Proiectarea curriculum-ului pentru educaţia ecologică-consideraţii preliminare


Metodologia asociată activităţii de evaluare



Yüklə 0,49 Mb.
səhifə4/11
tarix29.10.2017
ölçüsü0,49 Mb.
#19793
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

3.4. Metodologia asociată activităţii de evaluare


Nivelurile la care realizăm evaluarea

Obiectivul general al EE – Dezvoltarea durabilă (sustainable development)

Obiectivul general al formării formatorilor din domeniul EE – dezvoltarea competenţelor de proiectare a curriculumului EE, astfel încât el să vizeze dezvoltarea durabilă


  1. evaluarea competenţelor achiziţionate de formatorii din domeniul EE (competenţe ale profesorilor sau ale formatorilor din acest domeniu).




  1. evaluarea eficienţei EE (evaluarea elevilor sau a altor categorii de populaţie vizate de acest tip de educaţie)


Câteva întrebări legate de evaluarea formatorilor din domeniul EE:
I. Evaluarea formatorilor

Ce evaluăm?

Competenţa generală: proiectarea unui curriculum orientat spre dezvoltarea durabilă

Competenţe specifice:


  • proiectarea unor conţinuturi interdisciplinare care să vizeze problematica mediului;

  • utilizarea metodelor de învăţare experienţială (vezi învăţarea experienţială);

  • utilizarea metodelor bazate pe gândirea critică;

  • utilizarea strategiilor de învăţare bazate pe rezolvarea de probleme;

  • conceperea de resurse didactice (crearea de situaţii de învăţare, conceperea de material didactic adecvat);

  • utilizarea unor metode moderne de evaluare a rezultatelor EE, etc.

Cu ce instrumente?

Proiectul (metodă complexă de evaluare individuală sau de grup, recomandată pentru evaluarea sumativă) – formatorii pot realiza proiecte pentru diverse teme care vizează EE, utilizând metode şi strategii didactice moderne. Se poate lucra individual sau în grup. Este de preferat lucrul în echipă.

Portofoliul – metodă complexă de evaluare care presupune o colecţie de produse ale activităţii desfăşurate pe parcursul training-ului, selectate şi structurate corespunzător. De exemplu, formatorii pot realiza un portofoliu care să conţină materiale didactice adaptate EE sau prezentarea unor activităţi pe problematica de mediu etc.

Un portofoliu conţine:



  • informaţii despre educatul care a realizat portofoliul;

  • mostre ale muncii educatului care sa-i dovedească competenţa: proiecte pe teme de mediu; experimente realizate de acesta în mediul şcolar sau extraşcolar; rezultatele unor activităţi de natură ecologică sau realizate în colaborare cu ceilalţi educaţi sau cu membrii unor comunităţi locale, etc.;

  • evaluarea de către educator a competenţelor educatului;

  • reflecţiile educatului asupra rezultatelor obţinute, cât şi asupra măsurii în care consideră că s-a implicat în realizarea sarcinilor incluse în propriul portofoliu.


Investigaţia - instrument care facilitează aplicarea în mod creativ a cunoştinţelor, prin explorarea unei situaţii noi, foarte puţin asemănătoare cu cele cunoscute. Pot fi prezentate dezastre ecologice şi analizate cauzele lor, măsurile de prevenire etc.

În continuare, accentuăm ideea că diverse domenii ale cunoaşterii (tehnic, sociologie, economie, silvicultură, etc.) se pretează în grade diferite pentru adaptarea la cerinţele EE, în sensul că unele dintre disciplinele specifice acestui domeniu se pretează mai puţin pentru adaptare la principiile EE, pe când alte discipline permit o conectare de tipul invocat mai mare; apreciem că cele două domenii invocate în structura acestui ghid de proiectare a unui curriculum general de EE contribuie, chiar dacă în proporţie diferită, la aplicarea conceptului de sustainable-development, după modelul ce se prezintă în continuare (care este una dintre ideile de bază ale proiectului Leonardo da Vinci):




Evident că nu excludem alte influenţe benefice, din alte domenii, asupra promovării conceptului de sustainable development; relaţia cea mai generală este cea dintre social, economic şi mediu faţă de conceptul de education for sustainable development(ESD); modelul grafic al relaţiei invocate se prezintă astfel:

Mai detaliat, relaţia între cele trei domenii invocate (economic, social şi mediu), inclusiv diverse condiţionări majore între acestea, se prezintă în figura care urmează1, din aceste condiţionări se deduc implicit direcţiile potenţiale de acţiune pentru a promova conceptul de ESD , concept ce rămâne la baza principiilor unei educaţii orientate pe EE.


Interacţiuni cheie:
1 – Funcţiile productive ale mediului(oferă resurse) şi costurile economice pentru protecţia mediului;

2 - Presiunea/efectele activităţilor productive asupra mediului; investiţii în protecţia mediului; drepturi de proprietate asupra resurselor naturale şi de mediu;

3 - Importanţa cadrului ambiant asupra bunăstării umane; riscuri vizând sănătatea şi siguranţa urmare a degradării mediului;

4 - Impactul obiceiurilor de consum asupra resurselor de mediu; respectul cetăţeanului faţă de mediu;

5 - Cantitatea şi calitatea(educaţia) forţei de muncă; cutume şi obiceiuri în relaţiile contractuale;

6 - Standarde de viaţă şi siguranţa locului de muncă, distribuţia veniturilor; resurse financiare pentru programe sociale.
În Anexele nr. 2, 3, 4 este propus un câte un model de proiect, portofoliu şi investigaţie pe cele două domenii specificate, respectiv Economie şi Silvicultură (fiecare dintre instrumentele propuse se referă îndeosebi la evaluarea formatorilor pe EE).

II. Evaluarea elevilor/educaţilor

Care sunt criteriile pe baza cărora evaluăm? În raport cu ce?

Obiective-cadru

Obiective de referinţă

Competenţe generale

Competenţe specifice

Ce evaluăm?

Cunoştinţele şi capacitatea de a opera cu ele - exemplu: ştie care sunt cei 5 R ai reciclării, înţelege relaţia care există între poluarea aerului şi fenomenele meteorologice etc.

Atitudini şi valori - exemplu: este dispus să participe la o campanie pentru promovarea curăţeniei oraşului, are atitudine negativă faţă de cei care nu respectă mediul, este interesat de echilibrul mediului înconjurător etc.

Comportamente – exemplu: se implică în acţiuni de protecţie a mediului, în plantarea de arbori, în campanii de promovare a EE etc.

Deci, educatorii trebuie să evalueze la educaţi 3 tipuri de competenţe:



  1. competenţe cognitive şi metacognitive:

    • conştientizarea problemelor de mediu;

    • claritatea conceptelor educaţiei raportate la mediu;

    • conştientizarea complexităţii problemelor ecologice;

    • conştientizarea incertitudinii pe care o trăieşte educatul atunci când propune soluţii;

    • capacitatea de a prevedea anumite consecinţe negative ale soluţiilor propuse;

    • capacitatea de aplicare a cunoştinţelor;

    • gândirea sistematică, etc.

  2. competenţe acţionale şi comportamentale:

  • manevrarea datelor cantitative;

  • comunicarea scrisă;

  • analiza textului;

  • mânuirea echipamentului;

  • abilităţi de tehnologia informaţiei;

  • luarea deciziilor adecvate ţinând cont de datele problemei;

  • schimbarea stilului de viaţă atunci când realitatea demonstrează această necesitate;

  • deplasarea în mediul natural;

  • împlinirea/satisfacţia atunci când soluţiile propuse se dovedesc a fi eficiente.

  1. competenţe sociale şi cetăţeneşti:

  • conştientizarea valorilor;

  • participarea la acţiunile de salvare a mediului;

  • asumarea responsabilităţii pentru deciziile mai puţin satisfăcătoare;

  • consecvenţă în activităţile întreprinse;

  • respectul pentru opiniile diferite ale altora referitoare la aceeaşi problemă;

  • capacitatea de management a conflictelor atunci când situaţia o cere;

  • capacitatea de a lucra în echipă pentru a soluţiona problemele legate de mediu (cf. Miron S).

Ce instrumente sau proceduri de evaluare utilizăm?

Proiecte


Portofolii

Investigaţii

Teste docimologice

Aplicaţii care vizează dezvoltarea gândirii critice

Chestionare care vizează atitudinile

Eseuri
Forme de evaluare:


Evaluare iniţială (test docimologic care să aibă în vedere cunoştinţe legate de mediu, chestionar care să vizeze atitudinile şi comportamentele elevilor faţă de mediu)

Evaluare continuă (întrebări, concursuri, etc.)

Evaluare finală (test, portofoliu, proiect etc.)
Recomandare!

În evaluarea EE ar trebui să se pună accent mai mare pe evaluarea formativă decât pe evaluarea sumativă.


Întrucât am sugerat anterior , separat pe domeniile Economie şi Silvicultură, unele variante de proiecte, portofolii şi investigaţii, este oportun să sugerăm şi proceduri posibile de evaluare (ANEXELE NR. 5 ŞI 6); astfel de proceduri de evaluare sunt valabile şi/sau pot fi gândite/adaptate pentru orice tip de instrument de lucru în EE; sintetic amintim drept instrumente de lucru:






Yüklə 0,49 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin