. Cercetarile in domeniu

  • au aratat ca productia de endorfine este intensificata prin consumul

  • unor alimente bogate in grasimi si zahar(apare asa zisa ‘sugar rush’)

  • Se prea poate sa tanjesti dupa alimente precum ciocolata, tocmai

  • datorita continutului ridicat de grasimi si zahar pe care il contin(creierul

  • are nevoie de aceste componente esentiale si prin depresia si

  • somnolenta care apar te ‘obliga’ sa consumi exact ceea ce are el

  • nevoie). Dar pe langa acestea , in ciocolata intalnim o substanta –

  • feniletilamina - care favorizeaza eliberarea endorfinelor.



In ceea ce priveste serotonina lucrurile par si mai interesante.

  • In ceea ce priveste serotonina lucrurile par si mai interesante.

  • Probabil ca nu este o simpla coincidenta faptul ca atunci

  • cand te simti stresat sau suparat simti o nevoie acerba de

  • dulciuri. Mancarea bogata in carbohidrati produce o

  • crestere a concentratiei de triptofan (un aminoacid

  • precursor serotoninei si un tranchilizant natural). Asadar, o

  • masa bogata in carbohidrati induce un sentiment de calm,

  • pace si satisfactie, deoarece sporeste productia de serotonina in creier.

  • Insa, consumul carbohidratilor simpli in locul celor complecsi poate

  • avea un efect de moment. Te vei simti in plina forma, insa starea

  • aceasta va fi una de scurta durata, deoarece nivelul insulinei va scadea

  • conducand la pierderea energiei, la depresie sau "concentratie scazuta

  • de zahar". Daca te gandesti ca o alta cantitate de zaharuri te va ajuta

  • sa iti revii, ia-ti gandul! Nu va face decat sa inrautateasca si mai mult

  • starea ta!



Serotonina e implicata si in depresia si senzatia de somnolenta

  • Serotonina e implicata si in depresia si senzatia de somnolenta

  • asociata cu trezitul mult prea tarziu, printr-un mecanism extrem de

  • simplu : cand soarele apune serotonina e transformata in melatonina,

  • la rasaritul soarelui acest proces se opreste(numai daca esti treaz).

  • Legatura intre productia de serotonina si alternanta zi-noapte explica

  • de ce oamenii se pare ca sunt mai fericiti in timpul verii(datorita duratei

  • mai mari a zilei).

  • Consumul de legume si produse pe baza de cereale determina si el

  • depresie. Vegetalele sunt bogate in cadmiu(ce provin in mare parte din

  • randul ingrasamintelor), cadmiu determinand scaderea nivelelor de

  • serotonina. De aceea, cei care consuma frecvent aceste produse nu

  • sunt deseori ‘'shiny happy people'.

  • Vitamina B3 , in cantitate mica, duce si ea la deficienta la nivelul

  • productiei de serotonina,pentru ca ajuta la transformarea triptofanului in

  • serotonina.

  • In concluzie, se pare ca aproape toate dorintele noastre au la baza

  • nevoi complexe ale organismului si e mai mult vorba de ‘chimie’ decat

  • pura intamplare,conform principiului :’Nimic nu e intamplator !’(nici

  • macar un consum ‘inocent’ de ciocolata)



Lizina

  • Multe persoane sufera in timpul iernii aparitia unui sindrom care afecteaza in

  • special mainile (inflamarea si/sau inrosirea incheieturilor de la degete, dureri,

  • anchilozarea degetelor, uscarea pielii de pe maini). Acest sindrom este in

  • majoritatea cazurilor cauzat de o lipsa de Lizina.

  • Lizina asigura absorbtia adecvata a calciului si participa la formarea

  • colagenului (componente esentiale ale oaselor, cartilajelor si tesutulurilor

  • conjunctive), anticorpilor, hormonilor printer care si Hormonul Uman de Crestere

  • (HGH) precum si a enzimelor. Deficitul de lizina conduce laoboseala, incapacitate de

  • concentrare, iritabilitate, retardarea cresterii la copii, caderea parului, anemie si

  • probleme de reproducere.

  • L-Lizina se foloseste cu success in combinatie cu alte nutraceutice pentru

  • tratarea infectiei cu Herpes Simplex (L-Lizina face parte si din protocolul nostru anti

  • herpes HERPOX).

  • L-Lizina este o componenta importanta a produselor de stimulare a secretiei de

  • Hormon Uman de Crestere (HGH) in protocoalele anti-imbatranire L-Lizina trateaza foarte efficient degeraturile.



Iata o lista completa ce ne arata functiile Lizinei:

  • Iata o lista completa ce ne arata functiile Lizinei:

  • - creste rezistenta la infectiile virale herpetice bucale si genitale

  • - vindeca leziunile bucale si genitale provocate de virusul herpetic

  • - imunostimulator

  • - stimuleaza cresterea oaselor copiilor

  • previne osteoporoza – imbunatateste absorbtia calciului la nivel digestiv si impiedica

  • eliminarea lui prin urina

  • - stimuleaza productia de hormoni, enzime, anticorpi si colagen (substanta necesara pentru refacerea tesuturilor osoase, piele, tendoane, cartilaje si dupa interventii chirurgicale)

  • - reduce nivelul colesterolului si al trigliceridelor

  • - ajuta la producerea de carnitina care participa la transformarea acizilor grasi in energie

  • - stimuleaza producerea factorului uman de crestere

  • - antianemic: mentine numarul de eritrocite si nivelul de hemoglobina in sange

  • - reduce oboseala musculara

  • - previne aparitia litiazelor renale

  • - previne si stopeaza cefaleea, vertijurile, greata, voma

  • - previne leucopenia - scaderea numarului de globule albe (leucocite) din sange

  • - reduce caderea parului

  • - reduce iritabilitatea, depresia, stresul si induce starea de bine, controleaza hiperactivitatea copiilor, regleaza somnul (intra in componenta triptofanului, aminoacid din care creierul produce neurotransmitatorul serotonina)

  • - inlatura deficientele aparatului de reproducere

  • - benefica in hipotiroidism

  • - regleaza pH-ul organismului (mentine echilibrul acid-alcalin in organism)



Tirozina

  • Acid aminat neindispensabil, sintetizat de catre organism pornind de la

  • un alt acid aminat, fenilalanina. Tirozina intra in constitutia proteinelor. Pe de alta

  • parte, ea participa la importante reactii chimice: este un precursor al melaninei

  • (pigment al pielii), al unor substante care joaca un rol in transmisia influxului

  • nervos (dopamina,noradrenalina) si ai hormonilor glandei tiroide. In mod

  • normal, nivelul sangvin al tirozinei este cuprins intre 20 si 85 micromoli (adica

  • intre 3,6 si 15,4 miligrame) pe litru la subiectii mai mari de 2 ani, intre 35 si 75

  • micromoli (adica intre 6,3 si 13,6 miligrame) pe litru la copiii sub 2 ani. Se

  • intampla ca, la nou-nascuti, nivelul sangvin al tirozinei sa depaseasca aceste

  • valori, dar este vorba de un fenomen temporar si nu patologic, legat de o

  • imaturitate enzimatica.

  • Patologie - Principalele patologii legate de tirozina sunt enzimopatiile, bolile

  • ereditare cauzate de un deficit in unele enzime care transforma tirozina,

  • provocand acumularea ei in organism. Unele patologii sunt comune tirozinei si

  • fenilalaninei (fenilcetonurie). Altele sunt specifice, ca albinismul, alcaptonuria

  • sau tirozinemiile



Cadaverina si Putresceina

  • Alte amine biogene sunt cadaverina si putresceina

  • rezultate prin degradarea sub influenta

  • microorganisme a lizinei si respectiv ornitinei.

  • Aminele biogene sunt substante chimice care, în

  • general, în organismul uman pot avea atât efecte

  • pozitive, cât si negative. Totul depinde de originea

  • lor, de tipul si de doza în care se afla. În natura,

  • aminele biogene sunt raspândite, atât în regnul

  • vegetal, cât si în cel animal, precum si în

  • microorganisme.



Rol fiziologic

  • In afara de rolul lor in formarea proteinelor , anumiti aminoacizi indeplinesc in organismul animal unele

  • functiuni fiziologice specifice sau sunt precursori ai unor compusi cu rol esential in functionarea

  • organismului. Glicocolul este precursor al sarcosinei (N-metilglicocol) si al creatinei (guanidino-

  • sarcosina) , care sub forma fosfatului , fosfocreatina sau acidului creatinfosforic , constituie rezerve de

  • energie ale organismului.

  •  Energia necesara contractiei muschiulare este furnizata de acidul adenosintrifosforic (ATP) care trece

  • in ADP si fosfat anorganic , proces catalizat de miosina . Refacerea acidului adenosintrifosforic din

  • ADP si fosfat anorganic se face pe socoteala energiei furnizate de glicoliza . Acest proces fiind lent ,

  • intr-un muschi suprasolicitat , refacerea ATP-ului necesar unei noi contractii muschiulare se face pe

  • socoteala acidului creatinfosforic care cedeaza restul de fosfat bogat in energie acidului

  • adenosindifosforic , trecind in creatinina , care se elimina prin urina.

  •                

  •   Acizii asparagic si glutamic iau parte la reactiile de transaminare . Ornitina si arginina (guanidino-ornitina) au un rol

  • important in eliminarea amoniacului provenit prin degradarea aminoacizilor , sub forma de uree in organismul animal .

  •   Sinteza ureei are loc in ficat . Ornitina fixeaza NH3 si CO2 , enzimatic , dind citrulina care cu o noua molecula de

  • NH3 trece in arginina. Arginina este apoi hidrolizata de arginaza in uree si cruitina .

  •  Tiroxina este un hormon care se gaseste in glanda tiroida , alaturi de diiodtirosina .

  •   Iodul din alimente este fixat in glanda tiroida care contine un sistem enzimatic capabil sa oxideze ioni

  • de iod la iod elementar . Lipsa iodului in organismul animal duce la o scadere a facultatilor mintale

  • (cretinism) ; excesul de iod provoaca o crestere a arderilor in organism  (boala lui Basedow) .

  •   Aminoacizii sunt precursorii aminelor biogene si ai aminoalcoolilor , substante cu rol fiziologic de mare importanta

  • pentru buna functionare a organismului .



Prezenta aminelor in corpul uman

  • Prezenta aminelor biogene în organismul uman se datoreaza urmatoarelor cauze principale:

  • introducerea cu alimentele, ca de exemplu unele sortimente de brânza, unele fructe, bere, vin, produse obtinute în

  • general prin procese de fermentatie;

  • - formarea prin reactii biochimice în timpul proceselor metabolice

  • - ca efect al activitatii unor microorganisme existente în flora digestiva, introduse cu alimentele sau alte surse;

  • - introduse cu alimente alterate, în special alterate microbiologic.

  • Exista o strânsa interdependenta între tipul de amine biogene din unele produse alimentare si starea de sanatate a

  • organismului uman, evidentiindu-se efecte negative ale aminelor biogene asupra organismului uman, ca de exemplu:

  • - provocarea stress-ului,

  • - cresterea tensiunilor arteriale,

  • - provocarea toxiinfectiilor,

  • - blocarea unor functii biologice si fiziologice ale organismului,

  • - perturbarea metabolismului.

  • Microorganismele sunt principalele implicate în formarea aminelor biogene în produsele alimentare.

  • Prezenta aminelor biogene în alimente provoaca toxiinfectii alimentare. Intoxicatiile histaminice sunt poate cele mai

  • raspândite intoxicatii cu amine biogene si se datoreaza consumului de peste alterat.

  • Formarea aminelor biogene active în timpul metabolismului uman sau ca urmare a unor procese microbiene interne,

  • este un proces. Cum alimentele ingerate zilnic de om trebuie sa contina o anumita doza de proteine, rezulta ca prin

  • metabolizarea acestora se obtin inevitabil si amine biogene.



Cauze.Prevenire

  • Principalele cauzele care determina cresterea continutului de amine biogene în produsele alimentare

  • sunt:

  • nerespectarea conditiilor optime de depozitare si conservare, ceea ce determina intensificarea

  • vitezei de hidroliza a proteinelor si declansarea în paralel a unor procese de degradare

  • microbiana;

  • depozitarea îndelungata, peste limita normala a materiilor prime agro-alimentare si a produselor

  • alimentare (depasirea termenelor de valabilitate);

  • lipsa de igiena în timpul prelucarii, depozitarii pastrarii, transportului si distributiei produselor

  • alimentare;

  • - cumulul cauzelor de mai sus. Interventia omului se poate manifesta în urmatoarele directii:

  • evitarea consumului excesiv de alimente cu continut ridicat de proteina din care pot rezulta

  • amine biogene în doza superioara capacitatii organismului;

  • corelarea consumului de proteina cu necesarul zilnic în functie de vârsta, sex, activitate, stare

  • fiziologica;

  • evitarea socurilor alimentare de proteina vegetala sau animala pentru evitarea formarii unor doze mari de amine

  • biogene;

  • - controlul florei digestive si dirijarea acesteia spre flora lactica, care stompeaza dezvoltarea florei putridice;

  • - utilizarea ca aliment numai a produselor cu continut scazut de amine biogene sau care sa nu contina amine biogene;

  • - mentinerea starii de igiena alimentara, care trebuie sa asigure evitarea ingerarii unor surse microbiene capabile sa amplifice reactiile de decarboxilare a aminoacizilor.



  • Proiect realizat de:

  • Ciornei Elena

  • Pitu Aurica

  • Sub indrumarea d-nei profesoare

  • Strugariu Aurelia



Yüklə 456 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin