Proiect privind exercitarea atribuţiilor de conducere
Yüklə 221,84 Kb.
|
C A P I T O L U L IPREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI Sediul instanţei Singura instanţă specializată în judecarea cauzelor pentru minori şi familie, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov se află în raza de competenţă teritorială a Curţii de Apel Braşov, alături de Tribunalul Braşov şi Tribunalul Covasna, şi îşi desfăşoară activitatea în sediul Tribunalului Braşov, într-un imobil aflat în administrarea operativă a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, situat în mun. Braşov, B-dul. 15 Noiembrie, nr. 45, jud. Braşov. În clădirea cu trei nivele, instanţei specializate i-a fost alocat un spaţiu separat şi distinct de celelalte două instituţii care îşi desfăşoară activitatea în acest imobil: Tribunalul Braşov şi Judecătoria Braşov. Spaţiul care îi revine tribunalului specializat pentru desfăşurarea activităţii specifice este constituit dintr-o sală de judecată (dotată cu aparatură de înregistrare audio – video), o sală destinată şedinţelor în camera de consiliu (comună cu cea a Judecătoriei Braşov şi în care, în principal, este destinată ascultării minorilor), un spaţiu care este folosit ca registratura instanţei dar care funcţionează şi ca arhivă, trei birouri de judecător, dintre care unul este cabinetul preşedintelui, şi un birou de grefieri. Este de remarcat că spaţiul iniţial alocat, care era suficient la momentul înfiinţării tribunalului specializat, a devenit între timp, odată cu suplimentarea succesivă a statelor de funcţii, total necorespunzător şi impropriu unei funcţionări în bune condiţii a instanţei. Astfel, cu trecerea timpului, dosarele arhivate au devenit tot mai numeroase şi ele ocupă un spaţiu din ce în ce mai extins în încăperea în care funcţionează şi serviciul de registratură. Prim – grefierul instanţei nu beneficiază de un birou separat ci îşi desfăşoară activitatea împreună cu alţi doi grefieri (un grefier de şedinţă şi grefierul delegat la compartimentul de executări penale) într-un birou de dimensiuni reduse. Insuficienţa spaţiului a determinat ca un alt grefier al instanţei să fie mutat într-un birou în care îşi desfăşoară activitatea doi judecători. Alţi doi grefieri ai instanţei au birouri amplasate în camera de consiliu, care este de fapt un spaţiu de trecere între două săli de judecată. Activitatea profesională a acestora este perturbată atât prin faptul că minorii sunt ascultaţi de judecătorii instanţei (potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr. 272/2004) în respectivul birou, cât şi de faptul că procurorii de şedinţă, în lipsa unei încăperi speciale destinate studierii dosarelor, folosesc acel birou. Practic, singurele spaţii funcţionale cu adevărat şi corespunzătoare activităţii judiciare sunt două camere: biroul preşedintelui şi o cameră de dimensiuni reduse unde lucrează doi judecători. Competenţa Tribunalului pentru Minori şi Familie Pentru o înţelegere deplină a specificului acestei instanţe specializate în soluţionarea cauzelor cu minori şi de familie, unice în ţară, apreciez ca fiind deosebit de utilă o descriere succintă a competenţei Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov. Astfel, tribunalul specializat soluţionează, din punct de vedere al competenţei materiale, următoarele categorii de cauze: a) ca instanţă de prim grad în materie civilă:
b) ca instanţă de prim grad în materie penală:
c) ca instanţă de control judiciar (apel sau recurs), în materie civilă:
d) ca instanţă de control judiciar (apel sau recurs) în materie penală:
C A P I T O L U L II ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI. ASPECTE CANTITATIVE 2.1. Volumul de activitate La nivelul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov nu sunt organizate secţii specializate, acest lucru nefiind posibil din cauza numărului mic de judecători. Astfel, fiecare magistrat din cadrul instanţei soluţionează atât cauze civile cât şi dosare penale (cu minori şi de familie), în primă instanţă şi în căile de atac ordinare şi extraordinare. În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2009, pe rolul tribunalului specializat au fost înregistrate un număr total de 1.236 cauze civile şi penale.
În ceea ce priveşte volumul de activitate pe materii, acesta se prezintă în felul următor: - în materie civilă
- în materie penală
După cum se poate observa din tabelele prezentate mai sus, numărul total de cauze înregistrat în cursul anului 2009 pe rolul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov a rămas, comparativ cu anul 2008, la acelaşi nivel, neînregistrându-se o creştere sau scădere (1.263 de cauze atât în anul 2008 cât şi în anul 2009). Defalcat pe materii, situaţia se prezintă astfel:
Este de menţionat faptul că o creştere semnificativă faţă de anul 2008 s-a înregistrat în ceea ce priveşte numărul de cauze penale aflate în calea de atac a apelului (36,6 %) şi numărul de cauze civile de primă instanţă (3,9 %), în timp ce scăderi sau înregistrat în ceea ce priveşte cauzele penale de primă instanţă (7,5 %) şi cele aflate în calea de atac a recursului civil (25,8 %). 2.2. Operativitatea 2.2.1. indicele general de operativitate al instanţei În ceea ce priveşte indicele general de operativitate al tribunalului specializat, acesta a fost, în anul 2009, de 83,5 %, indice care a cunoscut o uşoară creştere faţă de nivelul anului 2008, când s-a situat la nivelul de 82,0 %. VOLUM DE ACTIVITATE
La începutul anului 2009, astfel cum rezultă din prezentarea grafică se mai sus, pe rolul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov exista un stoc total de 306 dosare. Acest stoc este mai mare decât cel înregistrat la finalul anului 2008, când stocul total a fost de 213 cauze, rezultând o creştere procentuală de 30,4 %. Stocul de dosare s-a diminuat la sfârşitul anului 2009, astfel că anul 2010 a început cu un stoc total de 289 de cauze (90 de cauze în materie penală şi 199 de cauze în materie civilă, dintre care un număr de 41 de dosare civile sunt suspendate). Este de precizat faptul că, fiind o instanţă relativ mică, cu un număr redus de judecători, la nivelul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov nu există înfiinţate secţii specializate, toţi magistraţii participând atât la şedinţe de judecată în materie civilă, cât şi în materie penală.
VOLUM DE ACTIVITATE PE MATERII
În materie civilă, indicele de operativitate a fost, în anul 2009, de 84,9 %, iar în materie penală indicele de operativitate a fost de 80,0 %. Faţă de anul 2008 se observă o uşoară scădere a indicelui de operativitate atât la nivel general, cât şi pe materii, după cum urmează:
Creşterea procentuală a operativităţii generale a instanţei, de 1,5 % faţă de anul precedent este nesemnificativă şi se poate explica prin aceea că pentru în cursul anului 2009 în cadrul tribunalului specializat şi-au desfăşurat activitatea un număr mai mare de judecători (cinci) faţă de cea mai mare parte a anului 2008, când au funcţionat doar patru judecători. Se observă, de asemenea, o creştere importantă a operativităţii în materie civilă, de aproape 5 procente, dar şi o scădere a operativităţii în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor penale, de 3 procente, acest lucru putând fi explicat prin durata mai mare de timp afectată cauzelor penale complexe, mai ales cele aflate în primă instanţă şi în apel. 2.2.3. operativitatea pe judecător În ceea ce priveşte operativitatea pe judecător, aceasta a fost calculată printr-o formulă identică cu cea prin care s-a calculat operativitatea generală a instanţei, raportat la numărul de cauze cu care acesta a fost învestit în cursul anului, respectiv în şedinţa de judecată. La calculul operativităţii pe judecător au fost avute în vedere şi cauzele soluţionate în camera de consiliu (adopţiile, măsurile preventive), precum şi dosarele de învestire cu formulă executorie soluţionate de preşedintele instanţei, contabilizarea acestor dosare fiind necesară întrucât reprezintă un aspect al muncii judecătorului pentru care se dedică timp, consum fizic şi intelectual. Din acest punct de vedere, este de remarcat faptul că, raportat la numărul de dosare rulate de fiecare magistrat, indicele de operativitate nu reflectă în mod obiectiv activitatea de judecată a magistraţilor, deoarece, faţă de aceste criterii, ar rezulta un indice inferior celui pe instanţă. În fapt, prin specificul activităţii desfăşurate, datorită duratei scurte a termenelor de judecată acordate (mai ales în cauzele civile directe), rezultă că toţi magistraţii au rulat un număr mai mare de dosare, astfel explicându-se diferenţa dintre numărul cauzelor aflate pe rol şi numărul dosarelor rulate de fiecare judecător. Statistic, din acest punct de vedere, situaţia se prezintă astfel: JUDECĂTOR ANDA MAGDALENA CHISCOP
JUDECĂTOR IZABELA NICOLETA ILIE
JUDECĂTOR ALINA NICOLETA PĂDURARIU
JUDECĂTOR RAMONA DELIDA SZIKSZAY
JUDECĂTOR MIRELA ŞERBAN
2.3. Încărcătura pe judecător În ceea ce priveşte încărcătura de dosare pe fiecare judecător în parte, este de menţionat că aceasta a fost analizată prin raportare la toata activitatea acestora, respectiv dosarele rulate şi soluţionate în şedinţele publice de judecată, în camera de consiliu şi pe serviciul de permanenţă, toate aceste activităţi presupunând timp şi consum fizic, psihic si intelectual, determinant pentru stabilirea gradului de încărcare. Dacă se analizează situaţia încărcăturii pe judecător în cifre absolute, fără a se avea în vedere numărul posturilor ocupate efectiv, rezultă că în perioada de referinţă – 01 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009, încărcătura medie pentru fiecare magistrat din cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov este de 257 de dosare (1542 dosare : 6 judecători). În realitate însă, în cadrul tribunalului specializat şi-au desfăşurat activitatea, în mod efectiv, în cursul anului 2009, un număr de 5 magistraţi, dintr-o schemă de 6 judecători. Astfel, încărcătura reală de dosare pe fiecare judecător este de 308 de cauze, sub media naţională care a fost stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii la un număr de 580 dosare/an/judecător. Cu privire la încărcătura pe judecător, se cuvin a fi făcute o serie de precizări: Chiar dacă numărul de dosare al fiecărui judecător din cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov este sub media naţională, este de menţionat că activitatea magistraţilor acestei instanţe se caracterizează printr-un număr foarte mare de şedinţe de judecată la care aceştia participă. Astfel, cei cinci judecători au în competenţa lor de soluţionare atât cauze civile cât şi penale cu minori şi de familie, judecând atât în primă instanţă, cât şi în apel şi recurs. Este de menţionat că, pentru respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, la această instanţă este necesar să funcţioneze cel puţin două completuri de recurs, atât în materie civilă cât şi penală, aspect destul de dificil de realizat având în vedere numărul judecătorilor care îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul tribunalului. Pentru o imagine completă a activităţii judiciare desfăşurate de judecătorii instanţei specializate, precizăm că în cursul anului 2009 trei judecători au participat, exclusiv în vacanţa judecătorească, la un număr de şapte şedinţe lunar, preşedintele instanţei a avut şase şedinţe de judecată lunar (fără a se avea în vedere şedinţele săptămânale de învestiri cu formulă executorie), în timp ce magistratul delegat la compartimentul de executări penale, d-na judecător Mirela Şerban, a participat la un număr de cinci şedinţe de judecată în fiecare lună, activitatea de judecată a acestui magistrat fiind mai restrânsă ca urmare a delegării sale la un compartiment extrem de important şi care a fost deficitar din multe puncte de vedere în decursul timpului. Din punct de vedere statistic, situaţia se prezintă în felul următor:
Întreaga activitate de judecată prezentată mai sus include şi cauzele soluţionate în şedinţe de judecată la permanenţă, precum şi dosarele ce se judecă în camera de consiliu (măsuri preventive, învestiri cu formulă executorie, percheziţii, autorizaţii de interceptare). Numărul excesiv de ridicat al şedinţelor de judecată la care au luat parte, pe parcursul anului 2009, judecătorii din cadrul tribunalului specializat, reflectă, în afara numărului de dosare, o activitate judiciară extrem de intensă, care presupune că timpul acordat studiului dosarelor şi pentru pregătirea şedinţei de judecată este mult mai mare la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov decât la instanţele unde numărul şedinţelor de judecată este mai redus. Este de remarcat şi faptul că numărul de şedinţe de judecată în materie civilă al fiecărui judecător este cel real, având în vedere că, datorită specificului acestei instanţe, doar preşedintele soluţionează cereri având ca obiect învestire cu formulă executorie în camera de consiliu, restul judecătorilor neavând atribuţii în legătură cu dosare în materie necontencioasă, care presupun o procedură de judecată mai puţin elaborată. La toate acestea se adaugă şi serviciul de permanenţă în materie penală care, la nivelul tribunalului specializat, este deosebit de împovărător din cauza faptului că trei judecători din cei cinci ai instanţei au fost indisponibilizaţi în fiecare săptămână la domiciliu (practic, din cinci săptămâni, un număr de trei săptămâni – 21 de zile – fiecare judecător a fost programat la permanenţă), situaţie unică, probabil, la nivelul instanţelor din ţară.
Nu au fost identificate vulnerabilităţi în ceea ce priveşte evoluţia indicatorilor statistici la nivelul instanţei, astfel că nu pot fi propuse măsuri de remediere. Yüklə 221,84 Kb. Dostları ilə paylaş:
|