Proiectarea curriculum-ului pentru educaţia ecologică-consideraţii preliminare

3.2. Resursele informaţionale şi spaţio-temporale

Conţinuturile vizează cunoştinţe, valori educaţionale, abilităţi, priceperi şi deprinderi transmise şi formate în cadrul orelor de educaţie ecologică, care trebuie atinse prin intermediul programelor de învăţământ şi a manualelor şcolare.

În selectarea conţinuturilor educaţiei ecologie trebuie să se ţină cont de următorii indicatori de pertinenţă:

• 
  deschiderea faţă de achiziţiile şi progresele ştiinţei şi ale tehnologiei, ţinând cont de finalităţile educaţiei;
  
• 
  raportarea conţinuturilor la valorile culturale ale omenirii;
  
• 
  respectarea problematicii planetare şi a trebuinţelor specifice ale comunităţii locale şi naţionale în activitatea de elaborare a conţinuturilor educaţiei ecologice şi nu numai;
  
• 
  cunoaşterea trebuinţelor spirituale, fiziologice şi fizice ale educaţilor şi respectarea acestora în procesul de concepere a conţinuturilor ştiinţifice;
  
• 
  realizarea unui echilibru între cerinţele impuse la nivel central (programe, manuale, etc.) şi cerinţele impuse la nivel instituţional în conceperea conţinuturilor;
  
• 
  asigurarea coerenţei conţinuturilor specific educaţiei ecologice astfel încât să nu existe contradicţii între termeni, informaţii, capitole, etc.;
  
• 
  asigurarea caracterului ascendent al cunoaşterii;
  
• 
  orientarea prospectivă şi democratică a conţinuturilor ( Văideanu G., 1988).
  

Pe lângă aceşti indicatori de pertinenţă, trebuie respectate şi anumite criterii:

1. 
   Criterii psihopedagogice care vizează centrarea conţinuturilor pe educaţi, respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale acestora, elaborarea conţinuturilor astfel încât să permită educaţilor să fie creativi şi originali şi să permită participarea activă în activitatea de predare-învăţare.
   

În concordanţă cu aceste criterii, exemplificativ, enumerăm următoarele teme ţinând seama de programele şcolare existente în România pe diversele nivele de şcolarizare:

A. GIMNAZIU:

Conţinutul unei programe şcolare ce ţine seama de EE, trebuie să ia în considerare vârsta educaţilor, necesităţile lor spirituale şi fiziologice, matricea culturală de care aparţine această categorie a populaţiei etc.(uzual, vârsta acestei categorii de educaţi este cuprinsă în intervalul 7 - 15 ani, aceasta fiind tipul de educaţie obligatorie în aproape toate ţările lumii; ulterior caracterul ascendent al cunoaşterii se asigură prin nivelurile facultative ale educaţiei, respectiv liceu, universitate etc.). Apreciem că modelarea unui anumit tip de personalitate, orientarea/inducerea unui comportament dorit în relaţia cu mediul a viitorului adult rămâne direct dependentă de educaţia primită până la 16 ani; conform psihologilor (De Bono, 1990), personalitatea viitorului adult se structurează majoritar până la vârsta de 16 ani; această structură a personalităţii îi va condiţiona apoi comportamentul în societate, inclusiv atitudinea faţă de mediu. În esenţă, psihologii au argumentat că mediul social, familia şi şcoala contribuie direct la structurarea personalităţii tânărului educat; ideea invocată se prezintă grafic astfel (G. Hofstede, 1991):

Aşadar, atitudinea faţă de mediu a unei persoane adulte, comportamentul său zilnic în oraş, la serviciu sau în alte contexte (aruncă sau nu deşeuri pe spaţiile verzi, acceptă sau nu poluarea aerului de către companiile producătoare, respectă sau nu regulile impuse de stat cu privire la protecţia mediului, se implică sau nu ca voluntar în diverse ONG-uri pe linie de mediu etc.) vor rămâne determinate în bună măsură de educaţia generală primită în şcoala gimnazială; prin urmare, şcoala rămâne un vector esenţial pentru modelarea comportamentului cetăţeanului în relaţia cu mediul, însă se adaugă şi alţi factori care îşi vor pune amprenta asupra acestui comportament (familia, societatea civilă, administraţia publică, strategiile diverselor ONG-uri etc.).

Î

ntrucât şcoala determină/modelează comportamentul educaţilor pe parcursul întregii vieţi (conceptul de longlife learning a devenit o realitate), este oportună şi necesară generalizarea ideii invocate anterior:

Amintim, cu titlu de exemplu teme de predare şi instrumente sugerate pentru a conecta educaţia generală cu EE:

TEME	INSTRUMENTE SUGERATE
Importanţa mediului înconjurător în viaţa zilnică a elevilor	Manuale, jocuri pe calculator, fotografii/ filme, vizite în week-end în parcurile din oraş etc.
Gradul de poluare a râurilor din Bucovina	Manuale, hărţi, planşe, vizitarea staţiunii de epurare a apelor uzate din Municipiul Suceava, vizitarea unei pensiuni turistice din Cârlibaba ( pensiune ce are un sistem individual de aducţiune a apei şi eliminare a apei menajere)
Parcurile şi grădinile oraşului	Jocuri pe calculator, fotografii/ filme, deplasări în week-end în parcul oraşului, planşe topografice, concursuri de tip „Primarul copiilor” etc.
Animale sălbatice în pădurile din Bucovina	Manuale, hărţi, fotografii/filme, excursii şi drumeţii în zona Câmpulung Moldovenesc, vizită la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii etc.
Specii de plante rezistente la temperaturi scăzute, în pădurile din Bucovina	Manuale, cataloage, atlasuri botanice, filme preluate de pe Animal Planet etc.
Rezervaţii şi parcuri naturale de pe Mapamond	Manuale, cataloage, atlasuri botanice, filme preluate de pe Animal Planet , National Geographic , hărţi etc.

2. 
   LICEU:
   

Deoarece odată cu liceul începe şi orientarea în carieră a viitorilor salariaţi/cetăţeni, conţinuturile programelor şcolare/planurilor de învăţământ se orientează pe domenii mari, cum ar fi Economie, Silvicultură, Tehnic, Socio-uman etc. Aşadar, începând cu liceul este preferabilă încercarea de a orienta principiile EE în funcţie de specificitatea domeniilor profesionale invocate anterior; este evident că anumite domenii, cum ar fi Silvicultura, sunt prin însăşi natura lor mai puternic conectate la principiile EE (vor fi discipline care, în proporţie de 20-70%, includ aspecte legate direct/indirect de întreaga problematică a mediului înconjurător din societatea post-industrială); în cazul altor domenii, cum ar Economia, un număr mai redus de discipline includ în structura lor aspecte/probeme ce ţin direct/indirect de problematica mediului; chiar şi aşa, în acest ultim caz, apreciem că este suficient dacă formatorul/titularul la astfel de discipline conştientizează necesitatea ca o parte din conţinutul disciplinei predate să fie conectat la problematica EE, respectiv să ţină seama de o serie de principii/recomandări ce pot să conducă la anumite abilităţi/comportamente ale educatului în chestiunea mediului.

B1. Economie:

De exemplu, enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de profesor/titular dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE; temele se sugerează plecând de la disciplinele incluse în planul de învăţământ al Grupului Şcolar „Dimitrie Cantemir” Suceava:

DISCIPLINE	TEME	OBIECTIVE VIZATE PENTRU ADAPTAREA DISCIPLINEI LA EE
Istorie	Economia românească în perioada interbelică; revoluţia industrială şi presiunile pe care le-a generat asupra mediului	înţelegerea/conştientizarea de către educat a impactului revoluţiei industriale (1776) asupra evoluţiei umanităţii; înţelegerea acestui impact asupra industriei româneşti din perioada interbelică şi punerea bazelor economiei româneşti moderne; înţelegerea/conştientizarea „rupturii” ce se întrevede între societatea post-industrială şi resursele limitate ale Terrei.
Statistică	Evoluţia demografică şi consecinţele ei asupra mediului în societatea post-industrială	înţelegerea/conştientizarea de către educat a necesităţii de a studia/predicţiona trendurile înregistrate de populaţia unei ţări; cunoaşterea consecinţelor pe care le are creşterea populaţiei asupra necesarului de hrană pe termen lung şi, implicit, asupra suprafeţelor agricole.
Fiscalitate	Implicarea financiară a statului în derularea unor proiecte de mediu	înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că proiectele de investiţii de mediu de mare anvergură (îndiguirea unor râuri ce produc inundaţii, depozitele ecologice pentru deşeuri în oraşe etc.) obligă ca cel puţin o cotă parte din veniturile indirecte ale statului să fie incluse anual în bugetul de stat pe Capitolul „Mediu”.
Biologie	Rolul bio-tehnologiilor în soluţionarea unor probleme de mediu în societatea post-industrială	înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că resursele energetice clasice sunt limitate şi că relaţia individ-mediu este una extrem de fragilă; înţelegerea rolului ce poate să revină bio-tehnologiilor în soluţionarea celor două ecuaţii invocate.

B2. Silvicultură:
Enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de profesor/titular dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE; temele se sugerează plecând de la disciplinele incluse în planul de învăţământ al Grupului Şcolar Silvic Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava:

DISCIPLINE	TEME	OBIECTIVE VIZATE PENTRU ADAPTAREA DISCIPLINEI LA EE
Dendrologia	Specii de arbori rezistenţi la frig în pădurile din Bucovina	Înţelegerea/conştientizarea de către educat a relaţiei dintre suprafaţa împădurită a unei regiuni şi condiţiile climaterice locale/globale; Înţelegerea faptului că anumite specii de arbori sunt preferabile pentru împăduriri în zonele defrişate la peste 1.500 m altitudine.
Exploatarea lemnului	Modalităţi de exploatare a lemnului în zonele împădurite aflate în proprietate privată	Înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că gestionarea corectă/eficientă a pădurilor se recomandă a fi făcută numai de către specialiştii în Silvicultură, indiferent care este forma de proprietate asupra pădurii.
Ecologia şi protecţia mediului	Exploatarea industrială a lemnului şi instrumente de protejare a mediului	Conştientizarea de către educat a faptului că, prin profesia sa, el va deveni un „model” de comportament ecologic pentru alţi cetăţeni.

2. 
   UNIVERSITATE:
   

Aşa cum sunt structurate în prezent planurile de învăţământ pe diverse domenii în România, conform principiilor din Declaraţia de la Bologna şi legislaţiei adoptate de către ţara noastră, amintim cele ce urmează.

C1. Economie:

Enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de profesor/titular dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE; temele se sugerează plecând de la disciplinele incluse în planul de învăţământ al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (diverse discipline enumerate se regăsesc în planul de învăţământ al unor specializări precum Economia Comerţului,Turismului şi Serviciilor, Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Administrarea Afacerilor , Cibernetică Economică etc.):

DISCIPLINE	TEME	OBIECTIVE VIZATE PENTRU ADAPTAREA DISCIPLINEI LA EE
Macroeconomie	Impactul politicilor macroeconomice asupra capacităţii de a asigura bunăstarea generaţiilor viitoare	înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că toate resursele naturale sunt şi rămân limitate; conştientizarea necesităţii de a exploata raţional aceste resurse şi de a asigura şi generaţiilor viitoare dreptul de a se bucura de ele etc.
Marketing	Ciclul de viaţă al produselor şi politica de mediu	înţelegerea de către educat a presiunii exercitate asupra mediului în fiecare din stadiile din ciclul de viaţă al unui produs; identificarea resurselor care ar trebui alocate astfel încît să se asigure eco-eficienţa.
Statistică	Indicatori de evaluare a performanţelor de mediu în industrie uitlizaţi în UE	înţelegerea de către educat a modalităţilor de cuantificare a impactului activităţii industriale asupra mediului înconjurător; înţelegerea de către educat a factorilor care au influenţat trendul dat de aceşti indicatori în UE în ultimele decenii.

C2. Silvicultură:
Enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de profesor/titular dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE; temele se sugerează plecând de la disciplinele incluse în planul de învăţământ al Facultăţii de Silvicultură, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava:

DISCIPLINE	TEME	OBIECTIVE VIZATE PENTRU ADAPTAREA DISCIPLINEI LA EE
Botanică forestieră	Specii de plante ameninţate cu dispariţia în Munţii Călimani	Înţelegerea/conştientizarea de către educat a necesităţii de a proteja unele plante/arbori pentru a menţine echilibrul ecologic local/global.
Pedologie	Poluarea industrială şi compoziţia solurilor din bazinele hidrografice	Înţelegerea/conştientizarea de către educat a necesităţii de a explica ştiinţific modul în care se poluează pânza de apă freatică.
Staţiuni forestiere	Criterii/indicatori de performanţă calculaţi în cadrul studiului de fezabilitate pentru proiectarea unei staţiuni forestiere	Înţelegerea/conştientizarea de către educat a necesităţii de a gândi modalităţi de protejare a mediului, prevenirea poluării, inclusiv prin prisma calcului economic şi al costurilor necesare.

2. 
   Criteriul interdisciplinarităţii-constă într-o integrare a teoriei şi metodologiei specifice mai multor domenii/ discipline de studiu care oferă o imagine unitară asupra unor fenomene/ procese studiate în cadrul activităţii de predare-învăţare. Pe lângă faptul că permite studierea fenomenelor în integritatea lor, conduce şi la o aplicare facilă a informaţiilor obţinute în diferite situaţii experimentale sau din viaţa reală.
   

Pentru cele două domenii considerate deja (Economie şi Silvicultură) amintim unele teme, cu precizarea că reflectarea criteriului interdisciplinarităţii este mai vizibilă la nivelul învăţământului universitar:

1. 
   Economie:
   

TEME	DISCIPLINE IMPLICATE
Eco-labbeling (eticheta ecologică europeană care atestă faptul că produsul respectiv are un impact de mediu redus) şi politica de produs în strategia de marketing a firmelor	Marketing Statistică Demografie Istoria şi evoluţia UE Psihologia consumatorului Merceologie
Importanţa activităţii de R&D (Research - Development) în activitatea corporaţiilor multinaţionale; generaţiile noi de produse şi principiile sustainable development	Inventica Robotica Biotehnologiile Istoria tehnicii Reţele de computere Managementul echipelor de cercetare Management comparat Economie internaţională
Progresul tehnologic, productivitatea muncii şi eco-eficienţa în secolul al XX-lea şi începutul secolului al XX-leaI	Economie Statistică Istoria tehnicii Informatică Economie internaţională

2. 
   Silvicultură:
   

TEME	DISCIPLINE IMPLICATE
Incidenţa factorilor dăunători (microorganisme şi insecte) asupra sănătăţii pădurilor	Statistică Meteorologie Climatologie Fitopatologie Fiziologia plantelor Pedologie Geologie
Indicatori de evaluare a manoperei în costurile de industrializare a lemnului tip cherestea şi mobilă; analiză comparativă şi impact asupra mediului	Economie forestieră Contabilitate Taxe şi impozite Industrializarea primară a lemnului Studiul lemnului şi produsele pădurii
Amenajări/lucrări specifice în perioada de creştere a unei plantaţii de molid	Exploatări forestiere Cartografie Ecologie Genetică şi ameliorarea arborilor Împăduriri Geologie Dendrologie

3. 
   Criteriul logicităţii - transpunerea logicii ştiinţei la nivelul disciplinei de învăţământ astfel încât să se poată face apel la raţionamente inductivo-deductive când se operează cu informaţii;
   
4. 
   Criteriul proporţionalităţii-vizează respectarea unui echilibru între informaţiile vechi şi cele noi, între informaţiile cu caracter teoretic şi cele cu caracter practic.
   

De exemplu, pe cele două domenii considerate, acest criteriu poate fi evidenţiat astfel:

1. 
   Economie:
   

DISCIPLINA	TEME	ECHILIBRU ÎNTRE COMPONENTE (informaţii vechi/noi; aspecte teoretice/practice etc.)
Amenajarea turistică a teritoriului	Dezvoltarea staţiunilor turistice montane şi impactul asupra bio-diversităţii	Formatorul/titularul de disciplină va accentua în egală măsură: informaţiile teoretice privind oferta şi cererea de servicii turistice în zonele montane, mix-ul de marketing(preţ, produs, promovare, distribuţie); datele concrete ce definesc zona turistică respectivă (avantajele localizării, număr locuri de cazare, utilităţi oferite, tarife practicate, intermediari autorizaţi, discount-uri oferite etc.); informaţii cu caracter aplicativ (ca analiza comparativă în decursul unei perioade date de timp privind condiţiile de climă, suprafeţele împădurite, specii reprezentative pentru flora şi fauna regiunii, gradul de poluare a aerului/apei etc).
Informatică	Avantajul reţelelor de computere în studiul/monitorizarea condiţiilor climaterice globale, pe exemplul Staţiunii din Munţii Rarău	Formatorul/titularul de disciplină va accentua în egală măsură : Istoricul computerului şi evoluţia sa în societatea contemporană (1950-1980); Internetul şi reţelele de computere (1980-2005); Aplicaţii practice ale computerului în Meteorologie
Contabilitate	Locul costurilor de mediu în costul total al firmelor producătoare; tehnici/ metode de analiză structurală	Formatorul va avea în vedere: prezentarea unui set de informaţii teoretice privind analiza costurilor şi principiile de înregistrare contabilă; exemplificări cu ajutorul datelor concrete a modului în care firmele producătoare alocă sume destinate activităţilor de mediu şi ponderea acestor sume în totalul costurilor.

2. 
   Silvicultură:
   

DISCIPLINA	TEME	ECHILIBRU ÎNTRE COMPONENTE (informaţii vechi/noi; aspecte teoretice/practice etc.)
Economie forestieră şi management	Locul/rolul pădurilor în menţinerea echilibrului climateric global şi local	Profesorul/formatorul trebuie să accentueze diferit , după cum sugerăm: perioada de la Revoluţia industrială până la 1900, în care industria nu a afectat major echilibrul dintre om şi natură; perioada după 1900 şi până în prezent, perioadă în care, conform Agenţiei Europene de Mediu, la nivel global cantitatea de CO2 a crescut cu 50%, temperatura aerului a crescut cu 0, 6^oC, creşterea industrială tinde a scăpa de sub control şi a „rupe” echilibrul om-natură; care sunt strategiile macro necesare pentru a conserva pădurea în viitoarele două-trei decenii; care sunt costurile asociate unor strategii de acest tip.
Ecologie-climatologie forestieră	Ratificarea de către România a Protocolului de la Kyoto privind limitarea cantitativă a emisiei de gaze cu efect de seră	Profesorul/formatorul trebuie să accentueze diferit următoarele aspecte: obligaţiile ce revin României din alte tratate/convenţii la care este parte; obligaţiile/costurile ce revin României din Protocolul de la Kyoto; implicaţiile acestor tratate/convenţii pentru specialiştii în Silvicultură din România.
Monitoring forestier	Avantajele conservării florei/faunei din rezervaţii şi parcuri forestiere	Profesorul/formatorul trebuie să accentueze echilibrat următoarele aspecte: cunoştinţe teoretice predate la curs pe bază de manual, planşe, atlasuri etc.; aceste cunoştinţe însumează o parte de istorie a parcurilor/rezervaţiilor şi o parte actuală ce reflectă trendurile de la nivel mondial vizite, evaluări la faţa locului în rezervaţia de stejari din Munţii Călimani.

5. 
   Criteriul aplicativităţii-pentru responsabilizarea educaţilor nu este suficientă doar transmiterea unor informaţii teoretice, ci propunerea de activităţi practice care să-i mobilizeze în „misiunea” de salvare a mediului.
   

De exemplu, pentru cele două domenii considerate (Economie şi Silvicultură) amintim aspectele ce urmează:

1. 
   Economie:
   

TEME	Aplicaţia practică sugerată
Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea unei linii de prelucrare a lemnului în vederea exportului (cu respectarea principiului eco-eficienţei)	Evaluarea, prin simulări pe computer, a avantajului comparativ obţinut de o ţară/firmă pe diverse destinaţii posibile: export de lemn/cherestea în condiţii de rata a profitului 30%; export de mobilă în condiţii de rata a profitului 20%; avantaje non-cuantificabile pentru firmă/ţară în situaţia prelucrării superioare a lemnului; costuri estimate pentru protecţia mediului în diferitele stadii ale procesului de producţie.
Principiile sustainable development şi competitivitatea produselor; negocierea unui contract de export de produse chimice de sinteză de către firma CHIM Borzeşti	Partajarea studenţilor/cursanţilor în 2 echipe de negociere (furnizor - cumpărător) şi simularea negocierii pe cele 70 de articole ale contractului; premise avute în vedere de formator: industria chimică este prin definiţie un poluant al mediului înconjurător; preţul necesar a fi obţinut pe tona de marfă trebuie să acopere şi un coeficient de cel puţin 12% costuri cu protecţia mediului; materiile prime folosite în fabricaţie sunt non-regenerabile în proporţie de 80%; exportul se negociază în condiţia de livrare FOB.
Analiză comparativă a firmelor din punct de vedere al externalităţilor negative( de genul poluării aerului)	Efectuarea unui studiu pe bază de eşantion (distribuirea unui chestionar cu 22 de întrebări prestabilite) pentru a stabili: firmele/domeniile de activitate cele mai poluante din judeţul Suceava ; resursele naturale utilizate în procesele de producţie; strategiile de eco-eficientizare avute în vedere în următorii ani.

2. 
   Silvicultură:
   

TEME	Aplicaţia practică sugerată
Caracteristicile faunei/florei din judeţul Suceava	Deplasarea grupei de studenţi/cursanţi la fondul de vânătoare Rîşca/Mălini din judeţul Suceava; experiment practic la faţa locului
Tipuri de arborete folosit la împăduriri în zonele cu climat rece (peste 1.500 m altitudine)	Deplasarea grupei de studenţi/cursanţi la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava; experiment practic la faţa locului.
Opţiuni în cadru ecuaţiei celor 5 R	Modalităţi/căi de obţinerea a energiei alternative din deşeuri de masă lemnoasă (brichete din rumeguş); deplasarea grupei de studenţi/cursanţi la centrala termică de acest fel la Vatra Dornei

6. 
   Criteriul exemplarităţii-are la bază furnizarea de modele adecvate care să stimuleze educaţii pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor educaţiei ecologice.
   

De exemplu, pe cele două domenii considerate (Economie şi Silvicultură) amintim aspectele ce urmează:

1. 
   Economie:
   

TEME	Aplicaţia practică sugerată
Uurbanizarea şi impactul asupra calităţii mediului	Analiză comparativă pe baza a două modele vizitate la faţa locului: vizite la depozite de deşeuri menajere în municipiile Suceava şi Botoşani; vizite în parcurile/împrejurimile municipiilor Suceava şi Botoşani afectate de lucrări de infrastructură şi urbanism; concluzii şi evaluare comparativă, urmare a experienţei practice făcute.

2. 
   Silvicultură:
   

TEME	Aplicaţia practică sugerată
Criterii/standarde de înfiinţare şi administrare a unei staţiuni forestiere	Vizită şi analiză la faţa locului la Staţiunea Forestieră Broşteni, evaluarea gradului de îndeplinire a standardelor impuse de teorie, considerarea acestei staţiuni drept un „model” acceptat de teorie şi care poate fi impus apoi în alte zone forestiere din România.

În ceea ce priveşte resursele spaţiale, trebuie să precizăm faptul că educaţia ecologică implică desfăşurarea de activităţi educative atât în şcoală, cât, mai ales, desfăşurate în afara spaţiului instituţional: excursii în locurile în care omul a contribuit într-un mod hotărâtor la degradarea mediului, prin sesizare a defrişărilor, a deşeurilor aruncate la întâmplare, etc.; vizite la muzeele de ştiinţe ale naturii; vizite în comunităţile locale în cadrul cărora se resimt acut problemele ecologice, etc.

Resursele temporale-educaţia ecologică trebuie realizată încă de la vârste fragede, la grădiniţă, pentru că în această perioadă încep să se formeze valori morale care se cristalizează în perioadele imediat următoare. Putem spune că problemele de natură ecologică implică educaţi de toate vârstele şi nu numai (educatori, profesori, autorităţi locale şi naţionale, organizaţii nonguvernamentale, comunităţi, etc.) care pot contribui la soluţionarea lor.